Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

der_doktor

Membru activ
  • Content Count

    1,590
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

254 Excellent

About der_doktor

  • Rank
    doktor

Profile Information

  • Locatie
    Düsseldorf

Contact Methods

Recent Profile Visitors

1,558 profile views
  1. Azi am facut niste calcule dupa McLyman care tin cont de produsul dintre aria sectiunii si aria ferestrei de bobinare. Po=Vo*Io , (W) unde Vo si Io sunt tensiunea si curentul din secundar Am ales 860W, adica 150V si 5,73A si un randament de 80% (din burta), am notat randamentul cu ß Pt- putere aparenta Pt=Po[(1/ß)+1] (watt) Pt=860[(1/0,8)+1]=1935W Ap=Wa*Ac, unde Ap-produsul ariei, Wa-aria ferestrei, Ac-aria miezului Ap=[(Pt*10^4)^1,14]/(Kf*Ku*Kj*f*Bm) Kf=4,44 pt forma de unda sinusoidala, Ku=0,4 factor de utilizare fereastra, Kj=534 constanta densitate curent Ap=[(1935*10^4)]^1,14]/(4,44*0,4*534*50*1,1)=849,25 cm^4 Dupa dimensiunile reale ale miezului avem Wa=4,5*23,7=106,65 cm^2 Ac=8 cm^2 Ap=Wa*Ac=106,65*8=853,2 cm^4 si se incadreaza in calculul teoretic Np-numarul de spire in primar, Vp-tensiune primar Np=[Vp*10^4)/(Kf*Bm*f*Ac)=(230*10^4)/(4,44*1,1*50*8)=1177,31 fata de 1056 cat sunt real bobinate in primar Ip-curent in primar Ip=Po/Vp*ß=860/230*0,8=4,67A J-densitatea de curent in primar J=(Pt*10^4)/(Kf*Ku*f*Bm*Ap)=(1935*10^4)/(4,44*0,4*50*1,1*853,2)=232,17 A/cm^2 Aw-sectiune sarma primar Aw=Ip/J=4,67/232,17=0,0201cm^2=2,01mm^2 din tabele corespunde un diametru de 1,6mm Pierderi in primar cupru Pp=Ip^2*Rp=4,67^2*1,4=30,53W Wt -greutatea miezului, Kw- constanta tole Wt=(Kw*Ap)^0,75=(68,2*853,2)^0,75=3746 grame fata de 3,64Kg cat cantareste real Pfe-pierderi in fier, Kfe constanta pierderi in miez Pfe=Kfe*Wt*10^-3=0,85*3640*10^-3=3,094W Se pare ca @flomar60 a realizat transformatorul asta foarte bine!!!!!!! Probabil, daca avea cu ce sa masoare inductia in miez si facea corectia pentru o inductie mai ridicata intrau mai putine spire in primar si putea mari sectiunea sarmei in secundar. Eu, unul, aduc traful in saturatie si masor inductia in miez apoi corectez numarul de spire. Daca ai tole care suporta 1,5T sau 1,8T e alta poveste. Pun si cateva pagini din cartea asta: Concluziile le puteti trage singuri. Cartea nu e noua si este mentinata in bibliografiile de la TI-SLUP12*, IR-AN102*....
  2. https://worldradiohistory.com, la mine merge...
  3. La fel au facut cu fabricile de lampi.
  4. Asta incerc si eu sa spun. Decat sa-l strice mai rau, sau sa se electrocuteze, mai bine ieftin iasa daca-l duce la unul care stie sa-l repare. Electronica incepe cu montaje pe baterii!!! adica LED_uri si sonerii muzicale. Pe parcurs treci la chestii mai complicate, cand cunosti cum arata piesele si ce caracteristici au. Am vazut filmul ala de pe youtube...am ras de nu mai pot...cand masoara MOSFET_ul si zice......this is not transistor.
  5. Stii cum e asta? Cam cum ar schimba o femeie discurile de frana pe spate la un BMW.... Daca pe mamaie o doare ficatu' ce faci? o operezi acasa pe masa din bucatarie? ca la doctor ...e cam acelasi lucru..nu?
  6. Inainte de asta, explica-i ce sunt aia finali si cum se masoara. Poate ii imprumuti si un multimetru, letcon, tresa absorbanta...etc. Asta e cea mai mare prostie, sa-l pui pe unu sa faca ceva de care habar nu are, si mai ales sa se joace cu curentul. Cand un aparat e ''bolnav'' cea mai eficienta modalitate de a-l ''pune pe picioare'' e sa-l duci la ''doctor''. Leacurile babesti si descantecele nu ajuta la nimic. Cand tu ai motorul stricat la masina ce faci? intri pe un forum auto si iti zice unu' sa-l desfaci si sa schimbi arborele cotit, pistoane, camasi, segmenti si lantul de distributie. Crezi ca o sa reusesti, avand in vedere ca habar n-ai de motoare? Sunt convins ca-l faci praf si mai strici si altele pe acolo.
  7. Credeam ca decat io sunt bolnav.....
  8. Vezi ca in partea din spate scrie ceva de genul asta: ''CAUTION, RISK OF ELECTRIC SHOCK, DO NOT OPEN'' . Eu zic sa-l lasi asa cum este si sa-l duci la reparat. E suficienta o greseala si ...nu te mai vedem pe forum. @Marian, vezi sa nu-l ai pe constiinta !!!! Daca era electronist, nu intreba asta.
  9. Raa=3,8KOhmi.....adica intre anozi.
  10. Electronist, programator IBM-PC, energetician PRAM. Job actual sef service Samsung plus am atelierul meu unde repar/restaurez audio, in general numai High-End.
  11. @UDAR, daca doua bobine se afla pe acelasi miez, inductanta finala NU este suma inductantelor. Daca bobinele sunt identice ca numar de spire inductanta finala va fi de 4 ori valoarea unei bobine. 1,25H+1,25H=5H cand sunt pe acelasi miez. Daca sunt pe miezuri diferite si nu exista cuplaj intre ele atunci suma lor este algebrica. Daca exista un cuplaj mutual, M, suma inductantelor va fi suma algebrica a inductantelor la care se adauga 2M.
  12. Florine, vreau sa-l duci in saturatie si apoi sa scazi tensiunea in pasi de 10V si sa masori curentul de mers in gol de fiecare data . Dupa calculele mele cred ca ai prea multe spire in primar. Nu cred ca forma atipica a miezului e vinovata de scaderea tensiunii secundare in sarcina. Uite, eu cand fac trafuri de retea si folosesc miezuri de care nu stiu nimic, bobinez primarul cu prize la 200V, 210V, 220V....250V. Am avut surpriza sa gasesc miezuri care la 200V, dupa calculul numarului de spire, sa functioneze perfect, altele la 250V. Problema este ca noi calculam dar nu stim real ce inductie suporta miezul, toti luam un 12000 Gauss ca referinta dar sunt tole care merg bine si la 18000 Gauss, iar alea proaste la 9000 Gauss se satureaza. Ideea e ca sa magnetizezi suficient miezul, dar sa nu depasesti saturatia la o crestere accidentala a tensiunii de retea, astfel incat tensiunile in secundar sa fie stabile. Ce am vazut la tine am patit si eu cu un traf si l-am desfacut de vreo trei ori pana mi-a iesit cum trebuie. Din cauza asta zic multi ca nu bat formulele de calcul cu realitatea, adevarul fiind altul. Unii zic sa faci proba cu monstre de tole si 100 spire...n-are nici o relevanta asta. Trebuie sa strangi miezul si sa masori real cat poate, apoi faci secundarul tinand cont de cate spire pe volt ai in primar si corectia de randament. App...observ ca bobinezi mai bine ca masina mea, chiar imi place cum iti iasa trafurile. Felicitari!!!!
  13. Problema cu tabla, ma rog tolele, de transformator nu e noua. In general prin lovire mecanica isi pierde proprietatile magnetice, apar zone unde cristalele se orienteaza in alta directie si de aici se trag multe. Poate am timp sa scriu cum se poate repara treaba asta. Legat de topic imi mai trebuie cateva informatii de la @flomar60, si anume: #1. Florine ai incercat sa saturezi miezul? daca da, la ce tensiune si ce curent de mers in gol avea la punctul de intrare in saturatie si inainte cu 10Vac de asta, #2. ai prize pe primarul trafului? 