Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

puriu

Membru activ
  • Content Count

    2,176
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

241 Excellent

About puriu

  • Rank
    Membru avansat
  • Birthday October 24

Profile Information

  • Locatie
    Iasi, Romania

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Pentru demodularea AM este suficienta purtatoarea si o singura banda laterala. In SUA se transmit emisiuni AM stereo in MW cu canalele pe cele doua benzi laterale limitate la 5 kHz fiecare. Pentru comunicatii vocale s-a definit inca de la aparitia telefoniei "banda vocala", intre 300 Hz si 3 kHz (cu largimea de 2,7 kHz). Este strictul necesar pentru recunoasterea vocii si pentru a limita, cat de cat, confuzia intre unele consoane (f-v, b-p, etc). Pentru demodularea SSB cu purtatoarea suprimata este suficient semnalul SSB si o "purtatoare" introdusa la locul ei, urmata de o detectie de amplitudine. Asta o poate face un detector de produs, un detector AM cu BFO, sau chiar un detector cu reactie peste pragul de oscilatie. Necazul este ca, la demodularea semnalului SSB, toate semnalele straine si zgomotul RF din apropierea purtatoarei produc la demodulare sunete false. Cele din afara benzii vocale pot fi scoase prin filtrare in AF, cele din interior nu. De aceea este necesar un filtru SSB foarte performant, cu atenuare mare si rapida in afara benzii de 2,7 (2,4) kHz. Pentru FI de 455 kHz nu se pot folosi filtre cu cuart, au banda prea ingusta pentru SSB, dar exista filtre ceramice foarte performante (Murata CFWS-455K cu 6 elemente sau CFS-455K cu 11 elemente) si filtre electromecanice (foarte scumpe). Filtrele CFWS-455 cu alte sufixuri au alte largimi de banda, pana la NBFM.
  2. Oscilatorul in cauza este de fapt un "multivibrator" cu doua tranzistoare. Are o reactie enorma si oscileaza pe orice LC. Asupra stabilitatii frecventei nu ma pronunt, depinde de cuplajul oscilatorului cu circuitul si de Q. RAA (AGC) pentru AM controleaza purtatoarea detectata. La SSB purtatoarea nu exista, iar cand o introduc are o amplitudine independenta de nivelul semnalului. Pentru SSB si CW se foloseste de multe ori detectia semnalului AF cu o dinamica speciala, ca la unele magnetofoane. Cand apare un sunet RAA reactioneaza imediat, iar cand sunetul dispare RAA revine lent.
  3. Filtrle ceramice sunt pentru radiodifuziune AM. Doua bucati sunt in mod sigur pe frecvente usor diferite, de unde si ingustarea benzii si o forma aiurea a benzii de trecere. Pentru SSB trebuie filtre foarte bune, cu cuarturi. Importanta este forma corecta a benzii de trecere. Nu sunt foarte greu de pus la punct, doar dureaza. Am facut si eu filtre, inclusiv pe 5, 10 si 20 MHz. Cateva sfaturi: - cuarturile necesare, plus cateva de rezerva, se cumpara toate odata, din acelasi lot. Preferabil cuarturi miniatura sau SMD de 1 mW (1 leu/buc) - schema filtrului, calculata sau copiata, se realizeaza experimental punand in locul condensatoarelor cate un grup condensator ceramic - condensator ajustabil in paralel - se improvizeaza un vobuloscop din orice osciloscop (cu intrari X si Y) si un oscilator modulat in frecventa - se examineaza imaginea si se ajusteaza trimerii pentru a obtine o forma corecta a benzii de trecere pana la -20 dB. Restul curbei nu intereseaza, iese bine oricum - se scot pe rand grupurile de condensatoare, se pun pe un capacimetru si se inlocuiesc cu alte condensatoare cu exact aceeasi valoare, selectate sau confectionate. Aici e aici! Eu am procurat, demult, condensatoare mari (10 - 100 nF) cu mica argintata, din care am recuperat un mare numar de placi de mica argintate pe ambele fete. Daca am nevoie, de exemplu, de un condensator de 117,5 pF, iau o placa de mica argintata cu 400 pF/cmp din care tai cu foarfeca un dreptunghi cu capacitate acoperitoare. Lipesc terminale pe cele doua fete si-l pun pe acelasi capacimetru. Ajustez capacitatea prin taiere cu foarfeca pe laturi si pe colturi, la urma prin smirgheluire. Noul condensator il inglobez in ceara de albine topita. Inglobarea intr-o rasina dura poate duce la modificarea capacitatii si la instabilitate termica. Pe vremea tuburilor se proceda la fel si in fabrici, dar nu prin taierea placilor, ci prin razuirea argintului de pe ele.
  4. puriu

    Radio Electronica S 631 T

    Sa privim si partea buna a lucrurilor. Cu cat se arunca mai multe, cu atat mai valoroase sunt cele care raman.
  5. In jungla din HF trebuie filtre FI foarte bune. Cele mecanice sunt foarte bune, dar au frecventa joasa, se gasesc greu si sunt foarte scumpe. Solutia recomandabila este filtrul-scara (Cebasev) cu 2 - 8 cuarturi. Cate un filtru pentru CW, SSB si AM. Nu au bobine, iar cuarturile se gasesc usor si sunt ieftine. Mai trebuie doua cuarturi pe aceeasi frecventa pentru oscilatoarele detectorului SSB si pentru CW. Daca filtrele se fac pe 10 MHz este suficienta simpla conversie. Putina documentatie: https://www.arrl.org/files/file/QEX_Next_Issue/Nov-Dec_2009/QEX_Nov-Dec_09_Feature.pdf http://www.giangrandi.ch/electronics/crystalfilters/xtalintro.html
  6. puriu

    Masurare distanta Pamant - Luna

    Luna se vede sub un unghi foarte mic, jumatate de grad. Se pot folosi antene foarte directive si frecvente foarte mari (SHF) cu putere de emisie mai mica.Viteza deplasarii Lunii pe cer este de 15 grade pe ora. Daca lobul antenei are 5 grade, nici nu este nevoie ca antena sa se roteasca in timpul masuratorilor. Problema masurarii precise este ca suprafata de reflexie a Lunii este sferica, cu diferente de distanta fata de Pamant de peste 1000 km. Mi-aduc aminte ca pe Luna s-a instalat un reflector laser si, probabil, si unul radar. Asa s-a masurat variatia in timp a distantei Pamant - Luna (cca. 4 cm/an).
  7. puriu

