Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

amudsen

Membru activ
  • Content Count

    963
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

66 core_reputation_level_4

About amudsen

  • Rank
    core_member_rank_2

core_pfieldgroups_2

  • core_pfield_6
    Iasi

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. amudsen

    uscator rumegus

    Sunt pe net..........
  2. Generatoarele pot produce varfuri de tensiune aleatorii, care pot distruge echipamente electronice sensibile. Ar fi mai bine folosirea unui generator-inverter care furnizeaza o tensiune stabila, sau a unui generator in 4 timpi prevazut cu AVR care deasemenea are o tensiune stabila. Motorul de la betoniera ia la pornire curent mare. Inertia ansamblului e mare si pornirea e de durata lunga , nu se compara cu un flex cu motor serie care nu pleca in sarcina ci in gol.Iar cat despre utilizarea aparatului de sudura........
  3. Pentru scule de mana si betoniera ar fi ok, dar pentru sudura ia in calcul dublul puterii utilajului de sudura pentru fiabilitate.
  4. Un video interesant despre interiorul unui webasto.
  5. Capeti ajutor la https://www.elforum.info/forum/61-metal-welding-techniques/.
  6. Cum demonstreaza raza de actiune a torserului? Dar cine vrea se fie "ecranat", sa fie intr-o cusca Faraday.
  7. Atunci când un elev de clasa a treia a fost întrebat care este prima lege a lui Newton, acesta a răspuns: "Corpurile în mișcare rămân în mișcare, iar cele în repaus rămân în pat până sunt strigate de mamele lor." - Care este numele primului detectiv al electricității? - Sherlock Ohms! - Care este regula mâinii drepte aplicată de elevii cu profesori de fizică severi? Pasul 1: Întinde brațul drept și îndepărtează-l de corp. Pasul 2: Orientează pumnul spre stânga și îndreaptă degetul mijlociu. Pasul 3: Rotește-ți mâna cu 90 grade în sensul acelor de ceasornic. - Unde sfârșește o lumină rea? - Într-o prismă! Aceasta este o relatare adevărată petrecută în Munchen, Germania. Se pare că Heisenberg a fost oprit de un polițist de la circulație, care l-a întrebat: - Dumneavoastră realizați cu ce viteză vă deplasați? - Nu, dar știu întotdeauna unde mă aflu!, a răspuns Heisenberg. - Care este cea mai simplă metodă de a observa efectul Doppler optic? - Ieși în stradă și privește luminile mașinilor. Lumina mașinilor ce se îndreaptă spre tine este albă, iar a celor care se depărtează de tine este roșie. Poate avea o pisică radioactivă 18 jumătăți de viață? Principiul incertitudinii al lui Heineken: "Nu poți fi sigur niciodată de câte beri ai băut cu o seară în urmă". Un fost student la politehnică s-a transferat la Institutul Teologic. Prelegere. Atipeste. Părintele se apropie și-l întreabă: - Ce este forța Dumnezeiască? Studentul, trezindu-se, răspunde repezit: - Masa Dumnezeiască ori accelerația Dumnezeiască! Într-o celulă, trei deținuți discută: -Tu cum ai ajuns aici? -Pentru jaf și viol. Dar tu? -Nimica toată, sa moară mama, am șutit din câteva case, am omorât două babe, dar și așa mureau că erau bătrane rău. -Dar tu, bă? Ce-ai făcut? -Fizică nucleară.
  8. O limba in plus nu strica la nimeni.... Si aici un manual sudura
  9. Un gaz nu este este in mod obisnuit un amestec numai de molecule neutre ci si de molecule ionizate. Starea de ionizare a gazului, in absenta unui camp electric exte­rior, este intretinuta de diversi ionizatori externi, cum sunt radiatiile cosmice, razele X, radiatiile elementelor radioactive terestre, sau chiar unde electromagnetice de frec­venta inalta. Ca urmare printr‑un gaz, considerat inchis intr‑un tub prevazut cu doi electrozi plani paraleli se stabileste un curent electric daca la electrozi se aplica o tensiune oricat de mica.Curentul prin gaz variaza cu tensiunea aplicata iar curentul variaza corespunzator legii lui Ohm. Intre U0 si tensiunea critica Uc (specifica fiecarui gaz in parte) cu­ren­tul se mentine la valoarea de saturatie IS deoarece ionii accelerati de campul elec­tric nu poseda energii egale cu energia de ionizare a gazului. La tensiuni mai mari de­cat tensiunea Uc, energiile ionilor accelerati de campul electric devin mai mari decat energia de ionizare a gazului si are loc descarcarea in avalansa, autonoma, care duce la strapungerea gazului. De aceea am sugerat masurarea "rezistentei" tubului, deoarece orice intruziune de gaze straine in tub modifica aceasta caracteristica. In practica, cu cat e mai vechi tubul, cu atat e mai pe "duca" (cazul ideal tub fara defecte de fabricatie). E posibil ca acea defectiune sa fi fost provocata de un "spike" de la sursa, termic, o statie de emisie, cuptor de microunde (sa nu uitam de "poltergeist" ). Dar, vorba bancului, inainte sa te lase ... o sa te faca de rusine de cateva ori
  10. Pune 10 rezistente de 1M (inseriaza-le intr-un tub de varnis si le gasesti tu un loc acolo) . Vezi tensiunile de ionizare (max 400V) si polaritatea tubului. Intradevar, acest tub e cel mai robust, dar T25 ar fi mai sensibil.
  11. Tubul e lipit la terminale sau conectat cu clipsuri? El se poate defecta la socuri, (termice sau mecanice) tensiune peste limita. Scoate tubul si masoara-l (o baterie de 9v in serie cu o rezistenta de 10Mega, daca aparatul de masura are impedanta de 10M, ar trebui sa ai o tensiune la jumate). Vezi rezistenta care alimenteaza tubul, trebuie sa fie una de inalta tensiune (sau ar trebui sa fie mai multe in serie).
  12. Multumesc, am reusit sa ridic coletul. Free uP!!
  13. La tribunal: - Sotul: "Intru in casa si-mi vad femeia in pielea goala pe pat, geamul deschis. Ma uit pe geam si vad pe unul in chiloti, alergand. Iau noptiera si arunc dupa el". - Sotia: "Era cald. M-am dezbracat, am deschis geamul si vad cum intra dobitocul asta pe usa si fara sa zica ceva, arunca cu noptiera pe geam". - Victima: "Eu sunt sportiv. Alerg in fiecare zi pe acel traseu. Intorc capul si vad cum zboara o noptiera spre mine...". - Martorul: "Eu nici nu stiu ce caut aici! Stateam linistit in noptiera..."
  14. " Sudura aluminiului si aliajelor de aluminiu Procedeul de sudare cu flacara este larg folosit la sudarea aluminiului si a aliajelor de aluminiu. In cazul folosirii unei flǎcǎri puternice se pot produce strapungeri, deoarece aluminiul are o temperaturǎ de topire mult mai joasǎ decat aliajele din aluminiul. Pentru sudare se recomandǎ ca flacǎra sǎ aibǎ un foarte mic exces de acetilenǎ ceea ce produce formarea oxidului de aluminiu. Masa de lucru a sudorului trebuie sǎ aibǎ tablia din caramizi de samotǎ sau sǎ fie captusitǎ cu foi de azbest. Suflaiurile pentru sudare se aleg cu un numar mai mare, decat cele folosite la sudarea otelului. Pentru sudarea aluminiului se fabricǎ numeroase mǎrci de fluxuri pe bazǎ de clorurǎ sau fluorurǎ de litiu. O compozitie corespunzǎtoare cuprinde 79% clorurǎ de potasiu, 16% clorurǎ de sodiu si 5% acid de potasiu. Pisele se vor degrasa si decapa complect inainte de sudare pe o portiune de 30mm de la marginile tablelor. Dupǎ sudare tablele trebuie curǎtate bine de flux deoarece fluxurile provoaca coroziuni. Compozitia metalului de adaos se stabileste in functie de cea a metalului de bazǎ, dupa cum urmeazǎ: -vergele de aluminiu pur pentru sudarea constructiilor electrotehnice (conductoare, contacte); -vergele turnate din aliaj de aluminiu-siliciu pentru sudarea pieselor turnate din aluminiu sau aluminiu-siliciu; -vergele de aluminiu-magneziu si aluminiu-titan pentru sudarea constructiilor din aceste aliaje; -vergele din aluminiu-cupru pentru sudarea duraluminiului. In cazul cand nu se dispune de material de adaos corespunzǎtor se decupeazǎ fasii din materialul de bazǎ. Sudarea tablelor cu margini rasfrante se executǎ prin metoda spre stangǎ, farǎ oscilatii tranzversale. Sudarea cap la cap la grosimi de tabla panǎ la 5 mm se executǎ tot spre stanga, insǎ arzǎtorul se tine la inceput aproape in pozitie verticalǎ panǎ la formarea bǎii de sudurǎ. Aceastǎ metodǎ poate fi folositǎ si la grosimi reduse de material, farǎ oscilatii transversale. In cazul cand in timpul sudurii se produce un defect, se opreste sudarea, se scobeste locul defect si se reancepe sudarea pe o lungime redusǎ a sudurii efectuatǎ, spre a fi siguri cǎ defectul a fost inlǎturat. Dupǎ rǎcirea completǎ, linia de sudura se curatǎ si se spalǎ cu apǎ fierbinte. Piesele turnate se sudeazǎ cu preancǎlzire la 3000C, iar dupǎ sudarea comletǎ se supun unei recoaceri foarte uniforme la temperaturǎ de 5000C, urmate de o rǎcire foarte lentǎ. Sudarea in mediu de gaz protector Aliajele de aluminiu, in principiu, pot fi sudate in atmosferǎ protectoare de argon; trebuie insa sǎ se tinǎ seama cǎ rezistenta elementelor sudate se reduce in zona influentatǎ termic la cea a metanului de bazǎ in stare moale. Alegerea procedeului se face in functie de grosimea tablei sau elementelor de sudare. Procedele de sudare in atmosferǎ protectoare au fatǎ de alte procedee avantajul cǎ pelicula de oxid este distrusǎ datoritǎ efectului de curatire a arcului. Efectul de curatire a baii este determinat de polaritatea curentului. Acest efect are loc numai dacǎ se sudeazǎ in curent continuu, cu electrodul la polul pozitiv sau in cazul sudǎrii cu curent alternativ. Amorsarea arcului la sudurǎ in atmosferǎ inertǎ este foarte usoarǎ. Arcul de sudrǎ in argon are, datoritǎ lungimii si stabilitǎtii lui asiguratǎ de ionizarea usoarǎ a gazelor,avantajele mari fatǎ de arcul in aer cu alte gaze. Acest procedeu mai are marele avantaj ca poate fi aplicat la sudarea in orice pozitie.Tablele panǎ la 2 mm se pot asambla prin resfarngere si se sudeazǎ farǎ material de adaos. Cele cuprinse intre 6 si 10 mm sau cele mai groase se sudeaza in V tablele cu grosimea de peste 10 mm se sudeaza in X sau in U. Pentru evitarea polilor atat tablele cat si electrozii trebuie sǎ fie curati, lipsitii de grasimi si umezeals. In vederea sudǎrii, tablele se asambleazǎ pe cat posibil farǎ prinderi, cu ajutorul dispozitivelor de prindere in pozitia doritǎ, tinadu-se seama de dilatǎri si contracti. Tablele panǎ la grosimea de 4 mm nu trebuiesc preancǎlzite. Sudarea se va incepe tot la 50-60 mm de la capatul tablelor In tabelul urmǎtor se dau valorile orientative pentru alegerea caracteristicelor de sudare. Grosimea materialelor in mm Intensitatea curentului in amperii Diametrul electrodului in mm Debit de argon in l/min Diametrul sarmei de adaos in mm Viteza de sudare in mm/min 1 40-50 1 4-6 - 400 2 80-90 1,6 4-5 2 300-250 3 120-140 2,4 6-7 2-4 260-300 6 220-340 4 8-10 4 200-250 8 300-350 4,8 12 4-5 120-140 Pentru pozitia verticalǎ sau pe plafon, intensitatea curentului se reduce cu circa 10%. Sudarea aluminiului si a aliajelor sale in mediu de argon cu electrod fuzibil se aplicǎ in sudarea tablelor cu grosimi de peste 4 mm; totdeauna se sudeazǎ cu curent continuu legandu-se piesa de polul negativ. Procedeul este foarte potrivit pentru mecanizare si aumatizare. Productiviatea este foarte mare datoritǎ unei incǎrcǎrii specifice cu curent mare, cuprinsǎ intre 50 si 100 A/mm2. SURSA> http://www.referatele.com/referate/chimie/online4/Aluminiu-si-aliajele-din-aluminiu-proprietati-fizice-si-caracteristicile-mecanice--intrebuintari-ref.php Asta e teoria, dar practica ne omoara. E necesara multa practica, cel putin din cunostintele mele, nimeni nu a reusit suduri ok de la inceput.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.