Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

belasajgo

Membru activ
  • Content Count

    1,024
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

162 Excellent

1 Follower

About belasajgo

  • Rank
    Membru avansat

Profile Information

  • Locatie
    Arad

Recent Profile Visitors

2,183 profile views
  1. Eu cu robinetii cu bila am avut alta patanie. Cu cativa ani in urma am renovat locuinta si am refacut toata instalatia sanitara si de incalzire pe cupru, peste tot am pus robineti cu bila de calitate (credeam eu) Made in Italy, cumparate cu vreo 25-30 lei bucata in 2014. Fiecare robinet am actionat cam odata la 6 luni, ca sa nu se blocheze. Dupa exact 2 ani am avut o surpriza, toti robinetii au inceput rand pe rand sa curga in zona unde este tija ce se roteste, vorbim despre 10-12 robineti in total (am atat centrala termica cat si boiler electric ca rezerva). Desigur ca niciun robinet nu avea presatupa in acea zona, erau cumva turnate dintr-o bucata. Deja m-am gandit ca problema ar fi putut fi cauzata de instalator, care atunci cand a lipit niplurile si tevile, a incalzit uneori destul de tare si robinetii care erau deja insurubati pe nipluri. Am inlocuit toti robinetii cu robineti noi de acelasi tip, crezand ca problema a fost de la montare, iar la inlocuire nu a mai fost nevoie de incalzire deoarece fiecare robinet era cu olandezi, plus ca robinetii de la alti producatori sunt putin diferiti la marime si nu s-ar fi potrivit bine. Mare mi-a fost mirarea cand dupa inca 2-3 ani si robinetii noi au inceput sa curga. Este incredibil ce calitate proasta se vinde ca si calitate premium, in ultimii ani cu vreo 40-50 lei bucata. Deci degeaba este calitate Made in Italy, calitatea este foarte proasta. Si mentionez ca la mine apa calda menajera si apa din sistemul de incalzire nu depaseste niciodata 55°C, robinetii insa sunt cica certificati pana la 90-95°C. Momentan am mai incercat sa schimb toti robinetii cu robineti de la alt producator, pe cat posibil, dar nu peste tot am destul joc la tevi incat sa pot pune un robinet cu dimensiuni putin diferite. Am inceput si eu sa cercetez domeniul asta si piata, pana la urma am ajuns si eu la concluzia ca robinetii cei mai buni sunt robinetii cu sertar. Insa la acesti robineti este indicat sa fie montate vertical si nu orizontal, deoarece atunci se elimina posibilitatea ca in partea de jos a sertarului (cum se inchide) sa se depuna impuritati care sa blocheze inchiderea completa a robinetului. Daca ar mai trebui sa renovez din nou o locuinta, as lua robinetii direct din Germania. Si la o casa mare cu centrala termina este nevoie de maxim 10-12 robineti, deci nu este investitie mare si nici nu ocupa mult loc in bagaje.
  2. De acord cu asta, insa in ziua de azi este bine daca frigiderul atinge 10 ani de functionare, in caz ideal 15 ani. As mai accepta si o incarcare cu freon in acest timp. Insa acum cand toti producatorii incearca sa scoata pe piata produse cat mai ieftine (fiindca asa cer cumparatorii), nu prea se mai gasesc lucruri de calitate. Intr-o discutie de pe forum am vazut ca mai nou si in frigiderele (low cost) de la Liebherr se gasesc compresoare chinezesti, cu cativa ani in urma erau doar compresoare fabricate in Germania sau Austria. Noi cu cativa ani in urma am scos din functiune un frigider vechi pe care il avem de vreo 20-25 ani, ceva rusesc, care pana in ultimul moment a functionat inca bine (acum este in conservare). Cred ca in tot acest timp doar odata a fost nevoie de o reincarcare cu freon. Greutatea frigiderului respectiv nu se compara cu frigiderele de acum. Acolo erau pereti din tabla serioasa. Frigiderele si combinele frigorifice de acum sunt din tabla extrem de subtire, care are rigiditate si stabilitate doar datorita spumei cu care ii sunt umpluti peretii. De asta sunt si asa sensibile la transport, de la orice apasare mai puternica raman urme de deformare pe peretii exteriori. Probabil sunt mai multi frigotehnisti care fac asa ceva, nu stiu cat costa asa o modificare si piesele aferente, dar daca pe zi ce trece apar frigidere tot mai ieftine, la un moment dat probabil nu o sa se mai renteze nici reparatia asta si atunci toti o sa arunce direct frigiderele defecte. Guvernantii zic ca asta este bine pentru stimularea economiei, dar pe de alta parte distruge natura si iroseste resurse pretioase. Doar ca sa aduca ceva profit producatorului si vanzatorului.
