Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

puriu

Membru activ
  • Content Count

    2,302
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

252 Excellent

About puriu

  • Rank
    Membru avansat
  • Birthday October 24

Profile Information

  • Locatie
    Iasi, Romania

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Bornele de alimentare de la retea sunt legate la masa calculatorului prin doua condensatoare. Oricum s-ar baga stecherul in priza, masa ciupeste. Frecventa sursei in comutatie este undeva in VLF si variaza cu consumul calculatorului. Si asta ajunge la masa. Daca la receptia VLF apar probleme de zgomot din cauza PC, masa antenei se va lega la tresa cablului printr-un condensator mai mare, cel din schema plus un electrolitic. SAQ emite CW curat, manipulat. Comanda curentului in antena se realizeaza cu un amplificator magnetic, se zice. Turatia alternatorului este stabilizata cu un CAF primitiv, la putere mare (unda continua) frecventa scade putin sub 17.200 Hz. Filtrul-dop din schema este eficace cand pe aproape este un post MW. Doua poze cu filtrul acordat, respectiv dezacordat: Cand filtrul este dezacordat sau lipseste, placa de sunet transforma modulatia postului AM intr-un semnal SSB (USB) demodulat, in primii 3 kHz. Cu oscilatorul local la zero Hz si banda larga, emisiunea postului se aude bine. Daca oscilatorul local urca putin in frecventa, se aude exact ca o receptie SSB dezacordata.
  2. Un amanunt important de care uitasem: masa PC-ului trebuie sa fie si ea legata undeva la pamant. Al meu (Dell Optiplex 790) este legat la calorifer de ani de zile. Inainte, masa calculatorului avea aproape 100 V fata de pamant, intre masa si pamant trecea un curent alternativ de peste 0,5 mA. Se putea masura pe masa calculatorului si o frecventa variabila in jur de 10 kHz.
  3. Rezistenta de 2M7 face parte din filtrul trece-banda dinaintea repetorului. Impreuna cu capacitatea de intrare a repetorului incepe sa reduca semnalul peste 30 kHz. Condensatorul minuscul de 5,6 pF impreuna cu rezistenta de intrare a repetorului incepe sa reduca semnalul sub 3 kHz. Rezistenta de 10M poate fi eliminata la o constructie provizorie pe care nu ploua si nu ninge cu sarcini electrice. Din poza nu rezulta unde este masa antenei, dar din grafic se pare ca masa este slaba si intra prea multi paraziti locali. O masa foarte buna poate fi o bucata de tabla asezata orizontal la o oarecare distanta sub electrod. La mine, masa este blocul cu numeroase armaturi sudate intre ele. Ma leg la balustrada balconului si nu am probleme. Daca las sarma de masa in aer si ma bazez pe tresa cablului, primesc toti parazitii de retea, iar graficul arata ca cel de mai sus. Sunt inconjurat de retele electrice murdare, inclusiv de tramvai, dar nu am probleme decat cu fulgerele din judet si din judetele vecine. Cine locuieste intr-un bloc dintr-un mare oras poate instala o antena electrica activa pe acoperisul cladirii. Daca este un bloc cu terasa orizontala, campul electric RF din mijloc este mai slab decat cel de la margini, maximul fiind la colturi. Daca sub antena este si o masa buna, iar cerul este liber cel putin 45 de grade de la verticala, este OK. Pentru cei care au luat microbul VLF si sunt in faza de incubatie a bolii, este suficienta o antena activa decenta, o placa de sunet si un programel simplu. Pentru DX-uri, semnalul din cablul antenei active se poate introduce intr-un receptor adevarat, cel putin unul cu reactie. Ar fi interesant de aflat cu ce au receptionat SAQ amatorii din Alaska sau cei din Africa de Sud.
  4. Sa incepem cu schema completa: Este o antena activa cu banda de trecere limitata la banda VLF, intre 3kHz si 30 kHz. Circuitul este un repetor de tensiune cu doua etaje cu bootstrap integral, si rezistiv si capacitiv. Asta permite o impedanta de intrare totala de 10 megohmi la 10 kHz. Filtrul de limitare a benzii de trecere "consuma" doar o treime din potentialul electrodului. Rezistorul de 10M nu face parte din filtru, are rolul de a descarca sarcina statica a electrodului cand ploua sau ninge pe el. Daca electrodul este bine izolat galvanic, acest rezistor poate fi eliminat. Eclatorul este necesar oricum daca sunt descarcari electrice apropiate. Se realizeaza pe cablaj, ca la televizoarele vechi, sau se pune unul de meserie. Tranzistoarele BC549C au beta foarte mare si zgomot mic. Se pot incerca si altele. La iesire apare un fitru-dop LC acordat pe frecventa unui