Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

Sorin2015

Membru Activ
  • Posts

    229
  • Joined

  • Last visited

1 Follower

Profile Fields

  • Location
    Iași

Recent Profile Visitors

690 profile views

Sorin2015's Achievements

Community Regular

Community Regular (8/14)

  • Dedicated
  • First Post
  • Collaborator
  • Conversation Starter
  • Week One Done

Recent Badges

  1. Rotorul antreneaza particulele incandescente in sensul rotatiei (ca la polizor), in consecinta incalzirea si topirea plasticului este mai accentuata in partea de sus (poza). Pe masura ce carbunele este tocit si contactul cu lamelele devine mai slab, creste arcul electric, temperatura creste si se infierbanta carbunele si tresa de cupru infipta in el. Deci tresa de cupru, precum si arcul de otel care impinge carbunele spre lamele de pe rotor nu se incalzesc din cauza ca ar fi parcurse de un curent prea intens (efect Joule), ci prin conductie termica de la carbune si de la piesa masiva de fier care sustine carbunele. Bobinele din spate sunt pentru deparazitare si, la fel, nu se incalzasc prea mult prin efect Joule, iar caldura plasmei nu ajunge pana acolo.
  2. Arcul electric (nu se zice scantei) intre perii si lamelele colectorului creeaza o plasma fierbinte, un amestec de ioni pozitivi (proveniti din cupru, carbon, atomi ai aerulului) si electroni liberi, acestia reprezentand purtatorii de sarcina electrica ce asigura continuitatea curentului electric in circuit (in conductorii bobinajului curentul este purtat doar de electronii cvasiliberi). Plasma se imbogateste pe masura ce creste temperatura locala, cand contactul fizic intre grafit si lamele devine deficitar (creste rezistenta locala, creste energia disipata). Electronii liberi (sarcini negative) din plasma zboara cu viteze relativ mari (mai mari decat viteza "de melc" a electronilor cvasiliberi din bobinaje) atrasi spre polul plus, pe care il bombardeaza, viteza lor urmand sa scada dramatic la intrarea in grafitul pozitiv: franarea cauzeaza caldura locala, zona se macina treptat, asimetric fata de zona periei negative (acolo electronii bombardeaza lamelele de cupru ale colectorului). Dupa cum a zis si domnul @validae, ceva asemanator se intampla la sudura in curent electric continuu, topirea (consumarea) celor doua parti care vin in contact si apoi se departeaza putin este mai avansata la electrodul pozitiv. bombardat de elctronii liberi din plasma.
  3. Metoda este interesanta, in sensul ca "incalca" rutina tragerii in banda cu care ne-am obisnuit. In loc sa scoata o spira de la bobina de oscilator local (astfel incat superheterodina sa aiba frecventa maxima in noua banda 108 + 10.7 MHz), rusul a adaugat o spira, oscilatorul trecand la varianta infradina (108 - 10,7 MHz). Motivul: lampa dubla trioda nu ar da rezultate optime la cresterea frecventei.
  4. Da, cam asa. Prin sectionarea traseului imprimat, punctul comun al diodelor VD6, VD7 (care era conectat la masa langa minusul condensatorului C12) devine separat de acea zona si , prin conductorul vernil adaugat in circuit, devine conectat la masa in alta zona, mai fericit aleasa.
  5. In al doilea video, tipul detaliaza, face masuratori si probe, verifica si procedeul de inlocuire, repozitionare a transformatorului de retea etc. O alta metoda de reducere a brumului de retea este sa se modifice cararcteristica de frecventa a amplificatorului audio: se creste valoarea rezistorului R15 (pin 6 K174UN7) de la 100 ohmi (sau 56 ohmi) la 270 ohmi.
  6. Un depanator profesionist a rezolvat baraiala de 100 Hz a redresarii bialternanta. A sectionat un traseu si a deviat o legatura la masa.
