Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

puriu

Membru activ
  • Content Count

    2,367
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

261 core_reputation_level_5

About puriu

  • Rank
    core_member_rank_4
  • Birthday October 24

core_pfieldgroups_2

  • core_pfield_6
    Iasi, Romania

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Orice receptor AM are nevoie de un detector bun. Dupa mine, cel mai bun este detectorul cu un tranzistor repetor pus direct pe ultimul circuit LC de radiofrecventa. In principiu merge orice tranzistor cu germaniu sau cu siliciu. Cel mai bine se comporta un tranzistor cu siliciu de JF cu zgomot mic si beta mare (BC109C, BC173C, BC549C, etc.). Rezistenta de intrare a detectorului este foarte mare, iar capacitatea de intrare se adauga la capacitatea de acord C. Practic, circuitul LC este in gol si poate avea Q foarte mare. La iesire trebuie pus obligatoriu un condensator de filtrare Cf cu capacitate suficienta. La borna de iesire apare si o componenta continua, utila pentru RAA. Am testat recent detectorul cu un tranzistor BC549C. Caracteristica de detectie nu depinde de curentul de alimentare intre 1 si 100 uA, nici de frecventa pana peste 100 MHz. Daca sarcina are impedanta mai mica, este de preferat curentul de 100 uA. La semnal pe intrare intre 10 si 50 mV caracteristica este curbilinie, intre 50 si 600 mV este liniara, apoi se curbeaza si se plafoneaza. Panta caracteristicii liniare este de 2/3, adica la fiecare 3 mVca corespund 2 mVcc. Detectorul de mai sus se poate folosi si la un receptor AM cu detectie directa. Cu o antena magnetica se receptioneaza bine un post local in UM, acordul fiind destul de "ascutit". In FM posturile locale se aud slab si amestecate. Daca Cf este mai mic decat trebuie (5 nF in UM), in detector apare o reactie pozitiva (Colpitts) care creste Q si poate duce la autooscilatie. Prin micsorarea curentului in tranzistor se poate doza reactia si se obtine un receptor cu reactie simplu.
  2. Eu folosesc Word-ul. Mi-am facut niste mici biblioteci. Cand vreau un simbol nou, mi-l fac tot in Word. Exemplu:
  3. Am doua Radioprogres-uri luate in anii '70, unul cu 110/220 si altul fara. Al doilea a fost aruncat de cineva si l-am rebobinat. Cand se mai gaseau carcase de schimb (parca 11 lei) am luat mai multe. Cand unul se incalzeste, lucrez cu al doilea. Prefer ansa groasa de 1,5 si lunga de 85 mm. Este rapida, dar se termina mai repede. Le-am pus de mult timp suruburi de 4 mm din fier, cu cap inecat.
  4. Merge si o singura schimbare de frecventa in US, dar trebuie un filtru LC bun la intrare. https://www.leleivre.com/rf_chebyshev_BPF.html Se poate intinde pe o intreaga banda de radiodifuziune sau de amatori.
  5. Am promis niste poze. Idei de amplasare si de cablare. Ce piese! Ce vremuri!
  6. Filtrul LC in scara este complicat, are inductante si capacitati diferite de-a lungul scarii. Stramosii au rezolvat problema prin segmentarea scarii in grupuri de cate doua circuite LC identice, cuplate intre ele. Cuplajul (subcritic, critic sau supracritic) poate fi si variabil continuu prin deplasarea sau rotirea uneia dintre cele doua bobine din fiecare grup. Grupurile sunt complet separate de cate un tub special, pentoda cu panta variabila. Aceasta are impedante mari la intrare si la iesire si o capacitate de reactie iesire-intrare neglijabila. Amplificarea/atenuarea tubului este liniara si poate fi reglata in limite largi. Am facut si eu pe vremuri un AFI cu astfel de filtru pe 455 kHz intr-o varianta simpla, cu tranzistoare cu siliciu. Amplificatorul este introdus intre un mixer fara bobine si un detector fara bobine si cu BFO. Poate fi alimentat la orice tensiune peste 1 V, dar curentii de alimentare a etajelor trebuie sa fie cei recomandati. Pe primele doua etaje se aplica controlul amplificarii. Un tranzistor compus simuleaza o pentoda cu panta variabila. Condensatoarele de cuplaj dintre circuitele grupului pot fi intre 10 si 22 pF. Cu12 pF cuplajul este foarte putin subcritic, banda este de aproape 4 kHz, buna cam la orice in unde scurte. Tranzistoarele sunt BC172C. Bobinele sunt recuperate de la receptoarele vremii, 10x10x15 mm cu miez oala+mosorel. Nu sunt grozave, maximum Q = 200 la 455 kHz. Nici macar nu le-am bobinat cu sarma Litz. Puteam sa fac si cuplaj variabil cu varicapuri, dar l-am lasat asa, experimental. Am sa scot modulul de unde este si-i fac o poza.
  7. Detectorul activ cu KT315 este interesant pentru constructorii amatori prin sensibilitatea sporita. A doua dioda este necesara, este detectorul propriuzis, o dioda cu siliciu polarizata cu 100k si un condensator de filtraj. Tranzistorul este un amplificator de RF cu reactie negativa. Prima dioda este o rezistenta neliniara de polarizare si de reactie. La alternanta pozitiva pe intrare amplificarea tranzistorului creste, la fel si alternanta negativa de pe colector. La alternanta negativa pe intrare, invers. Semnalul pe colector devine asimetric, alternanta negativa favorizeaza detectia cu a doua dioda. Acest detector are impedanta de intrare foarte mica, sute de ohmi. Asta presupune o amplificare prealabila de curent. Functionarea neliniara a tranzistorului produce armonici pare ale semnalului pe colector. Astea pot deranja sau nu, dupa caz. De ce nu se pune Multi-Q pe frecventa intermediara? Pentru ca aici se pune de obicei RAA.
  8. Bronzul fosforos este elastic, rezistent mecanic si la coroziune. Este facut special pentru antene filare. Se vindea in colaci de 50 m (mai am unul neinceput pe undeva). Asta este lungimea maxima recomandata intre doua puncte de fixare. Cablul telefonic militar rezista la trecerea tancului, dar corodeaza repede la orice intepatura a izolatiei (pila galvanica). Nu-l recomand pentru antene.
  9. De ce neaparat tranzistoare cu germaniu? Merg la fel de bine ca si cele cu siliciu, dar sunt mai scumpe, iar circuitele se proiecteaza putin altfel. In 1973 tranzistoarele bipolare cu siliciu dominau, cele cu germaniu se foloseau mai mult in AF si in FIF. Provocarea ar fi constructia unui receptor cu tranzistoare pentru unde scurte (radiodifuziune + trafic) decent, fara integrate si fara rezonatoare piezo sau mecanice. Orice etaj se poate realiza usor cu tranzistoare simple. Apar doua probleme dificile: stabilitatea frecventei oscilatoarelor LC si banda de trecere a filtrelor LC pentru FI. Stabilitatea oscilatoarelor LC poate fi imbunatatita prin cateva metode si poate fi acceptabila. Filtrele LC trece-banda au o limitare intrinseca, banda de trecere minima este determinata de factorul de calitate al circuitelor LC. Cei priceputi spun ca nu se poate obtine o banda mai ingusta de 1% din frecventa de rezonanta (4,55 kHz la 455 kHz) cu bobine uzuale. Cresterea numarului de circuite nu ingusteaza banda, dar poate imbunatati factorul de forma al filtrului. Ramane o singura problema dificila, cea a realizarii unor filtre LC pentru FI cu performantele celor realizate pe vremea tuburilor. Am obtinut ceva rezultate inainte de '90, sunt inca functionale, dar ma tem ca este off-topic.
  10. Pot fi acordate si antene foarte scurte cu inductanta serie si capacitate terminala (banda de 137 kHz, maximum 15 m inaltime), dar randamentul este mic. In multe tari din afara Europei (SUA, etc.), undele medii ajung pana la 1700 kHz. Receptoarele pentru "pirati" nu trebuie trase, doar bine acordate.
  11. Mai emit posturile de radio-pirat din Grecia pe la 1700 kHz? N-am mai ascultat de mult.
  12. Nu este trafic radio, dar emisiunile sunt destinate unor posesori de receptoare de trafic . Propaganda se adreseaza unui public mult mai larg. Probabil se testeaza posibilitatea creerii unui sistem paralel de comunicatii radio. Pentru orice eventualitate.
  13. Cred ca nu au nimic in stoc. Daca au mai multe comenzi, aduc.
  14. Nu se poate obtine o performanta daca aceasta nu poate fi masurata obiectiv (oricand si indiferent de subiect). Un DX dispare oricand in fading sau cand vine alt semnal peste el. Daca fac o modificare, buna sau proasta, nu mai gasesc DX-ul cu pricina ca sa reproduc masuratoarea. Efectul subiectivismului.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.