semnal foarte puternic, in cazul meu un emitator de 200 kW la 12 km. Repertoarele de tensiune sunt liniare prin definitie, au reactie negativa totala. Placa de sunet nu poate amplifica perfect liniar, iar in prezenta unui semnal puternic pe alta frecventa poate produce intermodulatii si chiar detectii. Cu noua varianta, acelasi electrod (cutia de bere) si in aceeasi amplasare, semnalul afisat este mai mare cu 5-6 dB fata de prima varianta. Este suficient pentru o placa de sunet. O amplificare suplimentara realizeaza cel mult acelasi raport semnal-zgomot. Astazi, cu noua antena activa, banda VLF arata bine: Este de remarcat semnalul splendid al postului norvegian JXN pe 16,40 kHz, cu putere mai mica si la distanta mai mare decat SAQ.
  5. Antena magnetica prinde componenta magnetica a campului, orizontala si pe directia catre emitator. Antena electrica pentru VLF este scurta, verticala si omnidirectioinala. Cum orice antena electrica pentru VLF este mult mai scurta decat lungimea de unda, forma si orientarea acesteia nu conteaza. Puterea oferita de o antena electrica de receptie creste cu inaltimea fata de masa si cu capacitatea proprie a electrodului. Miniwhip-ul are electrodul de capacitate proprie foarte mica (sub 2 pF) si aceasta este suntata de impedanta de intrare (o rezisteta paralel cu o capacitate) redusa a primului tranzistor. Am propus mai sus o antena activa simpla, repetor cu doi bipolari, cu banda de trecere limitata si destul de eficace. Intre timp am regandit-o si i-am marit mai mult impedanta de intrare a repetorului. Fac un desen pe curat si-l postez.
  6. Tocmai am prins-o pe cea de pe 21,10 kHz: Poate nu este nevoie de copac sau de translator VHF, cel putin pentru incepatori. Semnalul VLF "cade din cer", iar cer avem oriunde. Trebuie sa vedem cerul si sa ne descurcam cu campul electric polarizat vertical (si nu prea). Un articol fundamental, foarte instructiv, in legatura cu o antena activa in voga, dar nu prea grozava pentru VLF: http://www.pa3fwm.nl/technotes/tn07.html .
  7. Din lemn cainesc sau din arin se face la noi carbune pentru pulberea neagra (gunpowder). S-o fi facut prea multa pentru export. La Krasnodar sunt doua statii RDL, una pe 18,10 kHz si alta pe 21,10 kHz, la fel de puternice. Este cea mai apropiata statie VLF de noi (nordul Marii negre). Au programe diferite. Cand una emite FSK rapid, cealalta poate emite FSK lent. Ar trebui urmarite ambele frecvente. Uneori semnalul pe 18,10 scade. Atunci emite alta statie RDL, in mijlocul Rusiei europene. O a treia este in nordul mai indepartat, n-am prins-o niciodata.
  8. Nu exista limita inferioara de putere la emisie. Chiar si pentru 5 mW (QRP) trebuie sa fii autorizat. Pentru Ancom conteaza reaua intentie a delincventului: antena de emisie. Prin anii '70 am facut un generator de 1,5 kW intre 10 kHz si 150 kHz (doua GU-81) pentru actuatoare de ultrasunete. Se auzea de la km, dar nu avea antena si n-am avut probleme. In HF exista o frecventa libera pentru scopuri industriale, 13,56 MHz. Fix pe aceasta frecventa, un coleg a facut un generator de 5 kW pentru topire prin inductie in vid. Gaura din cutie prin care iesea cablul RF avea vopseaua arsa imprejur. Cred ca se auzea bine din Germania, dar nu avea antena si era OK .
  9. Grupurile de cate cinci cifre sunt mesaje codificate larg folosite. Prin anii '80 ma distra sa aud in unde scurte cate o rusoaica citind pe gura la nesfarsit grupuri de cate cinci cifre. Probabil pentru spionii sovietici care nu aveau receptoare ca lumea ca sa nu bata la ochi.
  10. Teapan semnalul RDL! Se aud foarte bine ambele frecvente. Pe langa receptor, conteaza antena si operatorul. Un exemplu: cu acelasi receptor de fabricatie italiana a fost monitorizata transmisia postului HWU (al marinei militare franceze) pe 21,75 kHz, timp de 10 zile, in Italia, Turcia si Romania. Se vede clar ca romanii nostri au facut cele mai bune receptii. Antenele folosite au fost si electrice si magnetice, pentru VLF si pentru LF: Italienii au fost niste catastrofe. Eu receptionez HWU, doar cu o antena activa simpla scoasa putin din balcon, mai bine ca ei. Langa HWU pe 21,75 apare si un post mai puternic, neidentificat, pe 21,90 kHz. Alt post puternic si neidentificat, pe 16,20 kHz, sta langa postul norvegian JXN de pe 16,40. Probabil posturi militare rusesti.