  3. Trebuie sa vedeti exact ce spune producatorul frigiderului despre modelul respectiv. Orice "imbunatatire" este de obicei pusa foarte tare in evidenta in reclame. M-as astepta la asta daca tabla din spate ar avea si rolul de radiator. Exista de exemplu si frigidere unde conductele de lichefiere ale condensatorului (tubulatura respectiva) se gasesc in spatele carcasei dar au forma asemanatoare ca si la frigiderele obisnuite, racirea realizandu-se tot prin convectie (circulatia aerului) prin niste gauri de aerisire aflate in partea de sus a frigiderului (aerul incalzit iese pe sus, iar de jos intra aer mai rece). In acest caz nu stiu cum s-ar mai putea curata radiatorul respectiv din interior. Exista si frigidere unde racirea tubulaturii respective se realizeaza doar prin gaurile de aerisire din partea de jos a frigiderului (in general la cele incorporabile), in acest caz prin ventilare fortata cu ajutorul unui ventilator. Iar mai exista desigur si frigiderele sau congelatoarele unde intr-adevar peretele din spate este radiatorul. In mod normal izolatia dintre partea calda si partea rece ar trebui sa fie buna. Asta cu caldura degajata aproape de zona racita vs. randamentul frigiderului este o chestie mai complexa. De exemplu destul de multe frigidere au incalzire montata in carcasa in partea din fata a frigiderului, de jur imprejur, pentru a incalzi "rama" peste care vine garnitura de etansare a usii cand usa este inchisa. Pentru asta se trage o parte din conductele de lichefiere (tubulatura respectiva despre care vorbim in continuare) pe acolo, care oricum se incalzeste in timpul functionarii, deci nu este nevoie de energie suplimentara pentru a incalzi rama din fata. In afara de asta, frigiderele de tip No-Frost care nu mai trebuie sa fie decongelate, au un sistem de incalzire chiar si in peretele interior al frigiderului, de obicei peretele din spate prin care se realizeaza racirea. Asta permite decongelarea automata dupa ciclul de racire. De obicei spirala respectiva de incalzire intra in functiune cand decupleaza termostatul (si se opreste compresorul), sau la modelele mai noi este comandata electronic. Am mai vazut si defecte la sistemul respectiv de incalzire pentru No-Frost, de exemplu frigiderul unei cunostinte a inceput sa incalzeasca in loc sa raceasca, frigiderul devenind fierbinte in interior. Probabil s-a blocat termostatul in pozitia decuplata si atunci spirala de incalzire a ramas constant alimentata. In caz ca s-ar strica spirala respectiva de incalzire si nu ar mai functiona deloc, ne-am gandi in primul moment ca nu este mare problema fiindca temperatura frigiderului este controlata de termostat si eventual doar trebuie decongelat frigiderul din cand in cand, dar nu este asa. Daca spirala de incalzire nu mai functioneaza, de obicei apar probleme la temperatura congelatorului (la combine frigorifice), adica o sa creasca, nu o sa mai congeleze bine. Cel putin combinele frigorifice sunt proiectate astfel incat la functionarea normala a frigiderului (un anumit numar de cicluri de racire in 24 ore) sa se ajunga la o anumita temperatura in congelator (exceptie fac combinele frigorifice cu doua compresoare). Iar daca deodata lipseste caldura de la spirala de incalzire, frigiderul se va incalzi mai incet si astfel compresorul se va porni mai