    Antena ferita AM - cum se face

    Cum se face? Cat mai bine. Depinde ce se urmareste. In primul rand ferita trebuie sa incapa in cutia receptorului. Daca este prea lunga se poate scurta, daca este prea scurta i se poate lipi inca o bucata. Cu cat ferita este mai lunga capteaza un flux magnetic mai mare si antena este mai eficace. In general se urmareste obtinerea unei tensiuni maxime la bornele bobinei atunci cand ferita se afla intr-un camp electromagnetic de o anumita intensitate (V/m pentru componenta electrica sau A/m pentru cea magnetica). Tensiunea este proportionala cu factorul de calitate Q a bobinei si cu inaltimea efectiva he a antenei. Aceasta din urma se calculeaza cu formula simpla: he = 2π•N•A•μe /λ in care N este numarul de spire, A este aria medie a unei spire, μe este permeabilitatea efectiva a miezului (raportul intre inductantele bobinei cu si fara miezul de ferita), iar λ este lungimea de unda a semnalului. Dimensiunile sunt in metri. Pentru antenele cu ferita pentru UL si UM inaltimea efectiva este de ordinul mm. Pentru a maximiza μe bobina trebuie sa fie amplasata la mijlocul barei si sa aiba cca. 60% din lungimea acesteia, bara sa fie cat mai lunga, iar permeabilitatea feritei sa fie cat mai mare. Daca inductanta va fi reglata prin deplsarea bobinei, aceasta se scurteaza si se amplaseaza spre unul din capete. Daca se receptioneaza si UM si UL, cele doua bobine vor fi mai scurte si se amplaseaza obligatoriu catre ambele capete, cu reducerea inevitabila a inaltimii efective. Factorul de calitate Q a bobinei depinde de inductanta acesteia si de frecventa semnalului, de pierderile in bobina si in miez si de amortizarea datorata primului etaj al receptorului. Trebuie sa fie cat mai mare posibil. Q creste cand bara are sectiune mai mare si forma rotunda, carcasa bobinei are diametru mai mic, sarma are sectiune efectiva mai mare (sarma Litz cu multe fire) , iar ferita are pierderi mici. he creste cu frecventa, dar si pierderile in bobina si in ferita cresc cu frecventa. Printr-o atenta proiectare, pentru o banda larga cum este UM, se urmareste obtinerea unei eficiente maxime a antenei in milocul benzii si o scadere moderata a acesteia la capete. Feritele rusesti sunt, probabil, cele mai bune pentru AM. Au permeabilitate mare (μ =400) si pierderi destul de mici.
  8. Intr-adevar, zgomotul limiteaza performantele unui receptor. Din acesdt motiv banda de trecere se limiteaza la strictul necesar, iar selectivitatea ultimului AFI este cat mai mare posibil (filtre cu cuarturi, electromecanice, sau digitale). Pentru fiecare tip de modulatie, si sunt multe, un receptor de trafic general trebuie configurat altfel. Detectoarele sunt oricum diferite. Banda de trecere trebuie sa fie de 10, 6, sau 3 kHz pentru audio si 1000, 500 sau 100 Hz pentru sistemele de telegrafie. Pentru "Clock Radio" este necesara o banda de 30 Hz, iar pentru banda de 137 kHz chiar mai putin. Un AGC simplu merge bine la AM, deoarece exista o purtatoare continua. Pentru SSB si CW se poate folosi un AGC mai complicat, eventual si reglajul manual. Pentru sistemele FM, un AGC nu este necesar, dar nici nu strica. O problema dificila este acordul foarte precis si stabil. Daca frecventa oscilatorului variabil (VFO) este mare, este si mai dificil. Pentru SSB nu se admite o eroare de frecventa peste 100 Hz. Solutia moderna este sinteza de frecventa, altfel totul se complica. Integratele radio sunt destinate benzilor de radiodifuziune AM si WBFM, unde semnalele sunt puternice, banda de trecere generoasa, iar pretentiile sunt mici. Se pot folosi doar pentru simplificarea constructiei. Este utila cunoasterea exacta a frecventei semnalelor receptionate. Frecventmetrul trebuie sa cunoasca frecventa exacta a oscilatoarelor si frecventa centrala a filtrelor, respectiv frecventa BFO, pe care sa le aduna sau scada dupa caz si sa afiseze rezultatul. Este util, dar nu obligatoriu, un S-metru "adevarat". Acesta este un mili/micro/nano-voltmetru pentru semnalul la borna de antena de 50 ohmi, masurat in banda ingusta a ultimului AFI. Trebuie sa fie obiectiv. Sunt tabele pentru echivalenta dintre gradele S si tensiuni. Pana la HF inclusiv, S1 si S2 corespund zecimilor de microvolt, iar in VHF si UHF corespund zecilor de nanovolti.
  9. puriu

    R 250M "Balena lui Stalin"

