Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

Enulescul

Membru activ
  • Content Count

    134
  • Joined

  • Last visited

1 Follower

About Enulescul

  • Rank
    Membru din 03 mai 2014

Recent Profile Visitors

332 profile views
  1. Bună seara, § 20 Addendum Se înţelege că după ce am experimentat variometrul prezentat mai sus (~1200 µH) mi-am fabricat un variometru mai mare (cam 1600 µH) pentru a vedea cum se comportă. 20.1. Variometrul ~ 1600 µH Și am fost dezamăgit: Absenţa condensatorului paralel pe unde lungi nu prea face să crească semnalul (cel puţin eu nu percep nici o creştere) şi scăderea pînă către limita admisibilă (50 pF) a condensatorului serie pe unde medii produce o atenuare a semnalului recepţionat (din cauza scăderii coeficie
  2. Bună seara § 19 Pentru a coborî mai jos frecvenţa limită inferioară există două posibilităţi: 1. Mărirea capacităţii paralel care duce (cum am văzut) la o pierdere de intensitate a semnalelor recepţionate, sau, 2. Construiesc un alt variometru de inductanţă mai mare. Cazul extrem, pentru a ajunge la 146 kHz fără condensator adăugat ar trebui să construiesc un variometru cu inductanţă maximă de 1882 µH: 19.1. Pentru f = 146 kHz şi C= 631,4 pF, L = 1882 µH Deocamdată însă nu mă grăbesc
  3. Bună ziua § 18 Prin urmare inductanţa maximă a variometrului împreună cu capacitatea antenă-pămînt rezonează pe 184 kHz. Ar trebui să pot măsura cu precizie inductanţa. Mijloacele mele financiare relativ modeste nu mi-au permis decît achiziţionarea celui mai ieftin – deci celui mai puţin precis – inductanţmetru existent în comerţ. Noroc că pe vremuri la şcoala tehnică am avut un curs de măsurători unde accentul cădea pe metode de măsură ce pot compensa erorile aparatelor: 18.1. Măsurători Se măsoară
  4. Bună ziua § 17 Teoria şi practica variometrelor Pentru realizarea practică a variometrului m-am înarmat mai întîi cu cîteva reguli teoretice pe care le enunţ mai jos: (Toate sînt demonstrabile matematic dar mi-am propus să vă scutesc.) 1. Pentru a acoperi toată banda de unde medii, variometrul trebuie să aibe (cel puţin) un raport de 10 (un ordin de mărime) între valoarea maximă şi minimă a inductanţei sale. 2. Pentru a obţine raportul maxim între cea mai mare şi cea mai mică valoare a inductanţei unui variomet
  5. (Din nou) Bună ziua § 16 bis Răspunsuri Respectele mele domnule AFCtin într-adevăr, prima versiune a lagărelor are defectul că în partea de sus distanţa dintre stator şi rotor este fixă, dată de grosimea gulerelor bucşelor montate „cap la cap”. Din întîmplare, diametrele tuburilor din care am făcut primele variometre aveau exact dimensiunile potrivite ca grosimea gulerelor bucşelor montate „cap la cap” să fie fix distanţa necesară. Cînd mi s-a terminat materialul iniţial şi am început să folosesc şi alte diametre de tuburi, am observat
  6. Bună ziua § 16 Mecanica variometrului Ideea (care se vede atît de clar în desenul variometrului Popular Wireless) de a utiliza lagărele de rotaţie ale rotorului şi pentru contactul electric m-a sedus prin simplitatea şi eleganţa ei. (Să sperăm că este şi fiabilă.) Partea de rotor est uşor de reprodus: un şurub ascuţit la capăt, ce trece prin cilindrul de carton, prins între două piuliţe: 16.1 Primul lagăr Nu prea înţeleg însă, de ce la stator, este nevoie de o bornă cînd un alt şurub în
  7. Bună ziua Respectele mele domnule AFCtin, grid dip meter-ele sînt scule de radioamatori şi de obicei setul de bobine cu care sînt prevăzute acoperă frecvenţele (relativ înalte) pe care lucrează radioamatorii. Rar se întîlneşte un grid dip meter cu un set de bobine care „coboară” pînă spre unde medii sau lungi şi este (comparativ) mai scump. Înainte de a cumpăra un grid dip meter asiguraţi-vă că este prevăzut să lucreze şi pe frecvenţele care vă interesează. § 15 Galena „Popular Wireless” Căutînd soluţii „de epocă” pentru problema mea, întîl