  7. Cand a cedat racordul la apa calda bucatarie pe timpul noptii, in timp ce eu dormeam adanc - de s-a umflat parchetul la vecinul de sub mine etc., am cautat o solutie de alarmare. Alarmele din comert sunt cu fir (sonerie si lumina pulsatorie), sau fara fir (transmit la 4-5 metri, eventual pe telefon + ventil actionat prin telefon). Pentru distractie in regim diy, am realizat rapid un detector de scurgeri apa sub chiuveta. Senzorul este o placa pentru circuite imprimate, cu doua contacte si o prelungire pentru fixare cu o greutate pe fundul unei tavi colectoare de apa. Prin cablu bifilar lung de 20 metri (inca nu l-am scurtat, sta partial in colac) se intra la contactele de alarma ale soneriei unui ceas electronic ordinar (caruia i-am indepartat rotitele si motorul pas cu pas. Cuartul trebuie sa fie la locul sau). Deci va fi ca un ceas care te suna nu cand este ora de trezire, ci cand este momentul declansarii unei inundatii. Avantajul este ca circuitul consuma in asteptare extrem de putin (si nu esti dependent de reteaua de tensiune alternativa si nici de internet). Circuitul este extrem de sensibil si de promt: contactul acela care se face la polul minus al bateriei poate sa aiba o plaja a volorilor rezistentei ohmice de la zero ohmi pana la 1 megaohm, alarma declansandu-se la fel de eficient. Este de ajuns sa torni pe senzor o ligurita de apa si alarma porneste.
  8. Diy turn muzical, Tg. Mures 1985.
  9. Nu, turnul cu parasuta este mai sus pe deal, mai la stanga, in zona Parcul Copou. Ce se vede in poza este fosta antena de emisie a postului de radio Iasi AM 1053 kHz, asa cum am scris in postarea precedenta, daca ai citit. "Intre timp, am gasit date mai exacte despre istoria acestui post de radio: În anul 1941, inginerul Emil Petrașcu are meritul de a fi propus, alături de jurnalistul Alexandru Hodoș – fost director adjunct de programe la Radiodifuziune, după distrugerea, în vara acelui an, a postului de Radio Chișinău de către trupele sovietice, instalarea la Iași a postului de 5 kW, produs de firma italiană Magnetti Marelli. La 2 noiembrie 1941, într-o zi de duminică, răsunau – pentru prima dată în eter – cuvintele „Aici Radio Moldova”, pe lungimea de 259 de metri, aceste prime cuvinte fiind rostite de crainicul Petre P. Andrei. Din punct de vedere tehnic, în grădina casei de pe strada Lascăr Catargi s-au montat două catarge de lemn de 50 de metri înălțime, care suportă antena în „T”. Antena a fost construită la Bod de inginerul Alexandru Georgescu, care a condus și lucrările de instalare de la Iași. Deși se prevăzuse instalarea unui post de 50 de Kw putere, acesta nu a fost procurat în timp util, astfel că s-a instalat în mod provizoriu postul de 5 kW, care era satisfăcător din punct de vedere al puterii de acoperire și, în plus, era compact, ușor de transportat și a permis instalarea într-un timp extrem de scurt. Postul a funcționat la început cu puterea de 1 kW, iar după toate testele necesare, abia în mai 1942 a ajuns la puterea nominală de 5 kW, în antenă, pe 280,9 m. Postul în sine era compus din patru dulapuri cu dimensiunile 2x1x0,7 metri adâncime, plus transformatoarele, filtrele și masa de comandă, plus grupul generator, toate putând fi încărcate într-un camion cu remorcă. În 1944, odată cu intrarea trupelor sovietice în Iași, postul „Radio Moldova” și-a încetat activitatea, iar propaganda radiofonică la est de Carpați, s-a atenuat foarte mult. Abia la 1 mai 1956, activitatea postului de la Iași este reluată, sub denumirea Radio Iași, funcționând ca studiou teritorial, fără personalitate juridică, în structura Radiodifuziunii Române. În 1970 a fost dată în funcție stația modernă de transmisie radio de mare putere 1000 kW - care a preluat frecvența de până atunci a postului de Radio Iași, respectiv 1053 kHz. Stația construită de firma engleză Marconi la Uricani dispune de doi piloni autoradianți și este capabilă să emită cu putere maximă pe axa nord-sud, pentru a asigura o recepție stabilă în zona Moldovei atât ziua, cât și noaptea. În anul 1985, pe 12 ianuarie, toată activitatea studiourilor teritoriale, inclusiv a Radio Iași a fost desființată, emitatorul transmitand doar programele centrale. Emisia postului cu program local a fost reluată odată cu Revoluția Română din 1989, începând cu data de 22 decembrie, ora 15:00, în aceeași zi cu celelalte 6 studiouri teritoriale și 2 locale din țară. La 2 noiembrie 1996, la 55 de ani de emisie, Radio Iași emitea pe un același emițător Marconi de 1000 de kW, pe unde medii 1053 kHz și deservea opt județe din România și Republica Moldova, având o bună recepție în țări precum Suedia, Finlanda, Polonia, Germania, Grecia, Italia și regiuni ca Africa de Nord. Acest emițător era în proprietatea Societății Naționale de Radiocomunicații, Radiocom și a fost în funcțiune până în anul 2004. Din 2 aprilie 2004 la orele 05:50 a intrat în emisie oficială noul emițător american Harris, tranzistorizat, cu o putere de 400 kW, aflat în funcțiune și în prezent."
  10. In poza a doua, postata de d-l Doru, spre Dealul Copoului, cam sub imaginea norului alb se vede un pilon inalt: este antena de emisie Radio Iasi, in imediata vecinatate a cladirii in care a functionat sediul Radio Iasi. Ulterior, antena de emisie s-a mutat la iesirea din Iasi, puterea de emisie devenind 1MW (actual, conform cerintelor europene, puterea a fost redusa la 300 W, cam asa ceva...). In poza se vad pe acoperisul blocurilor noi PMR, respectiv RPR, adica Partidul Muncitoresc Roman si Republica Populara Romana. Reproduc o discutie relativ recenta: "Unde, astăzi, este Piața Independenței. Se vede și tramvaiul 5, care venea din Copou și întorcea prin piață... Cred că poza este făcută prin anii '60, deoarece apare în stânga blocul nou contruit atunci în Piața Unirii. Corect, este vorba de rondul unde acum este Statuia Independenței.În fundal se vede casa care a aparținut lui Xenopol, care a fost demolată si s-a construit centrul Gym, casa Dr. Branisteanu. Central, la orizont, se poate vedea antena pentru unde medii (1053 Khz) a postului Radio Iași, ridicată în curtea fostei case Levin din strada Karl Marx (actuală Lascăr Catargi) nr 44. Astăzi, pe locul fostei antene (vezi imaginea) a fost construită o nouă clădire a Postului Radio Iași. În locul vechii antene, s-au instalat două antene pentru unde medii la ieșirea din Iași către Lețcani (Valea Lupului, dincolo de „Metro”, pe stânga). Rondul provizoriu de întoarcere a tramvaielor din Piața Dimitrov (Independenței) utilizat în anii '60, când s-a întrerupt legătura Piața Dimitrov - Pița Unirii si s-a construit linia de pe str.Musicescu. O Imagine-document. Este prin anii 1964-67. Policlinica nu era încă construită. "
  11. In cartiere vechi mai exista case - cum s-ar zice la Linux Status: Dormant (A distribution which has not put out a new release in two or more years) - pe peretele de la strada avand un insemn de pe vremuri din tabla bombata, smaltuita. Un semn de mandrie pentru proprietar, un semn pentru colectare taxe. Speranta de viata acum aproape 100 de ani era mai redusa, totusi oamenii traiau intr-un mod mai asezat, calm, obiectele cu care se inconjurau inspirau vesnicie si nu te sufocau.
  12. Da, antenele de televiziune in Iasi erau mult mai mici decat cele din Prahova (unde se emitea pe canale de jos). Posibil ca, la darea in folosinta a blocurilor, radioul sa fi fost distribuit prin amplificator de antena unic. Asta stiu, cel putin intr-un bloc cu patru etaje de pe Aleea Rozelor fiecare avea antena lui pe acele cercuri-suport. Se poate sa se fi renuntat la amplificatorul cu tuburi de pe scara, poate nici nu a functionat etc.
  13. Piata Unirii din Iasi, anii' 60, inainte de construirea Hotel Unirea. Pe noi ne intereseaza modul de rezolvare "antene radio AM filare pentru toate apartamentele". Doua cercuri metalice bine ancorate pe acoperis. Izolatori de portelan si fire orizontale intinse intre cercuri, cate un fir ("bronz fosforos") pentru un apartament, coborare cu cablu multifilar si izolatie groasa (se cumpara la metru, "cablu de coborare radio").
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines