Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

mihail felix dumitrescu

Membru activ
  • Content Count

    27
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

16 core_reputation_level_4

About mihail felix dumitrescu

  • Rank
    Steelmind
  • Birthday 08/20/1967

core_pfieldgroups_2

  • core_pfield_6
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

238 profile views
  1. Nu am spus ca tot aurul in circulatie este contaminat; am spus ca este radioactiv. Insa in afara de izotopul 195, restul au durata de injumatatire de zile sau chiar minute, ceea ce le face ne-periculoase. Insa pot exista si alte cauze pentru radioactivitate a aurului, de exemplu , si citez: ''We have a site in Texas (Badu Hill Pegmatite NW of Austin) where gold is located along with radioactive zircon and other radioactives and REEs.
  2. Ia citeste aici (https://www.orau.org/ptp/collection/hpposters/goldjewelry.htm) At some time during the 1930s and 1940s, gold brachytherapy seeds that previously contained radon-222 were melted down by an unknown individual or individuals. Presumably this occurred somewhere in upstate New York. The gold, contaminated with the long-lived decay products of radon (Pb-210, Bi-210 and Po-210), was then mixed with uncontaminated gold and used to manufacture jewelry. Over the years, the wearing of this jewelry, the rings in particular, resulted in mild to severe skin damage. In the 1960s, dermatologists recognized that the damage seemed to be related to the jewelry and had the latter analyzed by health officials who determined that the jewelry was indeed radioactive. Although the issue was addressed in the Journal of the American Medical Association in 1967 (JAMA 205(8):595-596), it seems that the matter of radioactive gold jewelry wasn't taken seriously until the 1980s. Quoting an article from the August 30, 1981 issue of the Syracuse Herald-American: New York State's campaign to identify the radioactive gold jewelry was initiated in February 1981. Some 160,000 pieces of jewelry were evaluated and of these, 177 were found to be radioactive. Of the 127 individuals who had worn the radioactive jewelry, nine had developed skin cancer and 41 others had developed some other type of skin disease. Although the problem was primarily limited to upstate New York, radioactive gold jewelry was also found in northwestern Pennsylvania. In fact, the worst case seems to have involved a man from Bradford, Pennsylvania - he died after the cancer had spread throughout his body. The state's concern in 1981 might have been stimulated by a 1.2 million dollar lawsuit initiated by Elizabeth Riley of Salamanca, New York. The radiation damage from her 1947 engagement ring had been sufficient to require the amputation of a finger. Her lawsuit claimed that New York State was responsible because the gold seeds had come from the state-run Roswell Park Memorial Institute. Ultimately, the lawsuit was dismissed because the statute of limitations had run out.
  3. Daca nu-s prea curios, de unde stii tu ca: 1) ''nu detectezi aurul cu detector Geiger'' Ai incercat tu ?; 2) ''nu tot aurul este radioactiv'' Asta este foarte buna: tu stii in primul rand cat, unde, si cum este TOT aurul, l-ai testat tu PE TOT, dupa care ai ajuns la concluzia ca doar .....17 % din el este radioactiv ?; 3) ''din ce fel de aur se fac inele si cocosei'' Eu n-am vorbit de inele. Alea sunt din aliaj cu prea mult cupru (alea mai rosiatice de se cumparau de la turci) sau cu prea mult argint (alea ceva mai albicioase/galben spalacit, care se cumparau de la rusi); 4) Securitatea in Targoviste era la Palat in centru si ajungeai la ei ducandu-te la militie, spunand despre ce este vorba , iar ofiterul militian in comanda la momentul ala te trimitea la Palat, daca considera ca este cazul, sunandu-i pe aia in prealabil si cerand acceptul lor. Tu despre ce vorbesti aici ? 5) daca domnul diriginte cum ii spui tu era turnator la Secu sau nu, n-am sa stiu niciodata. Dar un lucru stiu cu precizie: daca nu crezi ceva din ce scriu eu, este dreptul tau. Insa tu ai scris exact ca un Gica-contra . Nu ai fost parte la intamplarile descrise de mine, nu ai argumente si in concluzie ai scris doar ca sa te afli in treaba. Pentru informarea ta, radio-izotopii aurului cu numar de masa 195, 196 , 198 si 199 sunt radioactivi. Izotopul cu numar de masa 197 este singurul care este stabil, deci nu este radiant. Izotopul 195 are perioada de injumatatire de 1 jumatate de an, deci pana la epuizare pot sa treaca multe zeci de ani. Si radiaza doar in gama. 198 radiaza si in gama si in beta, insa are timp scurt de injumatatire, ceea ce-l face foarte bun pentru aplicatii medicale pentru ca intra in tumori, iradiaza tumorile si pe urma se ''stinge'' de la sine. In general, la lungimi scurte de unde, detectorul trebuie plasat foarte aproape de sursa, ceea ce face dificil sa gasesti comori in pamant, pentru ca, in situatia ''standard'' sunt ingropate evident mai adanc decat poate aparatul sa detecteze. Prin situatie ''standard'' ma refer la ce CRED oamenii despre comori si nu la CE STIU oamenii despre comori, pentru ca nu exista un ghid de bune practici despre cum si unde sa ingropi comori ! Si oricum, spiritul relatarii mele era INCERCAREA DE A GASI AURUL CU DETECTORUL, si nu rezultatul pozitiv al cautarii pentru ca s-a soldat cu esec. Esecul putea sa aiba 2 cauze: fie aurul nu era in locul cautat, fie era ingropat prea adanc (daca ar fi fost ingropat) si detectorul nu-l sesiza. Dar in nici un caz cauza nu ar fi fost ca aurul nu este radioactiv. Asa ca alta data cand mai adopti pozitia lui Gica-contra, documenteaza-te minimal .
  4. Apropos de absurd. Tata era inginer la o fabrica in oras. Nu era membru de partid, dar nu din cauza ca avea ceva vederi liberale, ci pentru ca ii era sila de sedintele de partid in care se vorbea mult si dupa aia se facea putin. Fabrica avea un securist oficial, cu rolul de a ''implementa viziunea partidului''. S-a tinut de tata vreo 5 ani sa-l faca membru, spunandu-i ca altfel nu va promova in Centrala. Tata a spus ca se lipseste de promovare si ca nu vrea sa fie membru. Si aici a inceput dansul. Fabrica la care lucra a achizitionat niste utilaje de la Siemens (era pana in anii 80). Tata a receptionat utilajele (multe containere, valoarea lor fiind de peste 5 milioane de dolari). Securistul fabricii a falsificat documentele de transport si receptie, gen erau 11 containere in loc de 10, a trimis repede un control pentru inspectia fizica a marfii. A rezultat ca in hartii sunt 11 containere cu marfa, dar fizic sunt 10 containere. Unde este al 11-lea container ? - l-au intrebat pe tata, care era raspunzator de utilaje. Marfa care ''lipsea'' avea valoare de un pic peste 1 milion de lei, deci tata risca scaunul electric. Probabil ca mai stiti ca pe vremea aia aveam pedeaspa cu moartea la fraude peste 1 milion de lei. Tata s-a dus la ambasada RFG, a cerut audienta, a cerut dublura a documentelor trimise de Siemens, a fost trimis a casa spunand ca in 30 de zile o sa le aiba. In 30 de zile le avea. Asa a putut sa-si dovedeasca ne-vinoavatia si sa iasa la iveala inscenarea grosolana pe care i-a facut-o securistul. S-a intalnit cu el dupa Revolutie, ani mai tarziu. Securistul era un pensionar plin de sanatate, vigoare si tupeu, ca si cum nu a facut niciodata vreo nedreptate. Tata, om fin, nici macar nu l-a privit. Desi merita macar o flegma. A fost o lectie de demnitate pentru mine.
  5. In 74 am intrat in clasa 1. Ne-am mutat la casa, care avea aprox 100 de ani si fusese construita de un popa (in Dambovita). De-a lungul anilor am auzit tot felul de povesti cum ca popa avea bani/bijuterii multe si ca le-ar fi ingropat pe undeva. In noaptea de Sfantu' Gheorghe se spune in popor ca ''joaca aurul'' deasupra pamantului, adica il poti vedea acolo unde este ingropat. Cativa ani de-a randul, in noptile de Sfantu Gheorghe luam cativa copii de pe strada si mergeam prin gradina si prin jurul case ca sa ''vedem aurul jucand''. Bineinteles ca promisesem celorlati copii ca impartim comoara in mod egal. Prin anii 80 au fost niste inundatii iar apa a ajus aproape de pragul casei, fara sa intre in casa; dar nu s-a retras vreo 2 zile. Tata avea la servici un contor Geiger-Muller care putea sa detecteze acei foarte putini izotopi radioactivi ai aurului . Apa care inca avea luciu in curte a servit cumva drept ''masa'' (minus). N-a gasit nimic, bineinteles. Prin 85 comunistii ne-au dat preaviz de 1 an , urmand sa ne demoleze casa in vederea sistematizarii zonei. Cu 2 luni inainte de expirarea termenului, eram mutati din casa, iar parintii mei au tocmit niste Dorei ca sa darame magazia, garajul, gardul etc, ca sa recupereze materiale pe care urma sa le vindem sa mai recuperam ceva bani. Eu am plecat in armata, ai mei parinti s-au mutat in Bucuresti, iar ''diriginte de santier'' care trebuia sa-i supravegheze pe Dorei ca sa-si faca treaba bine si la timp , era un prieten de familie, profesor de matematica. Intr-o zi, pe cand daramau magazia, profesorul a auzit galagie printre Dorei. Gasisera in podul magaziei, in structura sarpantei, o carpa cu cocosei de aur. Vreo 80 de bucati. S-a dus repede la ei, i-a luat, i-a numarat, s-a suit in masina si s-a dus direct la Targoviste la Securitate si i-a predat. S-a intors dupa aprox 2 ore acasa. Il astepta Militia, cu Aro si catuse, in propria casa. Unul din cei 4 Dorei se dusese si-l parase la Militie. Cand a intrat in casa, au tabarat militienii pe el, gata sa-i puna catuse si sa-l duca multi ani . Profesorul le-a spus sa caute in haina lui si asa au gasit procesul verbal de predare al aurului la Securitate. Si a scapat. Iar eu, frate-meu si tata am sapat ani de zile prin gradina, in casa (exact inainte de mutare), printre fundatii, cautand ceva INGROPAT ! Ce ti-e si cu arhetipurile gen ''comoara este undeva INGROPATA''. Uitandu-ma in retrospect, cred ca este mai