rar. Apropo, aceasi problema este si in cazul frigiderelor tinute afara sau in incaperi cu temperaturi foarte mici, din cauza numarului mic de cicluri de racire posibil sa creasca temperatura in interiorul congelatorului. Din acest motiv trebuie sa tineti cont si de clasa climatica a frigiderului, in caz ca planuiti sa-l tineti intr-o incapere neincalzita. https://kuxa.ro/despre-bucatarii/index.php/2016/04/20/clasa-climatica-frigider/ Si cand vine vorba de fiabilitatea frigiderelor cu tubulatura incastrata vs. conductele de lichefiere expuse la vedere in spate, sunt multe de discutat. Pe de o parte, tabla din spate ar putea oferi o protectie mai buna a conductelor de lichefiere, care la alte frigidere ar putea fi lovite sau accidentate la transport. La frigiderele cu conductele de lichefiere expuse in spate este clar ca in cazul unui por la conductele respective, reparatia este posibila. Dar in ziua de azi, avand in vedere ca oricum cel putin conductele de racire ale vaporizatorului sunt incastrate in peretele din spate (interior) al frigiderului si probabil si in peretele congelatorului (la combine frigorifice), un por sau o gaura la conductele de racire din interior tot au ca urmare imposibilitatea repararii frigiderului, daca porul este la conductele de racire care sunt fixate cu spuma in carcasa frigiderului. Pe de alta parte, la noi in Arad este un frigotehnist care modifica astfel de frigidere ireparabile, adaugandu-le in interior in spate un vaporizator extern, un panou cu un nou circuit de racire. Posibil totusi ca probabilitatea sa apara un por este mai mare la conductele de lichefiere (din spate), in aceste conducte fiind presiune mai mare decat in conductele de racire. Dar daca porul apare in partea de conducta care merge in interior pentru a incalzi rama din fata a usii (la modelele care au asa ceva), defectul este tot ireparabil in mod normal.
  4. In ultima schema la ambele variante sigurantele generale de 25A sunt alimentate de sus si sunt practic legate in paralel cu celalalte sigurante, in schimb la celalalte sigurante ar trebui sa mearga alimentarea din partea de jos a sigurantei generale. Altfel, daca toate sunt legate in paralel ca in desen, atunci siguranta generala nu face nimic. Dar asta cred ca a fost doar o greseala facuta din neatentie la desenarea schemei. In rest, posibil ca varianta B cu diferentialul doar la prize ar fi mai ok, dar cu remarcile de mai jos... Cum au spus mai multi colegi mai sus, la prize nu trebuie niciodata sa fie siguranta mai mare de 16A si ideal ar fi sa aibe curba de declansare B (in ciuda faptului ca la noi cam peste tot se pun sigurante cu curba C). De ce sa nu fie niciodata siguranta mai mare de 16A? Sigurantele sunt in primul rand pentru a proteja instalatia electrica (firele din perete, prizele, etc.). Daca se foloseste pentru circuitul de prize conductor de cupru cu sectiunea de 2,5 mm², conductorii ar duce si 20A, problema apare insa la prize si la prelungitoarele folosite, insa chiar si la cablurile de alimentare de la diferite aparate electrocasnice. In ciuda faptului ca fiecare aparat are in interior o siguranta proprie (exceptand aparatele chinezesti foarte ieftine), uneori se pot intampla scurtcircuite inainte de acea siguranta. In aceste cazuri primul lucru care se topeste si ia foc este cablul de alimentare al acelui dispozitiv sau prelungitorul in care este bagat. In ziua de azi, pentru reducerea costurilor de fabricatie pana si cablurile de alimentare de la masinile de spalat au sectiune 3x1.0mm² (mai demult a fost standard 3x1.5mm²). Cablul cu sectiunea de 3x1.0mm² sa zicem ca ar fi inca ok cu o siguranta de 16A dar este deja problema la siguranta de 20A. Problematice sunt si prelungitoarele, la multi prieteni si rude am gasit chinezarii si turcisme ieftine pe care scria max. 16A 3680W, insa aceste prelungitoare aveau cablu cu sectiune 3x0.75mm², deci nu a fost de mirare ca s-au ars repede. Daca sunt doar 8 prize in casa, ma gandesc ca nu sunt prea multi consumatori mari, insa cu siguranta sunt folosite mai multe prelungitoare. Deci ar fi si mai indicat ca siguranta de la prize sa nu fie mai mare de 16A, probabil nu se va ajunge la consum total asa de mare incat sa sara din cauza consumului. Daca este vorba de o casa veche cu instalatie electrica facuta cu mult timp in urma, inainte de montarea unei sigurante diferentiale ar fi bine sa se masoare rezistenta izolatiei conductorilor. In case cu instalatii electrice foarte vechi (as zice >30 ani) unde conductorii au izolatia dintr-un material textil sau un cauciuc care deja se sfarama, ar putea exista scurgeri catre pamant, iar in acest caz siguranta diferentiala ar putea sari si fara niciun consumator. In asemenea cazuri electricienii mai inverseaza cele doua fire care ies din siguranta diferentiala catre prize, asta uneori rezolva problema, insa in acest caz ideal ar fi sa se caute locul unde este scurgerea si sa se remedieze problema.
  5. Clar stiu si eu ca in ziua de azi majoritatea lucrurilor se fabrica in China. Cand folosesc cuvantul "chinezarie", ma refer exclusiv la produse de calitate slaba sau la produse mai "improvizate" din diferite componente (resturi) puse laolalta, cam cum ar fi si aceasta mini-statie de lipit in carcasa de mouse. Si eu am fost un pic iritat din exact acelasi motiv ce a mentionat si colegul Stefan mai sus, in ciuda faptului ca nu am testat produsul respectiv, cred ca produsul respectiv nu este demn de un magazin online ca Farnell. Adica daca vreau sa cumpar asa un produs, cumpar direct de pe AliExpress sau Banggood si nu de la Farnell. Legat de produse chinezesti bune, am si eu unele de care sunt foarte multumit. De exemplu statia mea de lipit cu aer cald este un Quick 861DW, produsul este bine gandit, functioneaza perfect si gasesti si piese de schimb originale la preturi rezonabile in caz de nevoie. Mai sunt si osciloscoape si diferite aparate de masura fabricate tot de chinezi, vandute sub brand-urile lor, care sunt si ele foarte raspandite si utilizate deoarece sunt bune si au un pret rezonabil. Un lucru care totusi un pic ma bucura in toata chestia asta, este faptul ca in ziua de azi chiar datorita acestor "chinezarii" toti isi pot permite sa isi faca un mini atelier/laborator de electronica, cu costuri relativ mici. Deci mai trebuie doar intentia de a invata ceva nou si de a face ceva practic. Eu primul meu multimetru (analogic) am cumparat in clasa a 5-a (prin 1999) din banii stransi in cateva luni, pe vremea aceea foloseam inca cu un pistol de lipit vechi rusesc. Prin clasa a 9-a visam deja sa imi cumpar un osciloscop (analogic - ca nu prea gaseai altceva), dar asta abia in primul an de facultate mi-am permis, chiar si atunci doar datorita bursei primite. In ziua de azi din fericire se gasesc multimetre destul de bune si sub 50 lei, iar osciloscoape de buzunar (in carcasa de mediaplayer) se gasesc deja intre 250-450 lei. Deci numai bune pentru elevi si studenti cu buget mic. Doar ca mai nou din pacate s-au desfintat cursurile de electronica de la palatul copiilor si nu prea mai gasesti elevi/studenti interesati cu adevarat de electronica. Noroc cu placile de dezvoltare Arduino si Raspberry Pi, ca motiveaza un pic tinerii programatori sa invete si putina electronica, pentru a-si putea realiza proiectele propuse.
  6. De multi ani vedem tot fel de mini-osciloscoape in carcase de mediaplayere sau mai sunt si alte dispozitive in carcase care initial erau destinate pentru altceva (se observa dupa inscriptia butoanelor sau dupa design-ul produsului). Ne-am obisnuit deja cu ideea ca la dispozitive low-cost (utile pentru elevi/studenti cu buget foarte mic) se refolosesc carcase destinate initial pentru altceva, respectiv pentru producator ar costa extrem de mult inlocuirea unei matrite folosite la turnarea carcaselor folosite pentru produse vechi, de aceea se fabrica un model de carcasa in continuare, ce apoi se pune la zeci de dispozitive diverse. Pe Ebay si pe magazine online cu de toate sunt obisnuit cu asemenea produse, insa azi am dat peste o astfel de ciudatenie si la Farnell... Este vorba despre o statie de lipit (initial am vrut sa scriu ciocan de lipit) care este intr-o carcasa care are forma de un mouse de calculator. https://ro.farnell.com/duratool/d01840/soldering-station-10w-230vac/dp/2542910 Din cate vad, cu rotita de scroll se regleaza temperatura. Nu stiu daca butoanele au vreo functie. http://www.farnell.com/datasheets/1595610.pdf Stiu ca exista si ciocan de lipit ce functioneaza de pe USB, cica nici nu sunt asa de rele, indeplinesc cat de cat scopul la nevoie. Acum vad si aceasta mini-statie de lipit. Oare este buna pentru ceva? Ce ma mira insa un pic, este faptul ca gasesc asa ceva la Farnell. Pana in acest moment, de la Farnell comandam doar cand aveam nevoie de componente de foarte buna calitate ce nu gasesc altundeva, componente care au si un pret. La ei mai gasesc printre altele si condensatoare Rubycon, etc. In ei am si incredere ca nu vand produse contrafacute. Dar ma mir totusi ca au luat acest produs in sortiment. Eu daca as fi un producator si as scoate o mini-statie de lipit pe piata, i-as face o alta carcasa, in niciun caz nu as pune partea electronica intr-o carcasa de mouse, eu zic ca arata caraghios, chiar daca indeplineste scopul. Pe de alta parte, poate ca mai nou nici la Farnell nu mai merg vanzarile asa bine ca si in trecut si acum trebuie sa se orienteze si catre clientii cu buget mai mic. Poate nu ar strica sa facem un topic cu ciudatenii chinezesti (dar nu numai) destinate pentru electronisti.
  7. Eu pot sa recomand producatorii Grohe si Hansgrohe, au produse fiabile si de calitate foarte buna, pe langa asta se gasesc si piese de schimb. Majoritatea produselor acestor doi producatori sunt fabricate in Germania. Doar ca pretul produselor este relativ mare.
  8. Multumesc pentru raspuns! Sper ca in viitor o sa am si eu asa experienta in acest domeniu si ca o sa ma descurc si eu fara scheme, dar pana atunci mai am destul de multe de invatat si trebuie sa mai adun si experienta... Mie imi trebuiesc schemele in special pentru a putea identifica de unde vine un anumit semnal intr-un anumit loc, respectiv sa stiu de la ce integrat provine problema in cazul in care lipseste un anumit semnal undeva. Eu am intrebat din curiozitate de unde faceti rost de scheme, deoarece nu am gasit alte discutii asemanatoare pe forum si eu am ajuns sa caut mai multe zile la rand dupa scheme pe site-uri gratuite, insa cautarile au fost cam in zadar, deoarece acolo in principiu am gasit in majoritatea cazurilor doar scheme partiale de la placile cautate, unde pentru a putea accesa schema completa ar fi fost nevoie de inregistrare pe diferite site-uri dubioase, sau ar fi fost nevoie sa instalez diferite programe (troieni) pentru a putea descarca schema completa, etc. Iar pe site-uri unde se vand scheme contra cost, am gasit doar preturi nesimtite, cam intre 10-20$ se cerea pentru o schema (doar PDF), fara fisiere de board view, etc. Insa dupa vreo 2 saptamani de cautare pe diferite forumuri si site-uri am ajuns sa gasesc pe cineva pe internet care vindea o arhiva plina cu scheme de laptop-uri si placi de baza, asa am reusit sa imi achizitionez contra cost o arhiva de aproximativ 10 GB cu scheme de la vreo 3000 de laptop-uri si placi de baza, care include si vreo 2500 de BIOS dump-uri. Doar ca foarte putine scheme au si fisierele de board view incluse, ce insa ar ajuta mult la cautarea anumitor componente nemarcate pe placa, respectiv ar ajuta la identificarea traseelor in cazul in care ar fi vreun traseu intrerupt