3#. mai ai transformatorul ala? Intreb pentru ca am o banuiala. Faptul ca tensiunile in secundar scad foarte mult nu e ok. Ieri am facut mai multe calcule si nu prea bat cu realitatea. Stiu din experienta proprie ca din cauza miezului calculele teoretice uneori au o eroare in practica de cca 10-20%. Exista , totusi, si solutii pentru treaba asta. In cazul de fata, miezul este atipic, are 6 puncte de intrerupere a tolelor, doua sunt acoperite de bobine dar 4 sunt libere. Se pierde ceva energie pe acolo si asta se reflecta in randament. Forma geometrica atipica, in sensul ca lungimea coloanelor raportata la juguri e mare face sa nu fie alegerea ideala. In cazul miezului de fata raprtul intre lungimea ferestrei si latimea ei este de 5,2 iar la trafurile standard e de 3. Ideal este intre 2 si 2,5 dar se pierde spatiul de bobinaj. Fiind miezul lung lungimea liniilor de camp magnetic e mare si constanta de timp deasemenea. Raportul intre grosimea pachetului de tole si latimea lui este 2, ideal ar fi fost 1,2-1,5. Cele mai reusite miezuri cu care am lucrat au fost R-core, ajung la 98% randament si pierderi de camp minime, net superioare toroidalelor.
  14. Da, Florine, am vazut filmele, e totul ok, ai masurat corect. Ce nu-mi iasa e valoarea inductantei primarului, dar asta stiu ca daca vrei sa o masori real doar pe o punte Owen reusesti, LCR_meter alea portabile au tensiunea de testare foarte mica si multe nu stiu de 50Hz.
  15. @Marian , esti paralel cu trafurile, clar! Mai, omule, s-au scris in astia 150 ani, de cand s-au inventat transformatoarele mii de carti de proiectare, design si constructie, iar tu n-ai citit nici macar una. Transformatorul asta, de 1000W(?), nu a fost calculat si nici masurat cum trebuie, am sa demonstrez asta pe parcurs. Faptul ca functioneaza nu e de mirare, pe orice miez poti bobina , la plezneala, un numar de spire si il corectezi eventual, ca sa tina la 230Vac. Dar asta nu inseamna ca ai scos din miezul ala tot ce trebuie. In plus, masuratorile inductantei primare ale unui traf cu miez de fier, nu se fac asa, sunt total eronate. Masuratorile curentilor si tensiunilor trebuie monitorizate cu osciloscopul, cand forma de unda nu mai este sinus, valoarea RMS aratata de multimetrele alea, nu mai este reala. Am pus niste documente aici legate de influenta volumului miezului asupra puterii trafului...nu le-a citit nimeni, sunt convins ca e grea engleza. Trebuia sa le pun in germana , ca sigur nu interesa pe nimeni. @sesebe, ai zis asa: - cu bobinele (primar și secundar) suprapuse pe același coloana, și unde miezul are doar rolul de a tine gurupade și a concentra liniile de cimp. La un transformator de genul acesta secțiunea miezului are o importanta mica în limitarea puterii. Chiar și fără miez cele doua bobine tot vor funcționa ca un transformator. Deci, aici vorbim de traf de retea, de 50Hz...unde fara miez nu o sa ai niciodata o inductanta mare a primarului si implicit un XL si in final un Z. In ac legea lui Ohm se scrie I=U/Z=U/sqrt(R²+XL²). Omit faptul ca ai zis, miezul are doar rolul de a tine gurupade și a concentra liniile de cimp, ai vrut sa zici ''bobina''.Cand e vorba de frecvente joase, adica 50Hz, fara miez nu scoti nimic din traful ala. Stii bine ca la trafurile audio ca sa scoti un 20Hz -0dB 25W ajungi sa folosesti un miez care la 50Hz are de 5 ori mai mult, adica 120w. Mai pun o data poza cu volumul functie de putere:
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.