Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

GEO 53 BN

Membru activ
  • Content Count

    2,618
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

1,604 Excellent

About GEO 53 BN

  • Rank
    Membru evoluat
  • Birthday 10/07/1953

Profile Information

  • Locatie
    Bucovăț Timiș

Recent Profile Visitors

6,149 profile views
  1. Salutare prieteni! Azi o sa povestesc cite ceva despre rîndunica. Sint convins, ca printre noi, sint si colegi care s-au nascut la tara. E imposibil sa nu fi vazut rindunici si mai rar,lastuni. Ce am sa va povestesc , pentru multi, n-o sa fie ceva deosebit, pentru altii(cei nascuti la oras)da, o sa fie. Aveam citiva ani, 5 sau 6ani, mai degraba 6 ani,pentru ca inca nu eram ''școler'', urmind ca in toamna sa intru in rindurile ''puradeilor'', ''bobocilor'',ai mei pregatindu-ma pentru scoala, cu toate cele. Imi aduc aminte, cum prin martie, dupa ce se topise zapada, primavara a venit destul de repede, topindu-se zapada si podurile de gheata, acestea pornind la vale, luind cu ele si citeva podete mai firave. N-a trecut mult si rindunelele si-au facut aparitia. Le vedeam pe ''sirmele de curent'', ciripind de mama focului. Din cind ,in cind intrau in grajd, dadeau citeva ture, dupa care se asezau pe cablurile dintre stilpi, ciripind(cintind)''. Cum deja se incalzise destul de bine, rindunelele s-au apucat de construit un cuib. Cit era ziua de mare numai cu asta se ocupau ,culegind de pe jos puf de gaini si noroi de pe drum, pe care-l duceau in cuib. Din cind in cind, se odihneau pe sirmele de curent, ciripind care mai de care. Dupa ce l-au terminat, am vazut,ca numai o rindunica intra si iese din grajd(asa credeam eu). Intrind in grajd sa vad ce s-a intimplat cu una din rindunici, am observat ca o rindunica sta in cuib. Nu era zi sa nu ma duc in grajd si sa ma uit la cuib si la rindunica. Tata vazindu-ma ca intru tot mai des in grajd, m-a chemat la el si mi-a spus ca nu e bine sa intru-n grajd, pentru ca rindunica depune oua, din care vor iesii puisorii. Cuibul era facut de catre perechea de rindunici cu multa maiestrie. Nu puteam sa-mi explic, cum cuibul, nu se desprinde de grinzile, care sustineau scindurile asezate peste ele (grinzi). Dupa construirea cuibului, rindunica femela s-a pus pe colcit, dupa doua ,trei saptamini puii iesind din oua. Sa fi vazut cum, cit era ziua de mare ,atit femela cit si mascul, hraneau neincetat puisorii. Cum intram in grajd sa ma uit la ei, rindunica si rindunelul, faceau o harmalaie de parca luase grajdul foc. Tata mi-a interzis sa mai intru in grajd atita timp cit puisorii inca erau hraniti de catre parinti. Dupa nici o luna, am vazut primul puisor care s-a avintat afara din cuib, asezindu-se pe sfoara de uscat rufele din curte. In citeva zile toti puisorii (3 sau 4 )erau afara, instalindu-se pe firele electrice, parintii hranindu-i continuu. Seara puisorii se instalau in cuib , rindunicile stind pe marginea cuibului. Intr-o zi pisica noastra a facut imprudenta sa intre-n grajd, puisorii fiind inca in cuib. Imediat parintii au inceput sa faca o harmalaie nemaiauzita, cu tipete si planari in picaj pe deasupra pisicii. Am luat o matura si am ''poftit'' pisica afara, dindu-i citeva mături, asa de control. Vazind ca pisica nu mai reprezinta o amenintare pentru puisorii, parintii s-au calmat. De atunci am avut in permanenta cuib de rindunici in grajd. Intr-un an un cuib s-a desprins de grinda,gata ,gata sa cada. Am fugit intr-un suflet la tata si i-am spus ce s-a intimplat. A luat scara, o bucata de carton asfaltat si niste cuie , scara rezemind-o de grinda. A mulat bucata de carton asfaltat pe cuib, prinzind-o in citeva cuie, cuibul fiind in siguranta. Intr-o alta zi, ca tata a luat scara si o mina de cuie, pe care le-a batut in grinda deoparte si de alta a cuibului, ca rindunicile sa aiba unde se odihni mai usor noaptea. In anii urmatori, pe linga rindunicile, deja veterane, si-au facut cuib inca o pereche de rindunici, (dupa cum sustinea tata), fiind pui ai rindunicilor, care si-au facut primele cuib in grajd. Cu timpul numarul cuiburilor a tot crescut ,ajungind sa fie si 4 cuiburi. Ca masura de prevedere, tata a batut din loc in loc cuie-n grinzi, in cazul in care numarul perechilor de rindunici ar fi crescut. In anul acesta la sfirsitul lui iunie, am fost la casa parinteasca unde locuieste sora cea mica. Am intrat in grajd sa vad cite cuiburi de rindunici mai sint. Am ramas uimit de numarul cuiburilor din grajd. Se vedea treaba ca rindunicile tinere continuau sa-si faca cuib si sa cloceasca in aceeasi locatie unde parintii, parintii, parintilor lor au cladit primul cuib. Si cam asta a fost tot. Lecturare usoara!
  2. Pai si mocanita-i tratata, ca si calu' țiganului, dupa principiul: apă, paie și bătaie!
  3. Sau incîinit si maramuresenii! Doar stiti vorba! Investitie minima, profit maxim! :
  4. Pe vremea mea ,cind eram pionier, n-aveam basca ci doar cravata si insigna de pionier. Asta a durat vreo 3 ani dupa care ,''uitam''din ce in ce mai des, sa ne mai legam cravata la gît. Dupa ce ne-au bestelit si amenintat, pina s-au saturat, au renuntat sa ne mai critice !
  5. Salutare prieteni! Azi o sa va povestesc o intimplare, care, la vremea aceea ,m-a pus serios, pe ginduri. Aveam cam 8-9 ani cind,intr-o zi pe la inceputul primaverii am plecat cu tata si un bun prieten de-al lui, pe nume Șimonca Mihai, urmind sa mergem la vinatoare. Prietenul tatalui meu, locuia impreuna cu sotia lui, intruna din baracile, situate la citeva zeci de metri, de cladirea in care era sala de apel, biroul sefului de sector, contabilul, responsabilul cu incarcarea lampilor cu acumulatorii, descarcati. Inainte de a se face ziua ,am pornit de acasa spre baraci. Tata a batut in usa, prietenului lui, acesta deschizind-o si poftindu-ne in ''casa''. Sotia lui ne-a poftit sa ne asezam, pina cind sotul ei se va pregati. M-a intrebat in ce clasa sint, daca-mi place la scoala , si ce note am. Apoi m-a intrebat daca-mi place la vinatoare si ca daca atunci cind voi fi mare, ma voi face si eu vinator. Mare lucru nu stiam eu pe atunci! M-am bilbiit un pic, nestiind exact, care sint criteriile, pe care trebuie sa le indeplinesti ca sa fii vinator. Vazind ca ma-nrosesc ca racul fiert, a scos dintr-un dulapior niste napolitane, indemnindu-ma sa le maninc. Dupa multe imbieri, am luat o bucata de napolitana, multumindu-i. Intre timp, colegul tatalui meu era gata pregatit de pornit la drum. Am pornit toti trei spre padure, tata si cu prietenul lui, facindu-si un plan de bataie. Am ajuns intru-n loc unde padurea a fost taiata cu multi ani in urma, intre timp crescind tufe destul de inalte si dese. Au stabilit care unde sa stea la pinda si in cazul in care vinatul isi va schimba directia, pornind spre celalalt, acela sa fluiere ascutit, semn ca vinatul se indreapta spre celalalt.Intre timp se crapa de ziua, vazindu-se destul de bine. Stind rezemati de un copac destul de gros si inalt, tata si cu mine, fiind numai ochi si urechi, avind arma pragatita, am auzit o detunatura,semn ca prietenul tatalui meu trase dupa ceva. Inainte auzisem niste tipete ca de copil, fara sa-mi pot explica de unde provin acele tipete. Incercind sa-l intreb pe tata, ce zgomote au fost acelea pe care le auzisem, tata mi-a facut semn sa stau linistit. Dupa citeva minute , am auzit fluieratul prietenului lui tata. Am pornit spre locul unde auzisem fluieratul, pina acolo fiind drum destul de lung