  11. Zgomotul atmosferic, numit uneori "sferic" sau "static", provine de la descarcarile atmosferice, o buna parte fiind in Asia Centrala. Zgomotul creste mult cu lungimea de unda si cu latitudinea receptorului. La noi, in VLF, este cu cca. 150 dB peste zgomotul termic. Zgomotul preamplificatorului nici nu prea conteaza daca este de 1 dB sau 5 dB. La frecvente sub 10 kHz zgomotul creste dramatic la orice latitudine. Poate satura un amplificator daca banda sa de trecere nu este limitata. Placa de sunet are banda jos pana la cativa Hz , trebuie ridicata cu un condensator de cuplaj mic (1 nF) pana catre 10 kHz. Antena si preamplificatorul trebuie sa aiba deasemenea banda de trecere limitata sus si jos. Multe statii indepartate au raportul semnal/zgomot subunitar. Pot fi receptionate prin ingustarea benzii JF dupa detectie, cat permite viteza impulsurilor la emisie. Un FSK rapid (200 Bauds) necesita o banda de 300 Hz. Un FSK lent (10 Bauds) se multumeste cu mult mai putin si poate fi receptionat de la distanta mai mare (cazul postului RTL). Semnalele de putere foarte mica la emisie pot fi receptionate departe daca sunt extrem de lente. SpectrumLab poate decodifica semnale pana la 120 secunde pe bit. Pe jumatate din frecventa SAQ s-au facut comunicatii transatlantice cu putere radiata sub 1 mW, desigur cu echipament foarte sofisticat. http://www.arrl.org/news/radio-amateur-s-sub-9-khz-vlf-signal-detected-across-the-atlantic .
  12. Mai intai, receptorul trebuie sa fie acordat mai bine. Semnalul maxim este la limita benzii audio. Trebuie trecut la banda de 300 Hz (click dreapta pe "Tune") si acordat astfel incat toata aria semnalului, in acest caz un RTL din Rusia pe 18,10 kHz, sa incapa in banda audio, dar nu si postul vecin, un HWU din Franta pe 18,30 kHz. Postul RTL transmite uneori FSK lent si trebuie sa se auda alternativ ambele frecvente, semnalul si pauza. Daca acordul este la marginea benzii audio, se aude numai una si pare un semnal CW traditional. In acest caz se pare ca se aud pauzele dintre impulsuri. Ma mira nivelul ridicat al zgomotului atmosferic fata de nivelul semnalelor puternice.
  13. Placile de sunet au alte pacate, nu zgomotul. O proba: se pune in mufa placii cablul ecranat ce duce la receptor si se leaga capetele in scurtcircuit. Ar trebui sa nu se vada absolut nimic, linie dreapta la -110dB. In realitate apar mai multe semnale-fantoma: Unde fantomele lipsesc, linia este dreapta, deci placa nu are zgomot vizibil. Cateva fantome au frecventa stabila, celelalte se plimba aleator in jurul unor frecvente. Toate au amplitudine variabila aleator. Spre deosebire de semnalele radio, nu poarta vre-o informatie. Dupa mine, provin din calculator, unele chiar din placa de sunet. Cele ce apar sistematic la anumite frecvente fixe ar trebui notate si ignorate, sigur nu sunt DX-uri.
  14. SAQrx arata corect frecventa. Are un mic Help lamuritor, dar este insotit si de un saqrx.pdf care explica tot. Bara rosie si inscriptia rosie din stanga sus reprezinta frecventa oscilatorului local, la 700 Hz mai jos decat a semnalului auzit. Banda audio este reglabila in trei trepte: 2,4 kHz pentru USB, 1 kZ si 300 Hz pentru telegrafie. Acordul poate fi modificat din taste in pasi de cate 1 kHz, 100 Hz, 10 Hz sau 1 Hz. Cu o sincrodina sau cu alt mixer, programul poate fi folosit si in benzile de unde scurte. Codul sursa al programului (saqrx06_source.zip) este oferit oricui doreste sa-l modifice dupa nevoi si sa-l compileze.
  15. Aici banda este limitata din constructie si poate fi si antena activa. Tensiunea de alimentare nu este critica, am verificat pana la 9 V unde consuma 5 mA fara modificarea performantelor, dar tensiunea sa nu fie sub 3,6 V. Antena se poate alimenta de la un USB al calculatorului (laptop pentru exterior). Transmitatoarele VLF se pot identifica (si auzi) din lista, aproape completa: http://www.mwlist.org/vlf.php . Intr-o captura "SAQrx" (receptie din balcon, masa la balustrada, placa de sunet cuplata prin C = 1nF) se pot identifica: 16,40 kHz JXN din Norvegia 18,10 kHz un RDL din Rusia 19,60 kHz GQD din UK 20,50 kHz RJH69 din Belarus 21,10 kHz alt RDL din Rusia 21,75 kHz HWU din Franta Mai multe statii puternice, de obicei militare, nu emit continuu.Cu rabdare pot fi receptionate mai multe, chiar in conditiile minimaliste descrise mai sus. Pentru cine este interesat si n-a mai lucrat practic in VLF, se poate porni cu o asemenea antena simpla si cu programul "SAQrx" pe care l-am postat mai sus inclusiv in format executabil. Un click in postarea mea de vineri si incepe instalarea.
×
×
  • Create New...