    Contactele nu sunt din aur masiv, dar sunt aurite "en gros".
  10. La intrebarea "de ce condesator am nevoie pentru a alimenta LED-ul" raspunsul este: de nici un condensator. La intrebarea "In cat timp se incarca condensatorul cu sarcina" raspunsul este: infinit. La intrebarea "in cat timp consuma LED-ul curentul din condensator" raspunsul este: infinit. Asta ca sa fim rigurosi. La circuitul RC se defineste o constanta de timp T = RC. Acesta este timpul in care, la descarcare, tensiunea pe condensator si curentul prin rezistenta scad de e ori (e = 2,71...). Idem la incarcarea de la zero pana cand curentul scade de e ori.
  11. O antena de banda foarte larga nu trebuie neaparat sa fie proasta. Daca de la antena vine un cablu coaxial la receptor, impedanta "vazuta" a antenei este cea a cablului (uzual 50 ohmi). Daca si intrarea in receptor are impedanta de 50 ohmi, semnalul trece integral, fara reflexii si unde stationare in cablu. De aceea filtrele pe intrare au de obicei impedanta de 50 ohmi. Daca si antena este adaptata la impedanta cablului, puterea transmisa de antena receptorului (sensibilitatea) este maxima. Antenele active pot avea banda extrem de larga, 3 Hz - 1 GHz si pot da un semnal relativ proportional cu intensitatea campului electric. Trebuie sa fie mici in raport cu lungimea de unda minima (nu fie fire orizontale sau verticale), dar sa aiba capacitate proprie suficienta . O cutie de bere este excelenta. Cu fundul in sus si cu repetorul in interior. Se poate alimenta prin firul central al cablului, dar pentru banda foarte larga este preferabil un fir suplimentar. Nu se instaleaza in camera, in pod, sau sub copaci, ci sub cerul liber. Sa vada cat mai mult cer, pana la 45 de grade de jur imprejur.
  12. Pentru filtrele RF, cel mai comod este sa se utilizeze bobinele pentru FI standard (10x10x13 mm) care sunt mici, cu inductanta reglabila si gata ecranate. Majoritatea, cele romanesti sigur, sunt optimizate pentru 2 -3 Mhz pentru a merge bine (Q pana la 200) si pe 455 si pe 10,7. La 100 kHz si la 30 MHz merg satisfacator, cu Q mai mic. Grosimea optima a sarmei trebuie sa umple complet mosorelul. Un exemplu de filtre cu asemeea bobine: Sectiunea de FM a integratelor radio se poate folosi numai in NBFM si SSTV. Amplificatorul FI este neliniar, cu limitare de amplitudine, si nu permite AGC.
  13. Un ecran electric bun este si un bun reflector RF. Daca sursele interioare dau un camp mai mare decat cele exterioare, ecranul este mai nociv decat lipsa lui.
  14. puriu

    Masurare tranzistor

    Intr-adevar, la tranzistoare sunt mai multe tensiuni maxime. Cea mai mare este Ucb la rece si cea mai mica este Uce cu baza in aer si la cald. Pentru o sortare rapida, se aplica o tensiune mare printr-o rezistenta mare (300 V si 1 M) intre colector si emitor si se masoara tensiunea Uce cu baza in aer si la temperatura camerei.
  15. puriu

    DU-20 Baterii

    DU-20 este un aparat de laborator clasa 1% foarte sensibil, dar si foarte sensibil la lovituri. Instrumentul aparatului este greu de reparat, nici nu mai are cine s-o faca. Cadrul are doua bobine, una cuplata prin fire de torsiune si una prin doua spirale. Sensibilitatea reala a instrumentului este de 8 uA pe toata scala. Este suntat cu rezistente de amortizare a oscilatiilor si ajunge la 20 uA. Butonul alb de sub scala anclanseaza releul sigurantei automate. Fara bateria de 3 V siguranta automata nu functioneaza. In cel mai bun caz se sparge acul din sticla si trebuie facut altul. Nasol! Chiar daca nu se masoara rezistente, sursa de 3 V trebuie sa existe tot timpul. Initial se cumpara o baterie de 3 V pentru lanterne "Pionier" si se rupea in doua. Elementele aveau acelasi diametru ca si cele din bateria de lanterna 3-R12, dar erau mai scurte. Cand au disparut bateriile "Pionier" eu scurtam (cu grija) doua elemente R12 si incapeau.
×