prin paduricea tinara si deasa.Dupa citeva semnale date atit de tata cit si prietenul lui, ne-am intilnit. Jos, linga el , zacea impuscat un bursuc, fiind cunoscut,popular, ca viezure. Pina atunci nu vazusem niciodata viezure, doar auzisem.Stiam doar ca in padurile de la noi sint si viezuri. Circula o poveste ca in cazul in care un vieziure este incoltit de catre om ,acesta sare la ''bijuteriile''(ouale) omului. Ma uitam la animalul,pe care nu-l mai vazusem pina atunci. Avea circa jumatate de metru lungime cu picioare scurte, capul lat, cu dungi albicioase atit de la bot spre spate cit si doua dungi albicioase pornite din lateralul botului continuind spre spate. Se spune ca in perioada de imperechere, femela bursuc, cedeaza foarte greu avansurilor, masculului, scotind tipete ca de copil in primejdie. Bursucul este un carnivor feroce, mincind tot ce gaseste de la serpi, sopirle, oua si pui de pasari care cuibaresc pe sol, pui de animale pe care le poate prinde. Deasemenea maninca cu placere, fructe de toate felurile, pe care le culege de sub pomii fructiferi. Intr-un cuvint,un animal deloc pretentios, cind e vorba de mincare. Dupa ce bursucul a fost jupuit, am haladuit prin padure , pina cind soarele a inceput sa scapete spre asfiintit. Ca o ciudatenie, toata ziua n-am vazut nici un animal salbatic prin padure, inafara de bursucul pe care-l impuscase prietenul lui tata. Am pornit spre casa tata si prietenul lui, fiind cam dezamagiti, ca toata ziua, nu vazusera alt animal, inafara de bursucul ghinionist care cazuse in catarea pustii lui badea Mihai Șimonca. Acum, toti cei pe care i-am pomenit, de-a lungul timpului, ''vineaza'' in ceruri! Sa le fie tarina usoara!
  6. Posibil sa fie asa cum zici! Pai daca la chioscuri, gasesti doar reviste, care n-au nici o tangenta cu tehnica, ce faci? Te dai pe ''facebuci''? Daca s-ar gasi reviste tehnice sigur s-au gasi si tineri destui ,care sa citeasca si astfel de reviste. Dar cum nu sint,ce face tinarul? Se ''da'' pe mobil! Ce altceva sa faca?
  7. Păi da! Decit o revista, in care ai ce vedea si invata, mai bine ''spartfoane''! Cred ca sintem printre primii in lume, cu cele mai multe telefoane mobile, la suta de locuitori! Chit ca n-au dupa ce se ca...a, dar au telefoane de ultima ora(nu toti)!
  8. Si mie-mi plac Daciile Sandero, singurul inconvenient fiind portbagajul mic. Acum am un Logan 1,6MPI, de care sint mai mult decit multumit. Ca pensionar, nu-mi trebuie altceva mai bun(nici pensia nu-mi permite). Îi dau ce-i trebuie, îi schimb, uleiul, chitul de distrubutie, palcutele de frina (daca este cazul), in contrapartida, ma duce unde vreau eu. Consumul(de benzina) este rezonabil. Ultima masina pe care am avut-o inainte de Logan, a fost o Dacia 1310 cu motor de 1,4L. Am fost foarte multumit de ea, numai ca a inceput sa apara pete de rugina. Prima masina pe care-am avut-o,a fost o Skoda 120L cu carburator dublu corp. Cind aveam de urcat, tragea la deal ca un bivol.
  9. Asa sintem noi! Ne batem joc de istorie. Am fost si inca sint pasionat de avioane. Pacat ca nici un avion fabricat in tara inainte de razboi, n-a fost conservat! Am cumparat toate revistele modelism, pina cind au aparut ceva ''sincope''. O sa ma apuc sa le caut. Ma intreb,cum la noi nici o revista, nu rezista mai mult de 10-15 ani? Singura revista care a reusit performanta sa rezista citeva decenii, a fost revista Tehnium! Cine a avut interesul, sa faca sa dispara, reviste care au avut priza la pasionatii de electronica, aeromodelism, rachetomodelism, automodelism, radio amatorism? Nu-i pacat ca au disparut, atitea reviste ,care, atunci cind apareau la chioschiuri, se facea coada! Pacat, mare pacat!
  10. La multi ani tuturor care poarta acest nume!
  11. Salutare prieteni! Azi, neavind ce face, am pornit TV-ul , cautind programe documentare. Intimplator, am dat peste un program interesant despre fauna fluviului Mississsipp, prezentind diferite pasari si animale, printre care si pîrșul. Mi-am adus aminte, cind, fiind cu tata,la pinda la caprior(cu autorizatie binenteles), prin luna august, am vazut, un animăluț dragalas, semanind intrucitva cu un soarece, dar cu mult mai mare, decit un soarece. Cind tata, a hotarit unde sa stam la pinda, am curatat locul de frunze, pentru a nu face deloc zgomot, in cazul in care vom amorti, stind nemiscati. Stind rezemat de un stejar destul gros, am inceput a ma zgîii, la pasarile care inca erau destul de active, pina la apusul soarelui mai fiind circa o ora. Nici nu va puteti inchipui, cite zgomote se aud in padure, inainte de asfintit, cind pasarile si animalele diurne, se pregatesc de innoptat! Stind cu urechile ''ciulite'', la cel mai mic zgomot, facut de animalele padurii, am auzit un zgomot, facut de un animal, dupa salturile facute, nu mare, care facea un pic de zgomot, in timpul deplasarii. Incercam sa vad ce animal poate face acel zgomot. Animalul facea niste salturi destul de marisoare, oprindu-se din cind in cind. Incet incet animalul se apropia de noi. Eram curios sa vad despre ce e vorba, tata facindu-mi semn, sa nu ma misc. Uitindu-ma in directia de unde venea zgomotul, am vazut un animăluț de marimea unui sobolan cu urechile un pic rotunjite, cu blana sura si coda stufoasa. Din cind in cind se oprea, amușina si scormonea prin frunze, dupa care pornea in salturi spre stejarul unde eram noi. Apropiindu-se suficient de noi, am putut sa-i vedem botisorul un pic roziu. S-a apropiat de noi pina la circa 1,5-2m, dupa care sa oprit, ridicindu-si capul, studiindu-ne. Noi stateam țepeni, sa nu-l speriem. A stat citeva minute, nemiscat studiindu-ne. Dupa ce a vazut ca nu-l paste nici un pericol a inceput sa topaie, ba in stinga ,ba in dreapta, oprindu-se din cind in cind ,probabil prinzind cite ceva de pe jos. Deja am inceput a amorti de la atita imobilitate! Tata s-a miscat un pic, suficient ca animaluțul s-o ia la fuga. Dupa citeva salturi facute n-am mai auzit nimic, probabil intrind in vreo scorbura. Am stat la pinda pina cind sa intunecat bine de tot. Țapul pe care tata vroia sa-l impuste , nu s-a aratat in seara aceea. Am pornit spre casa, pe drum intrebindu-l pe tata , ce ''animal'' a fost acela care se apropase de noi. Tata mi-a spus ca animalul acela, este un fel de soarece de padure. Abia dupa ce am devenit si eu vinator, fiind abonat la revista, Vinatorul si pescarul sportiv, am vazut intr-o revista, animalutul, care se numea pîrș si pe care-l vazusem cu ani buni in urma. Abia atunci m-am dumirit cum se numea acel animaluț.
  12. Si eu am avut o problema cu cuptorul cu microunde. Pe placuta cu mica a aparut o pata maronie, nu foarte mare, auzind niste pocnituri destul de puternice. Un coleg, electician, mi-a dat o bucata de termomecanita pe care am montat-o in locul vechii placute. De atunci nu mai am probleme cu ,cuptorul .
  13. O problema de acest fel am avut si eu. Cind a inceput sa picure, am schimbat garniturile semitransparente. A doua zi au aparut iar picaturi. M-am dus la De....am si am cumparat garnituri din clingherit,schimbind toate garniturile cu care venisera bateriile, atit la baie cit si la bucatarie. De atunci nu mai am probleme. Garniturile cu care erau echipate bateriile si evident furtunele, sint din ceva material plastic foarte moale. Daca ''cheia dinamometrica''(mîna) a instalatorului, nu-i bine ''reglata'' o sa curga din prima, garniturile cedind instant . Tot clingheritu-i baza! Tăt pațitu-i priceput!
×
×
  • Create New...