bine ca s-a intamplat asa. Cine stie ce s-ar fi intamplat daca parintii mei gaseau aurul; pe vremurile alea, era suficient sa te banuiasca cineva de ceva, ca sa risti sa vina Militia sa te salte. Era suficient sa declare cineva ca erau 81 de cocosei si nu 80, ca sa te infunde. Chiar daca orasul era mic iar ai mei aveau o reputatie buna, de oameni cinstiti, era suficient un bou la Militie care sa vrea el vreo promovare si sa inventeze lucruri , aratand ce ''diligent'' este el fata de Partid. Cei de aici care au trecut prin acele timpuri, isi aduc aminte de felul in care uneori ABSURDUL capata forta de adevar precum si de viteza uimitoare cu care se intampla acest lucru.
  6. Asa este, puterea scade cu scaderea turatiei, nu cuplul. Cand scade frecventa scade voltajul pentru ca VFD-ul trebuie sa tina constanta ratia frecventa/tensiune. M-am grabit sa termin postarea, pentru ca mi se parea ca m-am lungit prea mult cu calculele. Cu mentiunea ca overboost-ul peste frecventa de baza de care vorbesti inseamna ca puterea ramane constanta si cuplul scade cand maresti frecventa peste 60 Hz.
  7. Am repostat textul de mai inainte fara barare. Salut. Exista multe carti bune care cuprind formulele de care ai nevoie, dar niciuna nu va evoca exact speta pe care ai enuntat-o. Este ceea ce se numeste ''rezolvarea problemei'' asa cum se cere la scoala, doar ca lucrurile sunt mai complexe in lumea reala. Ca sa poti sa-ti proiectezi ce ai nevoie, trebuie sa intelegi bine notiunile de baza si apoi sa decelezi un pic. Nimic complicat, doar cumva consumator de timp. Iti recomand carti in engleza, caci sunt mai explicite. Fizica este aceeasi pentru toti, dar autorii romani au un talent de a spune lucruri care sunt simple in feluri complicate, asa ca......Iti recomand Machinery's Handbook, care este Biblia oricarui masinist. A ajuns la editia 30 si cred ca o gasesti pe net probabil si free. Eu am editia 29. Daca n-o gasesti, da-mi un email si ti-o trimit eu . Acuma, nu stiu daca se leaga discul de 600 mm si taierea textolitului, caci tu le-ai formulat distinct. Partea cu taierea textolitului presupune sa stii: 1) ce diametru are tubul de textolit (usor de aflat); 2) in cat timp vrei sa tai acel diametru (de ex. in 1 minut sau 5 minute, diferenta fiind uriasa in cuplu); 3) cu ce fel de material il vei taia. Cand vine vorba de 3)+2), ca sa poti calcula trebuie sa ai acces la fisa de produs a discului respectiv ; producatorul face multe incercari si masurari si la sfarsit vine cu niste forte, niste timpi si niste coeficienti. Coeficientii respectivi sunt niste numere rectificative care se aplica fortelor, caci de exemplu daca cu un disc de 100 mm diametru si 1 mm grosime de disc abraziv X tai in 5 secunde o grosime de 20 mm de textolit, asta nu inseamna ca daca dublezi grosimea discului si vei folosi discul abraziv Y, atunci (doar) vei dubla cuplul si timpul. Exista niste ne-liniaritati uneori babane care se exprima prin acei coeficienti, asa ca daca nu-i stii, nu poti proiecta nimic care sa fie si serios. Concluzia la taiere: trebuie sa decizi ce discuri folosesti, din ce material, si abia atunci afli din fisele de produs acei coeficienti (care iau in seama si frecare - adica pierderea de cuplu- si caldura). Partea cu discul de 600 mm diametru, presupunand ca NU are treaba cu taierea de mai sus, ci doar trebuie discul invartit la 5.000 rpm si atat, trebuie gandita asa: 1) cuplul pe care il calculez trebuie sa invinga inertia discului si inertia motorului electric, dupa care aplic un coeficient de 0,8-0,9 care sa acomodeze niste pierderi. Pierderile sunt in functie de mecanismul folosit: 1) daca atasezi discul la motorul electric respectiv direct, amendam cuplu obtinut teoretic cu vreo 15% datorita pierderilor de orice fel (mecanice, magnetice-histerezis), adica se inmulteste cuplul teoretic cu 1,15. Daca antrenezi si o fulie de la motor la axul pe care vrei sa montezi discul, se mai pierd vreo 10% din randament prin curele + frecarea in rulmentii axului cu discul, macar 15%. Deci cei 1,15% (lipsa de ) eficienta se inmultesc in continuare cu 1,1 si cu 1,15 si obtinem 1,45, adica rezulta un randament al transmisiei de vreo 65% (0,85x0,9x0,85) . Si acum se calculeaza cuplul teoretic: Cuplul T = Inertie totala x acceleratia unghiulara a discului x 1,45(randamentul transmisiei estimat mai sus daca este cu fulie si curele) [Nm] . Inertia totala inseamna inertia discului (care se calculeaza) + inertia rotorului motorului (care se ia din tabelele de la producator). Inertia discului = (Masa discului x raza discului ^2) / 2, adica = 2Kg x 0,3m x 0,3m/2 = 0,09 Kgm^2. Pentru inertia rotorului unui motor electric, am mers in catalogul producatorului Motive (Italia) si un motor asincron de 5,5 Kw, care are 5,6 Nm cuplu, 4 poli, 1500 rpm (l-am ales intuitiv, dar poate fi ales orice alt motor si amendate calculele), are o inertie a rotorului de 0,02161 Kgm^2. Si atunci insumam cele 2 inertii = 0,09 + 0,02161 = 0,11 Kgm^2. Urmatorul pas este sa vorbim despre acceleratia discului. In cat timp vrei sa ajunga discul de la 0 la 5.000 rpm ? In 1 secunda ? In 5 secunde ? In 10 secunde ? Cu cat timpul este mai scurt, cu atat cuplul motorului trebuie sa fie mai mare. Vom face calculul pentru toate cele 3 , ca sa poti avea o idee de magnitudinea impactului variatiei acceleratiei pe cuplul motor. Transformam 5.000 rpm in radiani / secunda ca sa obtinem viteza ungiulara a discului in timp de 1 secunda. Se imparte turatia la 9,55, deci 5.000/9.55 = 524 rad/s. Practic, acceleratia unghiulara este = (Wfinala-Winitiala)/ timp(s); avand in vedere ca discul pleaca de pe loc, viteza unghiulara initiala este 0 . Rezulta ca acceleratia unghiulara este: 1) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 1 secunda, acceleratia este A1= 524 [rad/s] / 1 = 524 rad/s^2; 2) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 5 secunde, acceleratia este A5= 524/5 [rad/s^2]; 3) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 10 secunde, A10= 524/10 [rad/s^2]. Si acum cuplul real: 1) T1= 0,11 Kgm^2 x 524 [rad/s^2] x 1,45= 83,5 Nm (stim ca 1 N = 1Kg x m/s^2) daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 1 secunda ; 2) T5 = 0,11 x 524/5 x 1,45 = 16.7 Nm daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 5 secunde ; 3) T10 = 0,11 x 524/10 x 1,45 = 8,35 Nm daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 10 secunde. Practic, daca alegi timpul de 10 secunde de ajuns la 5.000 rpm, ai nevoie de 8,35 Nm la final , care au la intrare 5,6 Nm x 0,85 (randamentul doar al motorului)=4,76 Nm. Ca atare va trebui sa faci un ansamblu de fulii care sa aiba raportul de transmisie de 1,75:1 (adica 8,35 Nm / 4,76 Nm), cu alte cuvinte la 1,75 rotatii a fuliei de pe motor (conducatoare), fulia de pe axul cu discul (condusa) va efectua 1 rotatie. Atentie ca , daca folosesti VFD se schimba lucrurile; calculul este facut pe turatia nominala de 1.500 rpm a motorului, iar la miscorarea turatiei se micsoreaza si cuplul. Desigur , calculul se poate continua cu o analiza de senzitivitate, si sa te joci cu parametrii si in alt fel. De exemplu: in cat timp va ajunge discul de 600 mm si 2 kg la 5.000 rpm astfel incat cuplul maxim folosit sa nu depaseasca 5 Nm iar motorul electric sa nu fie mai mare de 2,2 kw ? (ratiunea fiind ca sa coste cat mai putin, insa am ales parametrii acestia la intamplare). Raspuns: mergem in tabelele producatorului de motoare Motive (de la ei am eu catalog, dar poate fi orice alt producator care-ti pune aceste date la dispozitie) si vedem ca un motor 4 poli, 1500 rpm, 2,2 Kw si 3HP (2,23 Nm) are o inertie a rotorului de 0,00414 Kgm^2. Atunci, Inertie totala este = 0.09 + 0.00414 = 0.09414 Kgm^2, iar cuplul final care este dat prin tema de proiectare de 5Nm = [0,09414 x 524 / X (s)] x 1,45 ; de unde rezulta ca timpul de ajungere la 5.000 rpm va fi : X= [0.09414 x 524 x 1.45] / 5 = 14.3 secunde. In acest caz, cuplul de intrare este 2,23 Nm x 0,85 (randamentul mecano-magnetic) = 1,89 Nm, iar cuplul de iesire trebuie sa fie 5Nm, deci vei avea un sistem de fulii cu raportul de transmisie de 2,64:1, care este si raportul diametrelor celor 2 fulii . De exemplu , fulia conducatoare poate avea diametru de 80 mm iar cea condusa va avea diametrul de 211 mm. Aici apare dilema practica: daca vei invarti o fulie cu diametru de 200 mm pana la 5.000 rpm, tot ansamblu fie va vrea sa zboare (daca este foarte bine echilibrata dinamic iar rulmentii sunt de calitate), fie o sa o ia la fuga prin atelier din vibratii. Eu ti-am infatisat modul de calcul cu parametrii dati de tine, insa in realitatea ta, a mea si a altor hobby-sti, cred ca trebuie gandit cat de fezabil este proiectul in mod practic pentru ca probabil este destul de periculos pentru integritatea corporala a celui din vecinatate. In plus de asta, mai sunt si alti factori de luat in considerare; de exemplu, motorul electric ales din tabelul de la producator trebuie sa aiba turatia nominala in asa fel incat raportul pe care-l face cu turatia finala de 5.000 rpm sa fie in acord cu raportul de transmisie precum si alte considerente; spre exemplu dimensionarea axului pe care ar fi fixat discul: ca sa ajunga axul la 5.000 rpm trebuie sa fie cat mai scurt iar prelucrarea diametrelor fusurilor trebuie sa fie press-fit, adica un strung bun si un strungar si mai bun. Etc, etc, etc. Have fun !
  8. Nu stiu de ce a o parte a textului a fost barata; am incercat sa impart in 2 textul ,m-am gandit ca e prea lung, dar textul tot barat a ramas. Poate ne ajuta Vali ?
  9. Salut. Exista multe carti bune care cuprind formulele de care ai nevoie, dar niciuna nu va evoca exact speta pe care ai enuntat-o. Este ceea ce se numeste ''rezolvarea problemei'' asa cum se cere la scoala, doar ca lucrurile sunt mai complexe in lumea reala. Ca sa poti sa-ti proiectezi ce ai nevoie, trebuie sa intelegi bine notiunile de baza si apoi sa decelezi un pic. Nimic complicat, doar cumva consumator de timp. Iti recomand carti in engleza, caci sunt mai explicite. Fizica este aceeasi pentru toti, dar autorii romani au un talent de a spune lucruri care sunt simple in feluri complicate, asa ca......Iti recomand Machinery's Handbook, care este Biblia oricarui masinist. A ajuns la editia 30 si cred ca o gasesti pe net probabil si free. Eu am editia 29. Daca n-o gasesti, da-mi un email si ti-o trimit eu . Acuma, nu stiu daca se leaga discul de 600 mm si taierea textolitului, caci tu le-ai formulat distinct. Partea cu taierea textolitului presupune sa stii: 1) ce diametru are tubul de textolit (usor de aflat); 2) in cat timp vrei sa tai acel diametru (de ex. in 1 minut sau 5 minute, diferenta fiind uriasa in cuplu); 3) cu ce fel de material il vei taia. Cand vine vorba de 3)+2), ca sa poti calcula trebuie sa ai acces la fisa de produs a discului respectiv ; producatorul face multe incercari si masurari si la sfarsit vine cu niste forte, niste timpi si niste coeficienti. Coeficientii respectivi sunt niste numere rectificative care se aplica fortelor, caci de exemplu daca cu un disc de 100 mm diametru si 1 mm grosime de disc abraziv X tai in 5 secunde o grosime de 20 mm de textolit, asta nu inseamna ca daca dublezi grosimea discului si vei folosi discul abraziv Y, atunci (doar) vei dubla cuplul si timpul. Exista niste ne-liniaritati uneori babane care se exprima prin acei coeficienti, asa ca daca nu-i stii, nu poti proiecta nimic care sa fie si serios. Concluzia la taiere: trebuie sa decizi ce discuri folosesti, din ce material, si abia atunci afli din fisele de produs acei coeficienti (care iau in seama si frecare - adica pierderea de cuplu- si caldura). Partea cu discul de 600 mm diametru, presupunand ca NU are treaba cu taierea de mai sus, ci doar trebuie discul invartit la 5.000 rpm si atat, trebuie gandita asa: 1) cuplul pe care il calculez trebuie sa invinga inertia discului si inertia motorului electric, dupa care aplic un coeficient de 0,8-0,9 care sa acomodeze niste pierderi. Pierderile sunt in functie de mecanismul folosit: 1) daca atasezi discul la motorul electric respectiv direct, amendam cuplu obtinut teoretic cu vreo 15% datorita pierderilor de orice fel (mecanice, magnetice-histerezis), adica se inmulteste cu 1,15. Daca antrenezi o fulie de la motor la axul pe care vrei sa montezi discul, se mai pierd vreo 10% din randament prin curele + frecarea in rulmentii axului cu discul, macar 15%. Deci cei 1,15% eficienta se inmultesc in continuare cu 1,1 si cu 1,15 si obtinem 1,45, adica rezulta un randament al transmisiei de vreo 65% (0,85x0,9x0,15) . Si acum se calculeaza cuplul teoretic: Cuplul T = Inertie totala x acceleratia unghiulara a discului x 1,45(randamentul transmisiei estimat mai sus daca este cu fulie si curele) [Nm] . Inertia totala inseamna inertia discului (care se calculeaza) + inertia rotorului motorului (care se ia din tabelele de la producator). Inertie discului = (Masa discului x raza discului ^2) / 2, adica = 2Kg x 0,3m x 0,3m/2 = 0,09 Kgm^2. Pentru inertia rotorului unui motor electric, am mers in catalogul producatorului Motive (Italia) si un motor asincron de 5,5 Kw, care are 5,6 Nm cuplu, 4 poli, 1500 rpm (l-am ales intuitiv, dar poate fi ales orice alt motor si amendate calculele), are o inertie a rotorului de 0,02161 Kgm^2. Si atunci insumam cele 2 inertii = 0,09 + 0,02161 = 0,11 Kgm^2. Urmatorul pas esteb sa vorbim de acceleratia discului. In cat timp vrei sa ajunga discul de la 0 la 5.000 rpm ? In 1 secunda ? In 5 secunde ? In 10 secunde ? Cu cat timpul este mai scurt, cu atat cuplul motorului trebuie sa fie mai mare. Vom face calculul pentru toate cele 3 , ca sa poti avea o idee de magnitudinea impactului variatiei acceleratiei pe cuplul motor. Transformam 5.000 rpm in radiani / secunda ca sa obtinem viteza ungiulara a discului in timp de 1 secunda. Se imparte turatia la 9,55, deci 5.000/9.55 = 524 rad/s. Practic, acceleratia unghiulara este = (Wfinala-Winitiala)/ timp(s); avand in vedere ca discul pleaca de pe loc, viteza unghiulara initiala este 0 . Rezulta ca acceleratia unghiulara este: 1) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 1 secunda, acceleratia este A1= 524 [rad/s] / 1 = 524 rad/s^2; 2) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 5 secunde, acceleratia este A5= 524/5 [rad/s^2]; 3) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 10 secunde, A10= 524/10 [rad/s^2]. Si acum cuplul real: 1) T1= 0,11 Kgm^2 x 524 [rad/s^2] x 1,45= 83,5 Nm (stim ca 1 N = 1Kg x m/s^2) daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 1 secunda ; 2) T5 = 0,11 x 524/5 x 1,45 = 16.7 Nm daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 5 secunde ; 3) T10 = 0,11 x 524/10 x 1,45 = 8,35 Nm daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 10 secunde. Practic, daca alegi timpul de 10 secunde de ajuns la 5.000 rpm, ai nevoie de 8,35 Nm la final , care au la intrare 5,6 Nm x 0,85 (randamentul doar al motorului)=4,76 Nm. Ca atare va trebui sa faci un ansamblu de fulii care sa aiba raportul de transmisie de 1,75:1 (adica 8,35 Nm / 4,76 Nm), cu alte cuvinte la 1,75 rotatii a fuliei de pe motor (conducatoare), fulia de pe axul cu discul (condusa) va efectua 1 rotatie. Atentie ca , daca folosesti VFD se schimba lucrurile; calculul este facut pe turatia nominala de 1.500 rpm a motorului, iar la miscorarea turatiei se micsoreaza si cuplul. Desigur , calculul se poate continua cu a analiza de senzitivitate, si sa te joci cu parametrii si in alt fel. De exemplu: in cat timp va ajunge discul de 600 mm si 2 kg la 5.000 rpm astfel incat cuplul maxim folosit sa nu depaseasca 5 Nm iar motorul electric sa nu fie mai mare de 2,2 kw ? (ca sa coste cat mai putin) Raspuns: mergem in tabelele producatorului de motoare Motive (de la ei am eu catalog, dar poate fi orice alt producator care-ti pune aceste date la dispozitie) si vedem ca un motor 4 poli, 1500 rpm, 2,2 Kw si 3HP (2,23 Nm) are o inertie a rotorului de 0,00414 Kgm^2. Atunci, Inertie totala este = 0.09 + 0.00414 = 0.09414 Kgm^2, iar cuplul final care este dat prin tema de 5Nm = [0,09414 x 524 / X (s)] x 1,45 ; de unde rezulta ca timpul de ajungere la 5.000 rpm va fi : X= [0.09414 x 524 x 1.45] / 5 = 14.3 secunde. In acest caz, cuplul de intrare este 2,23 Nm x 0,85 (randamentul electric) = 1,89 Nm, iar cuplul de iesire trebuie sa fie 5Nm, deci vei avea un sistem de fulii cu raportul de transmisie de 2,64:1, care este si raportul diametrelor celor 2 fulii . De exemplu , fulia conducatoare poate avea diametru de 80 mm iar cea condusa va avea diametrul de 211 mm. Aici apare dilema practica: daca vei invarti o fulie cu diametru de 200 mm pana la 5.000 rpm, tot ansamblu fie va vrea sa zboare (daca este foarte bine echilibrata dinamic iar rulmentii sunt de calitate), fie o sa o ia la fuga prin atelier din vibratii. Eu ti-am infatisat modul de calcul cu parametrii dati de tine, insa in realitatea ta, a mea si a altor hobby-sti, proiectul nu cred ca este fezabil practic pentru ca probabil este mult prea periculos pentru integritatea corporala a celui din vecinatate. Have fun !
