Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

xubi

Membru activ
  • Content Count

    183
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

23 core_reputation_level_4

About xubi

  • Rank
    core_member_rank_2

core_pfieldgroups_2

  • core_pfield_6
    KN16TR Feleacu

Recent Profile Visitors

392 profile views
  1. Am înlocuit rezistorul R29 cu unul de 56R. Temperatura T5 a crescut mult mai lent decât cu rezistorul de 27R, după o oră abia ajunsese la 41C unde s-a stabilizat(50C înainte) . Am primit aparatul pentru comparație; AC181 este și-n acesta un BD137 nu m-am uitat încă daca s-a intervenit la rezistori pentru a realiza protecția în parametri dar mă îndoiesc Am măsurat temperatura pe T5 și ajunge la 52C în același timp scurt ca la al meu înainte de modificare. Am găsit un document unde se explică funcționarea acestui stabilizator cu fold back și am să folosesc modul de calcul de acolo să recalculez rezistoarele de care mi-a povestit UDAR pt a asigura protecția dacă nu găsesc Ac181. http://www.tedpavlic.com/teaching/osu/ece327/lab3_vreg/lab3_vreg_procedure.pdf fig.5.1
  2. @Udar. Da așa este, am cumpărat aparatul acum câțiva ani ca defect, l-am băgat în priză și nu mergea așa că am făcut ceva mărurători pe sursa cu restul aparatului decuplat de la aceasta, apoi l-am abandonat. Mulțumesc pentru răspuns relativ la AC181, am să caut unul. Nici acesta nu avea radiator și mă îndoiesc că putea funcționa așa de asta am pus un BD139 să văd dacă merge. Bănuiam că nu va fi ok. Aștept să primesc un alt versatester spre comparație și revin.
  3. @Udar, mulțumesc pentru sfat și explicații. Am să măsor curentul prin colectorul lui T5 și testez R29 cu mai multe valori. Mai am câteva întrebări. Printre altele, am găsit T3(BC107A) și T4 (Ac181), D1, străpunse CE(Scurt) și le-am înlocuit cu BC547 respectiv cu BD139(siliciu în loc de germaniu) La pornirea sursei, am reușit fără probleme să aduc tensiunea la ieșirea stabului la 30V cum se cere-n manual deși credeam că înlocuire AC181 cu BD139 va da probleme. Ce putea provoca defecțiunea acestor componente câtă vreme ele constituie amplificatorul de eroare(T3) și protecția la supracurent (T4) iar T5 nu era defect. Întreb pentru că în manual unul din testele la care este supusă sursa este cel la scurtcircuit între +/_15V și masa virtuală precum și intre punctele M1, M3(30V). Nu am supus-o încă la acest test gândindu-mă că s-ar putea să o pun din nou pe butuci. Acum sursa alimentează versatesterul care aparent funcționează deși inițial credeam că circuitele lui au provocat căderea sursei.
  4. Am primit de la Lulu acum câțiva ani schema folosită de dânsul la repararea surselor dar pentru că cea de 5V mergea am insistat să o repar și pe cea diferențială de 15V mai mult de dragul învățării. Sursa are un element regulator serie Darlington, 2N3055(T01) cu driver 2N2219A(T5) Am testat întâi funcționarea în gol. Driverul T5 fără radiator (nici un tranzistor de pe placa asta(P5) nu mai avea radiatoare și am crezut că așa-i filmul) ajungea la 42 C dar 2N3055 rămânea rece. Am măsurat la 2N3055 Vbe =470mV și mi-am zis că nu deschide destul fără sarcină și atunci elementul regulator este de fapt 2n2219. Am lăsat sursa vreo 7-10 min în gol. Driverul a atins 70C și a plecat dintre noi. Singura sarcină era splitterul(I1 și T1, T2)care conf măsurătorii de tensiune pe R23IIR24=5ohmi ia în gol 15mA Am schimbat 2N2219, i-am pus radiator și l-am conectat în sarcina normală cu aprox 300mA pe fiecare canal de 15V. După 25 de minute T5 s-a stabilizat la 50 C iar 2N3055 are Vbe=600mV și temperatura tot cam la 50C poate cu 1-2 grade mai jos dar mă așteptam ca temperatura driverului 2N2219 să fie mai mică. Ce aș putea să fac pentru a avea 2N3055 în conducție și în gol astfel încât driverul T5 să fie mai puțin solicitat fără sarcină. Nu știu în ce sens să-l modific. Pot merge pe încercate dar mi-am zis că poate cineva-mi explică in ce sens să modific R29 ș din ce motiv: Am găsit ceva explicații despre rolul lui R29 pe net dar nu și alegerea lui.
  5. xubi

    OLD stuff...