pe placa. De asta am si intrebat in postarea anterioara daca in general folositi doar schemele la depanare sau si aplicatii pentru board view? Integratele si componentele mai mari identific si eu fara probleme cu ajutorul schemelor, dar mai sunt si o gramada de componente pasive pe placi, de exemplu condensatoare SMD - pe care nu sunt inscrise valorile lor, acolo cum identificati de ce valoare ar trebui sa fie un anumit condensator, in cazul in care pe placa nu este nimic marcat in jurul lui, dar condensatorul nici nu mai functioneaza corect si trebuie inlocuit? De multe ori traseele de pe placa nu pot fi urmarite de la un condensator pana la destinatie (depinde unde este plasat), fiind vorba de placi multilayer, in astfel de cazuri as fi curios sa aflu ce este de facut? In caz ideal, daca sunt incluse si fisiere de board view, atunci este mai simplu, deoarece acolo pot identifica vizual componenta si imi apare denumirea din schema. Dar daca am doar schema la dispozitie, cum ar trebui sa procedez? Multumesc anticipat pentru raspuns!
  9. Cu ceva timp in urma am primit mai multe laptop-uri vechi defecte pentru piese, insa m-am cam ambitionat sa le repar (ca sa invat ceva in plus), avand in vedere ca par sa aibe doar defecte electronice minore. Am inceput sa caut pe internet dupa scheme si am vazut ca exista diferite site-uri cu asa ceva, unele gratuite, altele contra cost, etc. Intrebarea mea este, voi de unde faceti rost de scheme? Le gasiti pe gratis sau le cumparati? Si folositi si program de board view sau lucrati doar cu schemele?
  10. Cand nu ai adaptor DVI-VGA acasa, dar ai breadboard-uri si fire...
  11. Dupa 6 ani de functionare mi s-a golit bateria de la Digipass (acel generator de coduri pentru homebanking), iar cei de la ING Bank (unde am eu contul) mi-au spus ca pot sa incerc sa inlocuiesc bateria daca vreau, dar nu au vazut inca pe nimeni care sa reuseasca sa inlocuiasca bateria fara ca Digipass-ul sa devina nefunctional. Deoarece Digipass-urile noi ce se dau de cativa ani (cele portocalii) nu imi plac deloc (forma / design-ul), am vrut neaparat sa pastrez Digipass-ul meu vechi (cel argintiu), de aceea m-am incapatanat sa-l desfac si sa schimb bateria. Eu am reusit foarte simplu, asigurand alimentarea Digipass-ului si in timpul inlocuirii bateriei, folosind o sursa de laborator (dar se poate folosi si o alta baterie de 3 V in loc de sursa). Tot procesul de inlocuire a bateriei am filmat, deoarece am prieteni fara experienta in electronica, care au aceasi problema cu Digipass-ul vechi si nu doresc sa primeasca unul nou (ne-am deschis conturile la banca in aceasi perioada cand era oferta pentru studenti si la toti ni s-a golit acuma bateria). Filmuletul l-am pus pe YouTube in ideea ca o sa il sterg dupa doua saptamani. Insa de atunci am primit multe mesaje private si cateva comentarii pe YouTube, de la oameni care au reusit si ei sa isi inlocuiasca cu succes bateria dupa ce au stiut ce / cum trebuie sa faca. Deci filmuletul s-a dovedit a fi util si pentru altii, de aceea probabil nu o sa il sterg prea curand. https://www.youtube.com/watch?v=0wdETiT-loI Acest Digipass functioneaza cu o baterie CR 2032 de 3 V. In mod normal Digipass-ul vechi se arunca si se primeste unul nou de la banca. Cand m-am decis sa incerc sa schimb bateria, nu eram sigur daca voi avea succes, ma asteptam ca in Digipass sa fie sisteme de protectie care sa-l distruga la deschiderea capacului din spate. Insa vad ca banca a ales cele mai ieftine modele, fara protectii de genul acesta, se pare ca nu le pasa daca cineva incearca "reverse engineering". Digipass-ul ce am de la o banca din Germania, in momentul deschiderii carcasei se distruge, insa in spate are un compartiment separat usor accesibil pentru baterii, pentru a le putea schimba fara deschiderea carcasei.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.