  10. Damn right ! Iti sugerez sa nu fii curios si sa nu probezi freze de metal, pe metal, la turatiile alea. Este periculos !
  11. Intuitiv, as fi tentat sa fiu si eu de aceeasi parere cu dvs, pentru ca orice material pe pamantul asta, inclusiv bazaltul din munte, este depozitarul unei cantitati de tensiuni ''by design''. O grinda de beton , sub actiunea propriei greutati, are o mica sageata. Asta ne spune ca materialul are ''framantari interioare''. Pe de alta parte, ratiunea se lupta cu intuitia si ii da ceva batai de cap. La masini unelte, vibratiile daunatoare se manifesta in alte game de frecvente decat la cutremure. In mod curios, 1 mc de beton are un comportament la vibratii similar cu 1mc de aluminiu, densitatile lor fiind apropiate. Asta este unul din motivele pentru care constructorii de masini unelte n-au dezvoltat o pasiune pentru betonul din ciment Portland. ''Betonul'' epoxy, asa cum afirma si colegul AdrianGali, este o alta poveste, si toata lumea de aici stie acest lucru. Cuvantul ''beton'' este nefericit ales pentru un om riguros, insa el a fost popularizat oamenilor care nu tin neaparat la etichetele tehnice. Legaturile atomice sunt diferite iar reticularea este diferita. Nu are loc saturatia cu apa a unor particule calcinate, cum este la betonul clasic, desi ambele procedee genereaza reactii exoterme. Rasina este atat de ''sticky'' incat imi aduce aminte de serbetul de-l facea bunica. Insa este si motivul pentru care nu poti amesteca cantitati mari. De fapt nici n-am vazut aplicatii industriale cu rasina de consistenta marmeladei amestecata cu pietricele de diferite dimensiuni. Eu am lucrat cu ''a 3-a cale'', ca sa-i zic asa, si anume UHPC - ultra high performance concrete. Am turnat in profile metalice, avand un CNC in constructie la momentul ''vorbirii'' acestor randuri. Se foloseste un ciment special formulat, un plastifiant, granule bazaltice, nisip si foarte putina apa. Extrem de putina, cumva cat sa-i tina de urat plastifiantului. Timpul de amestec este aproximativ 8 minute iar sarja urmatoare trebuie adaugata peste cea dinainte cam in maxim 2 minute, ceea ce face dificil pentru un hobby-st sa toarne cantitati mari. Eu am amestecat cu 1 betoniera cam 60 kg si am avut 2 betoniere care au functionat in acelasi timp. Mi-am dimensionat profilele (200/100/10) astfel incat cel mai lung sa se umple cu 2 sarje. Ca sa nu mai mentionez ca daca nu speli betoniera in urmatoarele maxim 5 minute de la turnare, sayonara betoniere ! Eu am intarziat vreo 7 minute pana am pus furtunul cu apa pe ea, si am apelat la dalta in anumite locuri, reusind cu greu sa curat totul. Iar vopseaua interioara a betonierei a suferit o abatere de integritate ! Este un pic de logistica, nimic extraordinar daca ai conditiile corecte (malaxor special cu motor de vreo 15 kw trifazic care amesteca pe traiectorie tip satelit - cum sunt mixerele profesionale care fac coca pentru pizza), un pod rulant care sa care malaxorul de la buncare pana la forma de turnare, iar turnarea sa se execute dintr-o bucata. Betonul ce ia nastere prin amestecare continua este EXTREM de vartos; ar trebui sa spun extrem de vreo 10 ori. Este incredibil de vartos; cu toate astea, curgerea din galeata in forma are loc exclusiv gravitational (nu poate fi grabit cu vreun bat sub nici o forma) si dureaza cam 0.5-1 minute per 1 galeata (asa este de vartos). Dar nu adera la peretii galetii; dupa ce galeata s-a golit, peretii raman cat de cat curati ! Producatorul spune ca amortizeaza vibratiile de cateva ori mai bine decat fonta (de vreo 3-4 ori). Are luni bune de cand l-am turnat; zero microfisuri. Nu necesita vibrare, se auto-aereaza corect DACA turnarea se face lent. Altfel, raman bule de aer in masa lui, dar vibratorul tot nu se poate baga, datorita vartoseniei betonului. Am dat aceste detalii specifice pentru a ilustra lucrabilitatea lui; de aici, rezulta si o usoara intelegere intuitiva a caracterului betonului dupa intarire. Este excelent la compresiune, dar nu si la tractiune. Cand dau cu