    Noiembrie 85, brumă și frunze; o combinație câștigătoare Sper că se încadrează la Old Stuff deși nu-i locomotivă.
  6. Am pus pentru depanare 2 diode zener pe sursele de curent ale convertorului, tensiunea măsurată pe ele fiind de 6.4V Nu reușeam din trimerii P12,13,14,15 să aduc tensiunea citită pe scalele de 2V, 20V măcar aproape de ceea ce citeam pe un multimetru care corespunde cu tensiunile indicate de sursa decadică de tensiune. Nu visam la acuratețe ci voiam doar să confirm faptul că știu de unde se fac reglajele. Am montat diodele ROZ82(mulțumesc @Traian B) Citesc pe ele 6.45V și 6.34V (n-am făcut efortul să le împerechez) Reglajul a mers fără probleme pe ambele polarități Mă întreb de unde apare diferența așa mare de comportament? Poate avea legătură cu curentul de polarizare al diodelor, cu impedanța pe care o vede intrarea + a operaționalelor? Funcționează și reglajul convertorului R/U (Am schimbat și acolo cu ROZ82) din trimerii P6,7 Am folosit rezistorul trimis de @djvas, mulțumesc. Am comandat un AD588 să fac o referință de tensiune cât de cât acceptabilă pentru 3 digiți 1/2 . Va dura ceva din China. Ca exercițiu o să fac și ceva cu un integrat REF01 de la PMI, vechi, de prin 91 și din păcate doar 1% dar asta am acum.
  7. Am găsit informația asta într-un articol pe http://www.tehnium.org/2020/01/29/stabilizatoare-de-tensiune-tabilizatoare-liniare-2/ La ICCE se fabrică tipul de diodă Zener compensată ROZ 82, A, B, cu tensiunea Vz de 6,2 V ±0,4 V la un curent de 50 mA; PdMax = 400 mW; coeficientul de temperatură al acestei diode este sub 0,002%/°C pentru diode clasă A şi sub 0,001%/°C pentru diode clasă B. În acest caz se poate uşor constata că un coeficient de tem­peratură de 0,002%/°C, corespunde la o creştere de 0,2% a ten­siunii Zener nominale cînd temperatura variază de la 25°C la 125°C ceea ce se traduce printr-o creştere de aproximativ 12 mV a tensiunii nominale de 6,2 V în intervalul de temperatură menţionat.
  8. Dacă am citi subiectul...Ai schema în postul 2, ai diagrame de semnal și depanare în postul 1
  9. Ok am văzut abia acum, vă rog nu rezervați, nu am găsit altceva de interes deocamdată
  10. Salut Gelu, Aș vrea 20 de diode picoamperice dacă ai mai multe salutări, Alt Gelu
  11. @djvas Poate fi cum spui dar ale mele n-au fost etalonate de prin 91-92. Doar la mine au stat nefolosite 3-4 ani, deci incertitudinea este prea mare.
  12. @djvas, mulțumesc, am site-ul, știu și de distribuitorul lui din Europa https://www.welectron.com/DMMCheck-Plus-Multimeter-Calibration-Reference Probabil o să apelez la soluția cu o referință poate chiar aia ieftină de tot cu AD584 văd că pe EEV Forum sunt relativ mulțumiți de ea, la fel câțiva care au făcut reviewuri pe site-urile lor Mai am în vedere niște articole cu AD588 și eventual o sursă cu divizor Varley dar soluția asta pare scumpă la rezistoarele care trebuie acolo Eram interesat de ce soluții folosesc electroniștii la noi pentru că nici depanatorii nu cred că le calibrează prea des și folosesc soluții "in house" Multimetrele pe care le mai am nu sunt cu nimic mai bune. Nu au o acuratețe mai mare cum ar fi necesar, deci nu avea sens să le menționez. Față de unul din ele am făcut comparatia folosind sursa decadică I4102 și am diferențe de 1volt pe 20V in partea superioară. N u știu însă care din aparate-i mai aproape de realitate deci nu avea sens să șurubăresc.
  13. Ok, imi cer scuze că am rostit calibrare de câteva ori. Este mult prea mult spus. Vreau doar să am o referință modestă cu ajutorul căreia să-mi permit să mă joc cu trimerii din E0304, cu speranța că-l voi aduce mai aproape de adevăr pe domeniul de bază. După ce-mi dau seama cam ce și de unde se manevrează, mă pot gândi la a apela la cineva cu o unealtă mai serioasă pentru comparație. Îmi puteți recomanda o soluție ieftină (dacă zic și bună o să râdeti) pentru o astfel de referință?
  14. Djvas, mulțumesc pentru explicații. Nu pot spune că am AMC în general și mai ales pentru acest scop, altfel nu mă mai interesa să caut soluții. În general măsor U I R în CC, chestii simple, joacă pe acasă nu treburi critice. Nu-s depanator. Primul lucru de calibrat este convertorul A/N abia apoi mă pot gândi la altele. Simplu nu este să merg la cineva. Nu am amici cu hobby-ul ăsta. Ideea era de a încerca o primă calibrare acasă pentru a cunoaște setările, și a aduce multimetrele mai aproape de adevăr decât sunt acum după schimbări de componente, reparații etc.
  15. @UDAR, mulțumesc pentru atenționare. Nu eu le prefer de asta am trimis spre referințele respective. Cum spuneam mai sus, rămân la soluția proiectantului cu diode picoamperice. Revenind la discuția despre E0304 și calibrarea lui. Are sens o soluție de felul ăsta pentru uz hobby? https://www.avdweb.nl/tech-tips/multimeter-calibration-diy?mavikthumbnails_display_ratio=%ratio% Mai fac și o colecție de rezistoare de precizie în zona capetelor de gamă și mijlocul acesteia. Am 3 multimetre 0304, acum toate funcționează dar nu știu cum și bănuiesc că vor trebuie verificate din când în când.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.