Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

mihail felix dumitrescu

Membru activ
  • Content Count

    27
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

15 Se poate si mai bine

About mihail felix dumitrescu

  • Rank
    Steelmind
  • Birthday 08/20/1967

Profile Information

  • Locatie
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

143 profile views
  1. Asa este, puterea scade cu scaderea turatiei, nu cuplul. Cand scade frecventa scade voltajul pentru ca VFD-ul trebuie sa tina constanta ratia frecventa/tensiune. M-am grabit sa termin postarea, pentru ca mi se parea ca m-am lungit prea mult cu calculele. Cu mentiunea ca overboost-ul peste frecventa de baza de care vorbesti inseamna ca puterea ramane constanta si cuplul scade cand maresti frecventa peste 60 Hz.
  2. Am repostat textul de mai inainte fara barare. Salut. Exista multe carti bune care cuprind formulele de care ai nevoie, dar niciuna nu va evoca exact speta pe care ai enuntat-o. Este ceea ce se numeste ''rezolvarea problemei'' asa cum se cere la scoala, doar ca lucrurile sunt mai complexe in lumea reala. Ca sa poti sa-ti proiectezi ce ai nevoie, trebuie sa intelegi bine notiunile de baza si apoi sa decelezi un pic. Nimic complicat, doar cumva consumator de timp. Iti recomand carti in engleza, caci sunt mai explicite. Fizica este aceeasi pentru toti, dar autorii romani au un talent de a spune lucruri care sunt simple in feluri complicate, asa ca......Iti recomand Machinery's Handbook, care este Biblia oricarui masinist. A ajuns la editia 30 si cred ca o gasesti pe net probabil si free. Eu am editia 29. Daca n-o gasesti, da-mi un email si ti-o trimit eu . Acuma, nu stiu daca se leaga discul de 600 mm si taierea textolitului, caci tu le-ai formulat distinct. Partea cu taierea textolitului presupune sa stii: 1) ce diametru are tubul de textolit (usor de aflat); 2) in cat timp vrei sa tai acel diametru (de ex. in 1 minut sau 5 minute, diferenta fiind uriasa in cuplu); 3) cu ce fel de material il vei taia. Cand vine vorba de 3)+2), ca sa poti calcula trebuie sa ai acces la fisa de produs a discului respectiv ; producatorul face multe incercari si masurari si la sfarsit vine cu niste forte, niste timpi si niste coeficienti. Coeficientii respectivi sunt niste numere rectificative care se aplica fortelor, caci de exemplu daca cu un disc de 100 mm diametru si 1 mm grosime de disc abraziv X tai in 5 secunde o grosime de 20 mm de textolit, asta nu inseamna ca daca dublezi grosimea discului si vei folosi discul abraziv Y, atunci (doar) vei dubla cuplul si timpul. Exista niste ne-liniaritati uneori babane care se exprima prin acei coeficienti, asa ca daca nu-i stii, nu poti proiecta nimic care sa fie si serios. Concluzia la taiere: trebuie sa decizi ce discuri folosesti, din ce material, si abia atunci afli din fisele de produs acei coeficienti (care iau in seama si frecare - adica pierderea de cuplu- si caldura). Partea cu discul de 600 mm diametru, presupunand ca NU are treaba cu taierea de mai sus, ci doar trebuie discul invartit la 5.000 rpm si atat, trebuie gandita asa: 1) cuplul pe care il calculez trebuie sa invinga inertia discului si inertia motorului electric, dupa care aplic un coeficient de 0,8-0,9 care sa acomodeze niste pierderi. Pierderile sunt in functie de mecanismul folosit: 1) daca atasezi discul la motorul electric respectiv direct, amendam cuplu obtinut teoretic cu vreo 15% datorita pierderilor de orice fel (mecanice, magnetice-histerezis), adica se inmulteste cuplul teoretic cu 1,15. Daca antrenezi si o fulie de la motor la axul pe care vrei sa montezi discul, se mai pierd vreo 10% din randament prin curele + frecarea in rulmentii axului cu discul, macar 15%. Deci cei 1,15% (lipsa de ) eficienta se inmultesc in continuare cu 1,1 si cu 1,15 si obtinem 1,45, adica rezulta un randament al transmisiei de vreo 65% (0,85x0,9x0,85) . Si acum se calculeaza cuplul teoretic: Cuplul T = Inertie totala x acceleratia unghiulara a discului x 1,45(randamentul transmisiei estimat mai sus daca este cu fulie si curele) [Nm] . Inertia totala inseamna inertia discului (care se calculeaza) + inertia rotorului motorului (care se ia din tabelele de la producator). Inertia discului = (Masa discului x raza discului ^2) / 2, adica = 2Kg x 0,3m x 0,3m/2 = 0,09 Kgm^2. Pentru inertia rotorului unui motor electric, am mers in catalogul producatorului Motive (Italia) si un motor asincron de 5,5 Kw, care are 5,6 Nm cuplu, 4 poli, 1500 rpm (l-am ales intuitiv, dar poate fi ales orice alt motor si amendate calculele), are o inertie a rotorului de 0,02161 Kgm^2. Si atunci insumam cele 2 inertii = 0,09 + 0,02161 = 0,11 Kgm^2. Urmatorul pas este sa vorbim despre acceleratia discului. In cat timp vrei sa ajunga discul de la 0 la 5.000 rpm ? In 1 secunda ? In 5 secunde ? In 10 secunde ? Cu cat timpul este mai scurt, cu atat cuplul motorului trebuie sa fie mai mare. Vom face calculul pentru toate cele 3 , ca sa poti avea o idee de magnitudinea impactului variatiei acceleratiei pe cuplul motor. Transformam 5.000 rpm in radiani / secunda ca sa obtinem viteza ungiulara a discului in timp de 1 secunda. Se imparte turatia la 9,55, deci 5.000/9.55 = 524 rad/s. Practic, acceleratia unghiulara este = (Wfinala-Winitiala)/ timp(s); avand in vedere ca discul pleaca de pe loc, viteza unghiulara initiala este 0 . Rezulta ca acceleratia unghiulara este: 1) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 1 secunda, acceleratia este A1= 524 [rad/s] / 1 = 524 rad/s^2; 2) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 5 secunde, acceleratia este A5= 524/5 [rad/s^2]; 3) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 10 secunde, A10= 524/10 [rad/s^2]. Si acum cuplul real: 1) T1= 0,11 Kgm^2 x 524 [rad/s^2] x 1,45= 83,5 Nm (stim ca 1 N = 1Kg x m/s^2) daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 1 secunda ; 2) T5 = 0,11 x 524/5 x 1,45 = 16.7 Nm daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 5 secunde ; 3) T10 = 0,11 x 524/10 x 1,45 = 8,35 Nm daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 10 secunde. Practic, daca alegi timpul de 10 secunde de ajuns la 5.000 rpm, ai nevoie de 8,35 Nm la final , care au la intrare 5,6 Nm x 0,85 (randamentul doar al motorului)=4,76 Nm. Ca atare va trebui sa faci un ansamblu de fulii care sa aiba raportul de transmisie de 1,75:1 (adica 8,35 Nm / 4,76 Nm), cu alte cuvinte la 1,75 rotatii a fuliei de pe motor (conducatoare), fulia de pe axul cu discul (condusa) va efectua 1 rotatie. Atentie ca , daca folosesti VFD se schimba lucrurile; calculul este facut pe turatia nominala de 1.500 rpm a motorului, iar la miscorarea turatiei se micsoreaza si cuplul. Desigur , calculul se poate continua cu o analiza de senzitivitate, si sa te joci cu parametrii si in alt fel. De exemplu: in cat timp va ajunge discul de 600 mm si 2 kg la 5.000 rpm astfel incat cuplul maxim folosit sa nu depaseasca 5 Nm iar motorul electric sa nu fie mai mare de 2,2 kw ? (ratiunea fiind ca sa coste cat mai putin, insa am ales parametrii acestia la intamplare). Raspuns: mergem in tabelele producatorului de motoare Motive (de la ei am eu catalog, dar poate fi orice alt producator care-ti pune aceste date la dispozitie) si vedem ca un motor 4 poli, 1500 rpm, 2,2 Kw si 3HP (2,23 Nm) are o inertie a rotorului de 0,00414 Kgm^2. Atunci, Inertie totala este = 0.09 + 0.00414 = 0.09414 Kgm^2, iar cuplul final care este dat prin tema de proiectare de 5Nm = [0,09414 x 524 / X (s)] x 1,45 ; de unde rezulta ca timpul de ajungere la 5.000 rpm va fi : X= [0.09414 x 524 x 1.45] / 5 = 14.3 secunde. In acest caz, cuplul de intrare este 2,23 Nm x 0,85 (randamentul mecano-magnetic) = 1,89 Nm, iar cuplul de iesire trebuie sa fie 5Nm, deci vei avea un sistem de fulii cu raportul de transmisie de 2,64:1, care este si raportul diametrelor celor 2 fulii . De exemplu , fulia conducatoare poate avea diametru de 80 mm iar cea condusa va avea diametrul de 211 mm. Aici apare dilema practica: daca vei invarti o fulie cu diametru de 200 mm pana la 5.000 rpm, tot ansamblu fie va vrea sa zboare (daca este foarte bine echilibrata dinamic iar rulmentii sunt de calitate), fie o sa o ia la fuga prin atelier din vibratii. Eu ti-am infatisat modul de calcul cu parametrii dati de tine, insa in realitatea ta, a mea si a altor hobby-sti, cred ca trebuie gandit cat de fezabil este proiectul in mod practic pentru ca probabil este destul de periculos pentru integritatea corporala a celui din vecinatate. In plus de asta, mai sunt si alti factori de luat in considerare; de exemplu, motorul electric ales din tabelul de la producator trebuie sa aiba turatia nominala in asa fel incat raportul pe care-l face cu turatia finala de 5.000 rpm sa fie in acord cu raportul de transmisie precum si alte considerente; spre exemplu dimensionarea axului pe care ar fi fixat discul: ca sa ajunga axul la 5.000 rpm trebuie sa fie cat mai scurt iar prelucrarea diametrelor fusurilor trebuie sa fie press-fit, adica un strung bun si un strungar si mai bun. Etc, etc, etc. Have fun !
  3. Nu stiu de ce a o parte a textului a fost barata; am incercat sa impart in 2 textul ,m-am gandit ca e prea lung, dar textul tot barat a ramas. Poate ne ajuta Vali ?
  4. Salut. Exista multe carti bune care cuprind formulele de care ai nevoie, dar niciuna nu va evoca exact speta pe care ai enuntat-o. Este ceea ce se numeste ''rezolvarea problemei'' asa cum se cere la scoala, doar ca lucrurile sunt mai complexe in lumea reala. Ca sa poti sa-ti proiectezi ce ai nevoie, trebuie sa intelegi bine notiunile de baza si apoi sa decelezi un pic. Nimic complicat, doar cumva consumator de timp. Iti recomand carti in engleza, caci sunt mai explicite. Fizica este aceeasi pentru toti, dar autorii romani au un talent de a spune lucruri care sunt simple in feluri complicate, asa ca......Iti recomand Machinery's Handbook, care este Biblia oricarui masinist. A ajuns la editia 30 si cred ca o gasesti pe net probabil si free. Eu am editia 29. Daca n-o gasesti, da-mi un email si ti-o trimit eu . Acuma, nu stiu daca se leaga discul de 600 mm si taierea textolitului, caci tu le-ai formulat distinct. Partea cu taierea textolitului presupune sa stii: 1) ce diametru are tubul de textolit (usor de aflat); 2) in cat timp vrei sa tai acel diametru (de ex. in 1 minut sau 5 minute, diferenta fiind uriasa in cuplu); 3) cu ce fel de material il vei taia. Cand vine vorba de 3)+2), ca sa poti calcula trebuie sa ai acces la fisa de produs a discului respectiv ; producatorul face multe incercari si masurari si la sfarsit vine cu niste forte, niste timpi si niste coeficienti. Coeficientii respectivi sunt niste numere rectificative care se aplica fortelor, caci de exemplu daca cu un disc de 100 mm diametru si 1 mm grosime de disc abraziv X tai in 5 secunde o grosime de 20 mm de textolit, asta nu inseamna ca daca dublezi grosimea discului si vei folosi discul abraziv Y, atunci (doar) vei dubla cuplul si timpul. Exista niste ne-liniaritati uneori babane care se exprima prin acei coeficienti, asa ca daca nu-i stii, nu poti proiecta nimic care sa fie si serios. Concluzia la taiere: trebuie sa decizi ce discuri folosesti, din ce material, si abia atunci afli din fisele de produs acei coeficienti (care iau in seama si frecare - adica pierderea de cuplu- si caldura). Partea cu discul de 600 mm diametru, presupunand ca NU are treaba cu taierea de mai sus, ci doar trebuie discul invartit la 5.000 rpm si atat, trebuie gandita asa: 1) cuplul pe care il calculez trebuie sa invinga inertia discului si inertia motorului electric, dupa care aplic un coeficient de 0,8-0,9 care sa acomodeze niste pierderi. Pierderile sunt in functie de mecanismul folosit: 1) daca atasezi discul la motorul electric respectiv direct, amendam cuplu obtinut teoretic cu vreo 15% datorita pierderilor de orice fel (mecanice, magnetice-histerezis), adica se inmulteste cu 1,15. Daca antrenezi o fulie de la motor la axul pe care vrei sa montezi discul, se mai pierd vreo 10% din randament prin curele + frecarea in rulmentii axului cu discul, macar 15%. Deci cei 1,15% eficienta se inmultesc in continuare cu 1,1 si cu 1,15 si obtinem 1,45, adica rezulta un randament al transmisiei de vreo 65% (0,85x0,9x0,15) . Si acum se calculeaza cuplul teoretic: Cuplul T = Inertie totala x acceleratia unghiulara a discului x 1,45(randamentul transmisiei estimat mai sus daca este cu fulie si curele) [Nm] . Inertia totala inseamna inertia discului (care se calculeaza) + inertia rotorului motorului (care se ia din tabelele de la producator). Inertie discului = (Masa discului x raza discului ^2) / 2, adica = 2Kg x 0,3m x 0,3m/2 = 0,09 Kgm^2. Pentru inertia rotorului unui motor electric, am mers in catalogul producatorului Motive (Italia) si un motor asincron de 5,5 Kw, care are 5,6 Nm cuplu, 4 poli, 1500 rpm (l-am ales intuitiv, dar poate fi ales orice alt motor si amendate calculele), are o inertie a rotorului de 0,02161 Kgm^2. Si atunci insumam cele 2 inertii = 0,09 + 0,02161 = 0,11 Kgm^2. Urmatorul pas esteb sa vorbim de acceleratia discului. In cat timp vrei sa ajunga discul de la 0 la 5.000 rpm ? In 1 secunda ? In 5 secunde ? In 10 secunde ? Cu cat timpul este mai scurt, cu atat cuplul motorului trebuie sa fie mai mare. Vom face calculul pentru toate cele 3 , ca sa poti avea o idee de magnitudinea impactului variatiei acceleratiei pe cuplul motor. Transformam 5.000 rpm in radiani / secunda ca sa obtinem viteza ungiulara a discului in timp de 1 secunda. Se imparte turatia la 9,55, deci 5.000/9.55 = 524 rad/s. Practic, acceleratia unghiulara este = (Wfinala-Winitiala)/ timp(s); avand in vedere ca discul pleaca de pe loc, viteza unghiulara initiala este 0 . Rezulta ca acceleratia unghiulara este: 1) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 1 secunda, acceleratia este A1= 524 [rad/s] / 1 = 524 rad/s^2; 2) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 5 secunde, acceleratia este A5= 524/5 [rad/s^2]; 3) pentru ca discul sa ajunga la 5.000 rpm in 10 secunde, A10= 524/10 [rad/s^2]. Si acum cuplul real: 1) T1= 0,11 Kgm^2 x 524 [rad/s^2] x 1,45= 83,5 Nm (stim ca 1 N = 1Kg x m/s^2) daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 1 secunda ; 2) T5 = 0,11 x 524/5 x 1,45 = 16.7 Nm daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 5 secunde ; 3) T10 = 0,11 x 524/10 x 1,45 = 8,35 Nm daca discul trebuie sa ajunga la 5.000 rpm in 10 secunde. Practic, daca alegi timpul de 10 secunde de ajuns la 5.000 rpm, ai nevoie de 8,35 Nm la final , care au la intrare 5,6 Nm x 0,85 (randamentul doar al motorului)=4,76 Nm. Ca atare va trebui sa faci un ansamblu de fulii care sa aiba raportul de transmisie de 1,75:1 (adica 8,35 Nm / 4,76 Nm), cu alte cuvinte la 1,75 rotatii a fuliei de pe motor (conducatoare), fulia de pe axul cu discul (condusa) va efectua 1 rotatie. Atentie ca , daca folosesti VFD se schimba lucrurile; calculul este facut pe turatia nominala de 1.500 rpm a motorului, iar la miscorarea turatiei se micsoreaza si cuplul. Desigur , calculul se poate continua cu a analiza de senzitivitate, si sa te joci cu parametrii si in alt fel. De exemplu: in cat timp va ajunge discul de 600 mm si 2 kg la 5.000 rpm astfel incat cuplul maxim folosit sa nu depaseasca 5 Nm iar motorul electric sa nu fie mai mare de 2,2 kw ? (ca sa coste cat mai putin) Raspuns: mergem in tabelele producatorului de motoare Motive (de la ei am eu catalog, dar poate fi orice alt producator care-ti pune aceste date la dispozitie) si vedem ca un motor 4 poli, 1500 rpm, 2,2 Kw si 3HP (2,23 Nm) are o inertie a rotorului de 0,00414 Kgm^2. Atunci, Inertie totala este = 0.09 + 0.00414 = 0.09414 Kgm^2, iar cuplul final care este dat prin tema de 5Nm = [0,09414 x 524 / X (s)] x 1,45 ; de unde rezulta ca timpul de ajungere la 5.000 rpm va fi : X= [0.09414 x 524 x 1.45] / 5 = 14.3 secunde. In acest caz, cuplul de intrare este 2,23 Nm x 0,85 (randamentul electric) = 1,89 Nm, iar cuplul de iesire trebuie sa fie 5Nm, deci vei avea un sistem de fulii cu raportul de transmisie de 2,64:1, care este si raportul diametrelor celor 2 fulii . De exemplu , fulia conducatoare poate avea diametru de 80 mm iar cea condusa va avea diametrul de 211 mm. Aici apare dilema practica: daca vei invarti o fulie cu diametru de 200 mm pana la 5.000 rpm, tot ansamblu fie va vrea sa zboare (daca este foarte bine echilibrata dinamic iar rulmentii sunt de calitate), fie o sa o ia la fuga prin atelier din vibratii. Eu ti-am infatisat modul de calcul cu parametrii dati de tine, insa in realitatea ta, a mea si a altor hobby-sti, proiectul nu cred ca este fezabil practic pentru ca probabil este mult prea periculos pentru integritatea corporala a celui din vecinatate. Have fun !
  5. Damn right ! Iti sugerez sa nu fii curios si sa nu probezi freze de metal, pe metal, la turatiile alea. Este periculos !
  6. Intuitiv, as fi tentat sa fiu si eu de aceeasi parere cu dvs, pentru ca orice material pe pamantul asta, inclusiv bazaltul din munte, este depozitarul unei cantitati de tensiuni ''by design''. O grinda de beton , sub actiunea propriei greutati, are o mica sageata. Asta ne spune ca materialul are ''framantari interioare''. Pe de alta parte, ratiunea se lupta cu intuitia si ii da ceva batai de cap. La masini unelte, vibratiile daunatoare se manifesta in alte game de frecvente decat la cutremure. In mod curios, 1 mc de beton are un comportament la vibratii similar cu 1mc de aluminiu, densitatile lor fiind apropiate. Asta este unul din motivele pentru care constructorii de masini unelte n-au dezvoltat o pasiune pentru betonul din ciment Portland. ''Betonul'' epoxy, asa cum afirma si colegul AdrianGali, este o alta poveste, si toata lumea de aici stie acest lucru. Cuvantul ''beton'' este nefericit ales pentru un om riguros, insa el a fost popularizat oamenilor care nu tin neaparat la etichetele tehnice. Legaturile atomice sunt diferite iar reticularea este diferita. Nu are loc saturatia cu apa a unor particule calcinate, cum este la betonul clasic, desi ambele procedee genereaza reactii exoterme. Rasina este atat de ''sticky'' incat imi aduce aminte de serbetul de-l facea bunica. Insa este si motivul pentru care nu poti amesteca cantitati mari. De fapt nici n-am vazut aplicatii industriale cu rasina de consistenta marmeladei amestecata cu pietricele de diferite dimensiuni. Eu am lucrat cu ''a 3-a cale'', ca sa-i zic asa, si anume UHPC - ultra high performance concrete. Am turnat in profile metalice, avand un CNC in constructie la momentul ''vorbirii'' acestor randuri. Se foloseste un ciment special formulat, un plastifiant, granule bazaltice, nisip si foarte putina apa. Extrem de putina, cumva cat sa-i tina de urat plastifiantului. Timpul de amestec este aproximativ 8 minute iar sarja urmatoare trebuie adaugata peste cea dinainte cam in maxim 2 minute, ceea ce face dificil pentru un hobby-st sa toarne cantitati mari. Eu am amestecat cu 1 betoniera cam 60 kg si am avut 2 betoniere care au functionat in acelasi timp. Mi-am dimensionat profilele (200/100/10) astfel incat cel mai lung sa se umple cu 2 sarje. Ca sa nu mai mentionez ca daca nu speli betoniera in urmatoarele maxim 5 minute de la turnare, sayonara betoniere ! Eu am intarziat vreo 7 minute pana am pus furtunul cu apa pe ea, si am apelat la dalta in anumite locuri, reusind cu greu sa curat totul. Iar vopseaua interioara a betonierei a suferit o abatere de integritate ! Este un pic de logistica, nimic extraordinar daca ai conditiile corecte (malaxor special cu motor de vreo 15 kw trifazic care amesteca pe traiectorie tip satelit - cum sunt mixerele profesionale care fac coca pentru pizza), un pod rulant care sa care malaxorul de la buncare pana la forma de turnare, iar turnarea sa se execute dintr-o bucata. Betonul ce ia nastere prin amestecare continua este EXTREM de vartos; ar trebui sa spun extrem de vreo 10 ori. Este incredibil de vartos; cu toate astea, curgerea din galeata in forma are loc exclusiv gravitational (nu poate fi grabit cu vreun bat sub nici o forma) si dureaza cam 0.5-1 minute per 1 galeata (asa este de vartos). Dar nu adera la peretii galetii; dupa ce galeata s-a golit, peretii raman cat de cat curati ! Producatorul spune ca amortizeaza vibratiile de cateva ori mai bine decat fonta (de vreo 3-4 ori). Are luni bune de cand l-am turnat; zero microfisuri. Nu necesita vibrare, se auto-aereaza corect DACA turnarea se face lent. Altfel, raman bule de aer in masa lui, dar vibratorul tot nu se poate baga, datorita vartoseniei betonului. Am dat aceste detalii specifice pentru a ilustra lucrabilitatea lui; de aici, rezulta si o usoara intelegere intuitiva a caracterului betonului dupa intarire. Este excelent la compresiune, dar nu si la tractiune. Cand dau cu un obiect de metal in profilul turnat, se aude foarte infundat; timpul de reverberatie este aproape 0 cu urechea libera . Energia cinetica a vibratiilor se transforma cel mai probabil in caldura. Nu i-am pus armatura metalica, caci nu are nevoie; in plus, otelul beton conduce vibratiile in masa betonului precum un furtun conduce apa. Revenind la betonul din ciment Portland; in comparatie cu ''Epoxy concrete/Polymer concrete'' si in comparatie cu UHPC-ul, putem spune ca betonul clasic este un ''om de echipa'' by design, pentru ca a fost gandit de la nasterea sa, sa conlucreze cu fierul beton, actiunile lor fiind complementare. Epoxy-ul si UHPC-ul sunt mai egoiste, sunt ''stand-alone'', pentru ca nu-si trag calitatile din conlucrarea cu alte materiale. Punctul forte este compresia, punctul slab este tractiunea. Diferentele intre cele 2 specii sunt absolut notabile, si tin de lagaturile atomice. Comparatia turnarii betonului clasic cu turnarea fontei poate fi ilustrativa, desi acolo tensiunile interne se nasc datorita unor plane de clivaj care rezulta din statistica turnarii. Un exemplu:
  7. M-am uitat pe specificatiile de pe Emag; spre surprinderea mea, scrie: ''diametru gaurire otel: 12mm''. Eu zic sa o duci inapoi inainte s-o folosesti, caci la 16.000-30.000 ture nu te atingi de frezat metal; doar gravura , daca te intereseaza asa ceva. Traducerea din poloneza a fost facuta de cineva care nu se pricepe la tehnica.
  8. Este foarte bine ca vrei sa-l prinzi in beton. Sunt 2 motive: 1) sa n-o ia la goana cand prelucrezi ; 2) sa poti regla batiul. Reglajul strungului este crucial ca sa scoti torsiunea din batiu, atat cat ar putea fi scos. Am vazut strungari cu 30 de ani de meserie care n-au reglat nici un strung pe pozitie in viata lor (mai bateau penele din lemn la 6 luni o data si asta credeau ei ca este suficient). Daca ii asculti pe ei, n-are nici o importanta reglajul. Ce-i drept, n-are , atunci cand faci balamale.... Dar daca vrei sa scoti cota sub 1 zecime, este musai sa reglezi batiul din suruburi (erorile se insumeaza: torsiune in batiu+uzura ghidaje-papusa mobila+ abatere con+ vibratii inerente ). Have fun !
  9. Salut. Rostul penelor este de a amortiza vibratiile de inalta frecventa; acelasi rol il are si cauciucul. Este o solutie veche, dar care este la indemana oricui. Treaba este ca , in timp ce lemnul lucreaza ( se usuca progresiv), cauciucul ramane constant. Prin anii 50, rusii ingropau capete de barne in beton si montau masinile unelte pe ele. Atentie: capete de barna ! Este important ca fibrele lemnului sa fie perpendiculare pe sol si nu paralele, similar cu popii de cofraj la turnarea placilor de beton. Asa cum mi-a spus mie o data un mare intelectual, adica nea Gigi, maistru in constructii: tata, capu' de lemn si curu' de femeie sunt cele mai rezistente ! Dupa care a ragait duios si-a dat o flegma cu bolta, cumva parabolica. N-ai cum sa uiti astfel de momente memorabile !
  10. Exista teorii pro si contra bilelor oversized: pro: eliminarea jocului mareste rigiditatea; contra: daca ai suruburi roluite si nu calite si rectificate, (diferenta de la 100 Euro-roluit clasa C5, la 900 euro / 1 m liniar, rectificat , clasa C1), imperfectiunile din sistem (diverse jocuri , de exemplu bilele din surub)+ abateri de paralelism/perpendicularitate, fac ca piesa cea mai slaba sa ''ia suturile in fund''. Mai precis, daca pui bile oversized la patine dar nu pui si la surub, surubul devine veriga slaba si se vor toci caile de rulare mai repede. Motivul este simplu: vibratiile se duc acolo unde gasesc ''loc''. Daca suruburile au canale ogivale, atunci ala este preload datorat ingustarii canalului ''la varful sau'', dar ramane spatiu pentru dilatarea bilei de la frecare, atunci cand frecarea este cosiderabila. Mie canalelel ogivale mi se par solutia corecta. Stiu ca se practica bilele oversized, inclusiv cei de la Hiwin Germania practica acest lucru, insa eu am indoielile mele. Dar poate gresesc.
  11. Nu stiu daca chiar este nevoie de acel tip de precizie pentru un laser care taie plastice si lemne......s-ar putea ca sub-platurile ghidajelor sa aiba abateri mai mari de 7-8 sutimi......din cate stiu, 2 zecimi sunt suficiente...
  12. Pe ce fel de masina folosesti patinele facute asa cum descrii mai sus ? Router ?
×
×
  • Create New...