Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

puriu

Membru activ
  • Content Count

    2,246
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

246 Excellent

About puriu

  • Rank
    Membru avansat
  • Birthday October 24

Profile Information

  • Locatie
    Iasi, Romania

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Eu am inlocuit si electrovalva pentru ca era proasta din start. Autoretinerea functiona doar daca valva era lovita lateral cu o lingura de lemn (sfatul "specialistului" care a instalat-o). Senzorul propriuzis are durata limitata deoarece un filtru se imbacseste din cauza vaporilor de grasimi. Daca filtrul se curata sau se schimba, sensibilitatea este vesnica.
  2. In afara de titlul topicului, nimic nu este clar. Textul nu ajuta ("aparatul asta, s-h" , "ca la ailalta de care am mai scris aici pe forum" , "zice p'undeva ceva de..sterilizare") Pozele sunt atasate pe un site dubios care pune conditii neacceptabile pentru a fi vazute.
  3. Schema este f. simpla, dar circuitul LC de intrare nu prea. La rezonanta, reactantele XL si XC se anuleaza reciproc si ramane o rezistenta Rr, impedanta antenei fiind minima. Daca circuitul LC este dezacordat, intr-un sens sau altul, impedanta lui creste si poate fi amortizat de rezistenta de intrare (finita) a amplificatorului.
  4. "Resonant resistance" este, cred, componenta rezistiva a impedantei la rezonanta, de exemplu Rr = XL* Q. Cu o bobina de L = 5 mH si Q = 40 iese ceva pe la 100 kOhm.
  5. La 2-3 V si curent foarte mic porneste un microcontroler care poate sa faca orice.
  6. "Gloria" si "Sonata" sunt ambele de categorie medie in ce priveste sensibilitatea. "Sonata" are un AFI mai evoluat deoarece lipseste partea de FM, dar un AAF mai slab din acelasi motiv. Poate ca se aude mai bine deoarece este mai bine reglat. Pentru sensibilitate mai buna, un receptor portabil trebuie sa aiba si un etaj preamplificator de RF cu tot ce implica acesta: RAA, filtre RF suplimentare, CV cu trei sectiuni, mixer mai bun, etc. (vezi "Selena").
  7. Zgomotul benzii LF este mult mai mare decat cel al tranzistoarelor bune, iar "parazitii" sunt mai parsivi decat zgomotul atmosferic. Mai importanta este reducerea bezii de trecere a receptorului sub 20-30 Hz (dar nu sub 2-3 Hz) cu unul sau doua rezonatoare cu cuart. Un integrat receptor clasic si bun este U4224B: http://pdf.datasheetcatalog.com/datasheet/Temic/mXyzuryw.pdf Acesta detecteaza semnalele logice (unu si zero). Mai trebuie si un decodificator (circuit dedicat, microcontroler sau PC) care sa extraga, sa valideze si sa livreze datele transmise de emitator in fiecare minut. Datele primite sunt verificate automat cu ajutorul unor biti de paritate. Un singur impuls parazit la intrare poate sa invalideze tot ce s-a receptionat intr-un minut. In prezenta unor paraziti frecventi, receptorul pare ca nu functioneaza din lipsa sensibilitatii.
  8. Antene bune pentru LF se fac pe ferita Mn-Zn (µ > 1000). Barele receptoarelor romanesti au ferita Ni-Zn cu µ = 270, foarte buna pentru MF, dar slaba in LF. Se gasesc pe Internet multe bare bune, cu preturi exagerat de mari sau de mici. Exemplu: https://www.ebay.com/bhp/ferrite-rod . Se pot alege bare cilindrice din Mn-Zn (la 1-2 $/buc.). Daca au lungimea prea mica, se pot lipi cap la cap fara nici o problema.
  9. Ferita 77 este foarte buna, are permeabilitate mare (µ = 2000) si pierderi mici. Daca antena se pune la un circuit de fabrica trebuie sa-i respecte impedanta de intrare, adica sa aiba cam aceeasi capacitate de acord (400-500 pF) ca si antena prea mica. Nu este necesara sarma Litz. Se pot bobina si straturi suprapuse. Acordarea circuitului LC fara aparatura este dificila. Cu un generator si cu o dioda cu germaniu se poate determina usor frecventa de rezonanta (serie sau paralel, este aceeasi). Cu un frecventmetru se poate determina frecventa unui oscilator ce contine circuitul LC. Cu un L-metru se masoara inductanta bobinei si se ajusteaza la valoarea calculata. Acordarea finala se face prin deplasarea bobinei pe bara. Ora de vara si cea de iarna se schimba simultan in toata UE. Nu trebuie umblat la ceas. In Romania semnalul DCF-77 este slab si trebuie ales cu grija locul optim de amplasare a ceasului (semnal maxim , zgomot minim si orientare optima a antenei).
  10. Antena electrica scurta este aproape omnidirectionala cu un singur minim, spre masa (cablu, pamant, acoperis, perete, etc.). Zgomotul atmosferic intra full, la fel ca si semnalul util. Zgomotul creat de om este o pacoste evitabila si trebuie evitat, altfel nu se poate. Pentru DX-uri raportul S/Z poate fi marit mult doar prin selectivitatea spatiala a antenei. O antena Beverage, de banda larga, nu mareste semnalul, dar reduce drastic zgomotul atmosferic daca are un lob ingust si ridicat putin deasupra orizontului. Nu este chiar miniaturala, are un fir de peste doua lungimi de unda intins spre zona de interes.
  11. Bara ROD10/200-3B1 este foarte buna pentru frecvente joase. Materialul 3B1 are permeabilitatea magnetica mare, 900. Rezistivitatea electrica este cam mica, 0,2 ohm*metru.
  12. Nu este clar ce fel de motor trebuie alimentat "silentios". Un motor de c.c. fara perii are o comutatie electronica interna. Produce un zgomot la turatie mica si cand este alimentat dintr-o baterie. Exista optocuploare cu fotorezistor, fotodioda, fototranzistor, fototiristor, etc. Scopul este izolarea galvanica la tensiune mare. Cea mai rapida este fotodioda, este sensibila in infrarosu. Cel mai lent este fotorezistorul, este sensibil in albastru-ultraviolet. Un regulator de c.c. cu PWM poate fi filtrat foarte bine daca filtrul are la intrare o anumita inductanta. Bucla de reglaj este controlata de tensiunea continua de la iesirea filtrului.
  13. Finalii in clasa A cu caracteristica curbilinie produc armonici pare, dar numai la volum foarte mare. Distorsionarea armonica trebuie realizata inaintea potentiometrului de volum. O solutie este amplificarea diferita a celor doua semialternante ale semnalului. Amplificarea etajului este raportul rezistentelor din colector si din emitor. Pentru semialternantele pozitive rezistenta din emitor scade, iar pentru cele negative creste.
  14. Cine are nevoie de muuult cablu coaxial foarte subtire, 2 mm cu tot cu izolatie, poate sa "adopte" linia de intarziere de la un osciloscop de 25 MHz (casat). Eu asa am facut. Antena electrica activa este necesara la frecvente joase si foarte joase, la care o antena pasiva este miniaturala fata de lungimea de unda. Nu este necesar sa amplifice in tensiune, asta este treaba receptorului, ci sa amplifice foarte mult in curent pentru a obtine impedanta cablului la iesire. Indiferent de inaltimea la care este montata, antena activa "vede" doar campul electric dintre electrodul de intrare si cablul de coborare care are potentialul RF zero. Antena activa este directiva, se monteaza cu electrodul catre valorile mari ale campului electric si cu cablul catre masa. Pe o suprafata orizontala (acoperis, curte) cu electrodul in sus si cablul in jos, pe o suprafata verticala (peretele casei) cu electrodul orizontal si putin in sus si cablul catre perete. Forma si dimensiunile electrodului sunt mai putin importante decat capacitatea proprie a acestuia, care trebuie sa fie cel putin comparabila cu capacitatea de intrare a circuitului, altfel potentialul electrodului scade prea mult. O sfera cu raza de 5 cm are capacitatea proprie de cca. 5 pF, comparabila cu intrarea unui JFET. Pentru cazurile, foarte rare, cand se doreste ca potentialul electrodului sa fie mult mai mare in acelasi camp electric, am imaginat o smecherie. Antena activa se instaleaza mai sus, iar cablul ecranat de coborare se mai ecraneaza o data cu o tresa-bootstrap legata la iesirea repetorului, cu aceeasi amplitudine si faza ca si electrodul.
×
×
  • Create New...