un obiect de metal in profilul turnat, se aude foarte infundat; timpul de reverberatie este aproape 0 cu urechea libera . Energia cinetica a vibratiilor se transforma cel mai probabil in caldura. Nu i-am pus armatura metalica, caci nu are nevoie; in plus, otelul beton conduce vibratiile in masa betonului precum un furtun conduce apa. Revenind la betonul din ciment Portland; in comparatie cu ''Epoxy concrete/Polymer concrete'' si in comparatie cu UHPC-ul, putem spune ca betonul clasic este un ''om de echipa'' by design, pentru ca a fost gandit de la nasterea sa, sa conlucreze cu fierul beton, actiunile lor fiind complementare. Epoxy-ul si UHPC-ul sunt mai egoiste, sunt ''stand-alone'', pentru ca nu-si trag calitatile din conlucrarea cu alte materiale. Punctul forte este compresia, punctul slab este tractiunea. Diferentele intre cele 2 specii sunt absolut notabile, si tin de lagaturile atomice. Comparatia turnarii betonului clasic cu turnarea fontei poate fi ilustrativa, desi acolo tensiunile interne se nasc datorita unor plane de clivaj care rezulta din statistica turnarii. Un exemplu:
  12. M-am uitat pe specificatiile de pe Emag; spre surprinderea mea, scrie: ''diametru gaurire otel: 12mm''. Eu zic sa o duci inapoi inainte s-o folosesti, caci la 16.000-30.000 ture nu te atingi de frezat metal; doar gravura , daca te intereseaza asa ceva. Traducerea din poloneza a fost facuta de cineva care nu se pricepe la tehnica.
  13. Este foarte bine ca vrei sa-l prinzi in beton. Sunt 2 motive: 1) sa n-o ia la goana cand prelucrezi ; 2) sa poti regla batiul. Reglajul strungului este crucial ca sa scoti torsiunea din batiu, atat cat ar putea fi scos. Am vazut strungari cu 30 de ani de meserie care n-au reglat nici un strung pe pozitie in viata lor (mai bateau penele din lemn la 6 luni o data si asta credeau ei ca este suficient). Daca ii asculti pe ei, n-are nici o importanta reglajul. Ce-i drept, n-are , atunci cand faci balamale.... Dar daca vrei sa scoti cota sub 1 zecime, este musai sa reglezi batiul din suruburi (erorile se insumeaza: torsiune in batiu+uzura ghidaje-papusa mobila+ abatere con+ vibratii inerente ). Have fun !
  14. Salut. Rostul penelor este de a amortiza vibratiile de inalta frecventa; acelasi rol il are si cauciucul. Este o solutie veche, dar care este la indemana oricui. Treaba este ca , in timp ce lemnul lucreaza ( se usuca progresiv), cauciucul ramane constant. Prin anii 50, rusii ingropau capete de barne in beton si montau masinile unelte pe ele. Atentie: capete de barna ! Este important ca fibrele lemnului sa fie perpendiculare pe sol si nu paralele, similar cu popii de cofraj la turnarea placilor de beton. Asa cum mi-a spus mie o data un mare intelectual, adica nea Gigi, maistru in constructii: tata, capu' de lemn si curu' de femeie sunt cele mai rezistente ! Dupa care a ragait duios si-a dat o flegma cu bolta, cumva parabolica. N-ai cum sa uiti astfel de momente memorabile !
  15. Exista teorii pro si contra bilelor oversized: pro: eliminarea jocului mareste rigiditatea; contra: daca ai suruburi roluite si nu calite si rectificate, (diferenta de la 100 Euro-roluit clasa C5, la 900 euro / 1 m liniar, rectificat , clasa C1), imperfectiunile din sistem (diverse jocuri , de exemplu bilele din surub)+ abateri de paralelism/perpendicularitate, fac ca piesa cea mai slaba sa ''ia suturile in fund''. Mai precis, daca pui bile oversized la patine dar nu pui si la surub, surubul devine veriga slaba si se vor toci caile de rulare mai repede. Motivul este simplu: vibratiile se duc acolo unde gasesc ''loc''. Daca suruburile au canale ogivale, atunci ala este preload datorat ingustarii canalului ''la varful sau'', dar ramane spatiu pentru dilatarea bilei de la frecare, atunci cand frecarea este cosiderabila. Mie canalelel ogivale mi se par solutia corecta. Stiu ca se practica bilele oversized, inclusiv cei de la Hiwin Germania practica acest lucru, insa eu am indoielile mele. Dar poate gresesc.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.