Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

puriu

Membru activ
  • Content Count

    2,347
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

258 Excellent

About puriu

  • Rank
    Membru avansat
  • Birthday October 24

Profile Information

  • Locatie
    Iasi, Romania

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Daca merge numai in c.c. inseamna ca are statorul cu magneti permanenti. Asta este bine pentru un polizor, nu se ambaleaza in gol. Un electrolitic mai mare ar fi mai bun.
  2. Mie mi-a explodat o baterie alcalina de 9V cu vre-o zece ani in urma. Era o baterie deosebita, nu avea 6 galeti suprapusi, ci 6 elemente tubulare subtiri asezate in paralel 3x2. Venise de afara intr-un aparat de masura. Dupa ce a mers mult timp, am scos-o si am incercat s-o reincarc. Cand a ajuns pe la 10,5 V un element a pocnit. Celelalte 5 elemente le-am folosit in alte scopuri, unele au mai fost reincarcate. La bateriile alcaline bune se poate. In prezent am la o punte LCR o baterie de 9 V "Varta Industrial" la a treia "viata". Primele doua cicluri au functionat cate un an, le-am oprit descarcarea la 8 V si le-am reincarcat la 9,5 V.
  3. Rezonatoarele ceramice rezista oricat in timp, dar cele proaste isi modifica in timp paramatrii, in special frecventa de rezonanta. Nu se stie dinainte cat si in ce sens se va modifica. In lucrarea recomandata putin mai sus si publicata de Murata, nu se sufla o vorba despre filtrele FI, doar despre oscilatoare banale. Am niste filtre ceramice rusesti (pe 465) de pe vremea lui Brejnev, pentru receptoare AM ordinare. Tot pe 465 au ramas.
  4. Rezonatoarele ceramice pentru filtre FI pe 455 kHz nu sunt ieftine, nici nu le-am intalnit in comert. Cele ieftine (CSB455E, ZTB455E, etc.) nu sunt destinate filtrelor FI, ci altor aplicatii (telecomenzi, etc.) mult mai tolerante. Au toleranta frecventei de mai multi kHz, iar variatia frecventei cu temperatura si "imbatranirea" in 10 ani cam la fel. Cele din acelasi lot au tolerante pana la 2-3 ori mai mici. https://www.minikits.com.au/doc/Ceramic-Resonators.pdf Pentru filtrele FI de calitate se cer tolerante la frecventa, cu temperatura si la "imbatranire" de ordinul zecilor de Hz, aproape ca la cuarturi. Dintr-o punga cu 100 de ceramice ieftine se pot alege 3-4 bucati cu aceeasi frecventa, dar vor "imbatrani" in mod diferit. Se pot folosi rezonatoare pe 455 kHz recuperate din filtre FI stricate sau abandonate (inlocuite cu ceva mai bun).
  5. Creuzetul din grafit arde in aer oricum, este carbon, dar arde mai repede la temperatura mai mare. In gaz inert poate fi folosit fara grija. Pana la 2000 grade Celsius rezista creuzetele din alumina pura. Cele de pe piata https://ro.csceramic.com/1-2000ml-conical-arc-alumina-ceramic-crucible_p372.html contin si silicati si merg pana la 1800 grade Celsius. Pana la 2600 grade Celsius rezista oxidul de calciu (var nestins), dar trebuie ferit de umiditate.
  6. Pentru orice receptor, nu doar sincrodina, este indicat sa se foloseasca si filtre active AF. Ajuta mult filtrele FI.. Aceste filtre se pot face cu amplificatoare operationale http://www.wa4dsy.com/robot/bandpass-filter-calc , cu inversoare CMOS in regim liniar (la tensiune de alimentare sub 5 V ) sau chiar cu tranzistoare simple la orice tensiune de alimentare. Programul SAQrx.exe: https://www.elforum.info/applications/core/interface/file/attachment.php?id=149220 are trei filtre digitale AF foarte bune, pentru VLF, CW si SSB (a se consulta Help-ul). Se pot incerca si fara antena in borna de microfon. Filtrele digitale necesita putere mare de calcul, dar in prezent exista microcontrolere suficient de puternice (ma bate gandul, dar n-am programat de mult timp in .asm).
  7. Metoda cea mai corecta este examinarea infasuratorii semnalului vobulat. Un filtru SSB cu putine cuarturi: Pe un canal se vede semnalul detectat, infidel si asimetric. Poza nu-mi apartine.
  8. Cineva mi-a dat un LCD 2x16 nou pentru ca nu-i arata nimic. L-am pus la un microcontroler, nu mergea nici cu luminozitatea reglata la maxim (tensiune zero). I-am dat si o tensiune negativa si mergea perfect. Solutia s-ar putea incerca si la "Virus Indigo".
  9. Grid-dip-metrele aveau bobine mari pentru frecvente joase. Bobina dip-ului si cea analizata nu trebuie sa aiba miez magnetic. Acum, bobine fara miez se folosesc doar la frecvente foarte mari.
  10. Cand este necesara siguranta in functionare se merge pana in panzele albe. Ejectorul scaunului de la MIG-15 avea un temporizator mecanic cu o "orologerie" exceptionala, facuta sa mearga 100 de ani. Doar pentru doua secunde de functionare.
  11. Pentru US, banda de trecere CW obtinuta este cam ingusta. Cea mai frecvent utilizabila este banda de 500 Hz, iar in situatii deosebite (concursuri. etc.) cea de 250 Hz. Aici s-ar putea ca frecventele corespondentilor sa nu coincida. O ureche "telegrafica" poate urmari usor un semnal pe o anumita frecventa facand abstractie de sunetele ce difera cu mai mult de 100 Hz. O banda de trecere sub 100 Hz prezinta si un "efect de clopot". Toate zgomotele parazite se aud prelungite si pe aceeasi frecventa cu semnalul util.
  12. Pentode subminiatura cu incalzire indirecta n-am intalnit. Cele cu B in coada par a fi tot miniatura, dar ceva mai mici si cu sarme. Rusii faceau in anii '60 1J-urile subminiatura ca pe bomboane. Baloanele lor meteo aveau emitatoarele cu asa ceva. Unele cadeau la noi si ajungeau la talcioc. Am si acum pe undeva 1J-uri de atunci (cu baloane mici si turtite), dar indicativele s-au sters. Tuburile cu vid revin in actualitate sub o forma nano-miniaturala. https://en.wikipedia.org/wiki/Nanoscale_vacuum-channel_transistor .
  13. FM-ul are limitator de amplitudine si accepta orice varf in banda de trecere. AM, SSB si CW nu accepta varfuri de amplitudine mare. Au nevoie de o forma corecta a caracteristicii de frecventa. Forma corecta la un FTB real este cea trapezoidala (latura de sus paralela cu cea de jos). Latura de sus poate avea un riplu (ondulatii) pana la +/_ 2 dB fata de o amplitudine medie. Limitele benzii de trecere sunt la -3 dB sub amplitudinea medie, mai jos de riplu. Nu este obligatoriu ca trapezul sa fie isoscel, uneori se prefera ca una dintre pante sa fie mai mare (pentru USB sau LSB). Daca amandoua pantele sunt mari, e si mai bine. Am postat mai sus un exemplu de filtru ceramic foarte onorabil (cfj455k5) la care forma caracteristicii este in mod sigur corecta http://www.jlkolb.cts.com/site/curves/CFJ455K5.PDF , cam greu de obtinut, iar filtrul este scump. Un FTB cu rezonatoare inseriate este ceva finit. Primul si ultimul rezonator nu pot ramane cu o borna in aer sau pe o impedanta oarecare, trebuie sa "vada" o anumita impedanta, la fel ca si rezonatoarele din interiorul sirului. De obicei 1,5 sau 2 kiloohmi. Un FTB cu varfuri si gropi de 10 dB in banda de trecere este un vis urat, dar filtrul nu este neaparat gresit. Trebuie doar sa fie ajustat pana se incadreaza in limite decente.
  14. Factorul de forma depinde de topologia filtrului si se obtine relativ usor cu mai multe elemente rezonante. Munca grea (si scumpa) are loc la realizarea caracteristicii necesare in primii -20 dB. Aici, orice eroare se aude si deranjeaza. Fara manopera calificata nu se poate obtine banda necesara la -3 dB cu un riplu sub 2 dB. De aceea filtrele de calitate sunt foarte scumpe. La filtrele cu circuite LC este mai simplu, inductantele sunt ajustate cu ochii pe vobuloscop. La filtrele cu cuart pot fi ajustate (prin inlocuire) doar condensatoarele. Cuarturile au frecventa precisa (sub 30 ppm. pe toata productia si sub 10 ppm. in acelasi lot). Ceramicele au toleranta mai mare, uneori este necesara si inlocuirea elementelor daca nu este suficienta inlocuirea condensatoarelor. Filtrele mecanice se pot ajusta, dar nu sunt de nasul nostru. Un filtru de banda este definit de banda de trecere la -3 dB. Un FB fara banda (cu un varf) nu are sens. Intre -3 dB si -6 dB caracteristica prezinta un colt, dupa care incepe o panta accentuata. Abia dupa obtinerea formei corecte se verifica atenuarea pe pantele caracteristicii si se determina factorul de forma. Realizarea caracteristicii nu se poate face oricum, ci cu filtrul cuplat pe rezistentele nominale de intrare si de iesire, cu semnal curat si cu reprezentarea liniara permanenta pe un ecran. Cine nu are acces de durata la un vobuloscop, poate folosi un osciloscop. Daca osciloscopul are iesire X este mai simplu. Se face un oscilator comandat in frecventa (printr-un varicap) de semnalul X. Daca osciloscopul are intrare X oscilatorul si osciloscopul sunt comandate de un generator de rampa liniara. Mai sunt si alte solutii. Semnalul RF de la iesirea filtrului nu trebuie sa fie detectat, se aplica integral pe intrarea Y. Linia se coboara in partea de jos a ecranului si se urmareste doar infasuratoarea superioara a semnalului. Fata de o amplitudine maxima de 100%, -2 dB este la cca. 80%, -3 dB este la 70%, -6 dB la 50%, iar -20 dB la 10%.
  15. Am gasit un tabel cu filtre de la ICOM:
×
×
  • Create New...