  8. Bună ziua Respectele mele domnilor. Prima trăsătură intresantă a studiului/analizei vechilor receptoare este lansarea de ipoteze (de ce aparatul a fost făcut aşa şi nu altfel). A doua ar fi găsirea unor surse din epocă şi/sau experimente pe machete (cît mai asemănare cu originalul) care confirmă/infirmă ipotezele lansate. Din păcate nu toate ipotezele pot fi verificate şi nu toate întrebările capătă răspuns. Ne dăm atuncea seama cîte ar fi de ştiut şi cît de puţin ştim... § 14 Galena „Pitic” Cei care au vi
  9. Bună ziua Respectele mele domnule AFCtin. Nici acordul cu condensator variabil nu este (teoretic) perfect. Fiecare metodă de acord are avantajele şi dezavantajele ei. Arta este să foloseşti metoda potrivită la situaţie. Respectele mele domnule icar. Păi tot strîng gioarse vechi de vre-o patruzeci şi cinci de anişori... § 13 Galene simplificate la extrem Curînd „simplificările” au ajuns pînă la eliminarea oricărui organ de acord lucru care (povestit) pare absurd, dar din această categorie mai există exemplar
  10. Bună ziua Respectele mele domnule AFCtin. Ca să răspund riguros la întrebarea dumneavoastră ar trebui să postez o întreagă demonstraţie matematică lungă, complicată şi plicticoasă. Am să încerc în schimb să vă explic pe scurt fenomenul fizic: Factorul de calitate al unei bobine este direct proporţional cu inductanţa ei şi invers proporţional cu rezistenţa. Fiecare bobină din galena L.J.G. luată separat, are inductanţa şi rezistenţa ei proprie, mărimi care nu se modifică semnificativ chiar dacă bobinele se mişcă una faţă de cealaltă, deci factorii l
  11. Bună ziua Galenele Fără Condensator Variabil § 11 Galenele de generaţia a doua fără condensator variabil (Galenele foarte simple şi foarte ieftine) Nu mult după începutul radiodifuziunii naţionale, (cam prin 1931 - 32) a apărut şi la noi, acelaşi fenomen observat mai devreme în alte ţări cu „tradiţie” mai veche: Cererea pentru receptoare ieftine, la îndemîna oricui, a crescut razant, şi atît pe piaţă cît şi în publicaţiile pentru amatori au început să apară montaje mai mult sau mai puţin „simplificate”. Din cauză că receptorul cu galenă, prin structura s
  12. Bună ziua §.10 Despre condensatoarele variabile şi preţul lor În primele decenii ale telecomunicaţiilor, condensatoarele variabile erau construite meşteşugăreşte de către ateliere specializate în instrumente experimentale de fizică şi de aceea erau piese rare şi (mai ales) foarte scumpe, ce-şi aveau mai degrabă locul într-un laborator decît într-un receptor (aparat) comercial. Pentru exemplificare iată un extras dintr-un catalog american de la 1916: 10.1 Catalogul „General Radio Co. 1916” Coperta şi un condensator variabil.
  13. Bună ziua §.9 Bobinele „Fagure” pe continentul european (continuare) Cam tot în aceeaşi perioadă înfăşurările „Fagure” apar şi în Germania, fiind însă echipate cu un culot specific german (banană-banană) cu ecartament 19 mm. Spre deosebire de sistemele anglo-american şi francez, plăcuţele metalice laterale ale culotului au rolul strict de fixare mecanică, contactele electrice se fac direct la banane. 9.1 Culot german În Austria înfăşurările „Fagure” au un culot (tot) banană-banană cu ecartament 19 mm, deci sînt
  14. Bună ziua Respectele mele domnule icar, bobinele Burndept (cum am mai spus) sînt ceva mai puţin performante decît bobinele „Fagure” şi poate de aceea sint şi au rămas foarte britanice... §.8 Despre bobinele cu pierderi reduse (continuare) Bobinele „Fagure” pe continentul european În Franţa, primele bobine „fagure” apar ca înfăşurări (nemontate pe culot) abia în catalogul „Pericaud” din 1924 (în catalogul din 1920 încă nu există): 8.1 Extras din catalogul „Pericaud” 1924
  15. Bună ziua Respectele mele domnule mila aveţi dreptate: în acest context 6/10 se citeşte şase zecimi [de milimetru] deci 0,6 mm. Respectele mele domnule icar, dacă aveţi nelămuriri cu privire la bobinele „Ledion” (despre care dă amănunte autorul articolului) vă rog să-mi daţi de ştire (eventual pe MP) căci în cuprinsul unui paragraf următor (§ 9) am cîteva aliniate (mai mult cu date istorice) despre bobinele „Ledion” pe care aş putea să le completez cu informaţii tehnice care să vă lămurească. Despre compo
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines