Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

GEO 53 BN

Membru activ
  • Content Count

    2,579
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

1,434 Excellent

About GEO 53 BN

  • Rank
    bagator de seama
  • Birthday 10/07/1953

Profile Information

  • Locatie
    Bucovăț Timiș

Recent Profile Visitors

5,801 profile views
  1. Saracii naivi! Cred c-au fost ''certati'' cu fizica! De aceea n-au frecventat prea des orele de fizica!
  2. Apa pe care o folosim provine dintr-un foraj facut pina la adincimea 36m. Pentru a avea apa, avem un hidrofor. Citeodata din apa se simte un miros( nu foarte pronuntat)ca de mercaptan. Apa in schimb, este limpede,fara gust neplacut.
  3. Imi cer scuze pentru greseala comisa! Nefiind suficient de atent ,am continuat sa scriu gresit. Mea culpa! Deh,virsta,bat-o vina!
  4. In perioada cind se vorbea despre HOO am facut un montaj cu un 555 in speranta ca voi obtine rezultate palpabile.Inafara de niste bule micute de tot ,n-am obtinut altceva. Tineam o bricheta aprinsa deasupra borcanului in care erau cei doi electrozi. Inafara de citeva pocnete anemice, n-am obtinut nimic altceva. Vedeam pe net tot felul de persoane care prezentau instalatii care produceau HOO in cantitati mari. Sigur au fost mînareli.
  5. Nu-i asta o problema! Maninci mai multi.
  6. Merge si cu cartofi..
  7. Motorul care functiona cu apa a fost(si va fi) o gogorita.Spunea cineva ca un bacauan a inventat motorul care functioneaza cu apa. Pai daca l-a inventat, de ce nu-l pune la treaba? Sau asteapta ca altii sa-i fure ''inventia'' si pe urma sa se vaiete ca i-a fost furata (inventia). @Ovidanie ne indeamna sa construim paratraznete pentru captarea energiei produsa de traznete Cind se vor produce condensatori cu capacitati de milioane de farazi, probabil,se va putea folosi aceasta energie care, oricum se pierde. Pina una alta, fabricarea unui condensator cu o astfel de capacitate ,este cam greu de facut,costurile fiind pe masura.
  8. Bravo! Ne-ai prezentat niste imagini fenomenale! Felicitari Dragos!
  9. Salutare prieteni! Mai zilele trecute, mi-am adus aminte de o ''aventura'' pe care-am trait-o intr-o in timpul vacantei de vara. V-am mai spus(cred) ca în satul Colonia Sighet apartinator comunei Chiesd , era un gorun secular,foarte gros si unde ,vara, se organizau serbari cimpenesti, (cum altfel) cu muzica, dansuri, mincare si bautura si cite-odata, incingindu-se si cite-o bataie,intre cei care-si aminteau ,ca odata, au avut ceva de ''impartit'' cu altii! Gorunul era foarte gors , pentru al cuprinde, era nevoie de cel putin 10 copii care se tineau de miini. Gorunul era intr-o vale inconjurata de padure pe trei parti. Spun, era ,pentru ca gorunul nu mai exista. Putrezindu-i radacinile,gorunul s-a uscat, prabusindu-se. Se mai spunea ca a fost traznit de citeva ori,citeva crengi, foarte groase, rupindu-se. Se spune ca acolo Mihai Viteazul si-a asezat tabara, urmind ca a doua zi sa plece la lupta. Lupta s-a dat la Guruslau, (1601), oastea lui Mihai Viteazu impreuna cu oastea lui Sigismund Bathori,luptindu-se oastea condusa de generalul Basta, Vara,neavind ce face si profitind de neatentia parintilor bateam imprejurimile,seara, trebuind sa ''raportam'' unde-am fost ,ce-am mincat si ce-am facut toata ziua. Intr-o zi,unul dintre noi,a venit cu ideea sa mergem pina-n Colonie(asa-i spuneam noi), sa vedem gorunul si sa ne jucam prin padure. Zis si facut! Profitind de neatentia parintilor,am plecat spre Colonie,pina acolo fiind circa 5km. Ajunsi in virful dealului,ne-am hotarit sa nu mergem prin sat,drumul fiind mai lung. Ca sa scurtam drumul, am pornit prin padure ajungind destul de repede in valea unde era gorunul. Ajunsi acolo,primul lucru pe care l-am facut, a fost, sa mergem la gorun. In vale, iarba, destul de mare. Ne miram, cum de inca nu este cosita. De regula iarba trebuia sa fie cosita la acea data. Am crezut ca padurarul care avea in grija padurea,a renuntat s-o mai coseasca,asa ca am continuat sa ne zbenguim prin vale, tavalind iarba. Cum putea fi joaca in padure, daca nu chiuiam si strigam cit ne tineau bojocii! Am facut mare greseala,in primul rind cind am mers acolo, apoi a doua greseala cind am tavalit iarba si ultima greseala cind am facut taraboiul,care sigur se auzea pina-n Colonie. Taraboiul n-a trecut neobservat,padurarul pornind spre valea unde ,noi,ne distram. Ne-am trezit cu padurarul aproape de noi. Cind l-am vazut am luat-o la sanatoasa. Padurarul fiind mai in virsta,s-a luat dupa noi. Nu va spun, ca am fugit mincind pamintul ,padurarul raminind in urma. La un moment dat l-am auzit injurind si strigind ,prinde-i Leu ,nu-i lasa. Puteam jura ca avea ciinele cu el! Am ''accelerat'' intrind in padure,urcind dealul, destul de abrupt , in timp record. Abia cind am ajuns in virful dealului,ne-am oprit ,ascultind daca padurarul mai vine dupa noi. Inima ne batea in gît, atit de frica cit si de efortul pe care-l facusem,urcind dealul in fuga. Am pornit in pas alert,uitindu-ne sa vedem ,daca padurarul nu vine dupa noi. Din cind in cind, ne uitam in urma, continuind sa fugim, de data asta, la vale. Ajunsi la Podul oilor,ne-am asezat pe iarba ,odihnindu-ne. Dupa ce ne-a revenit suflul, am pornit-o in pas vioi, spre Tenei,neuitind sa privim periodic in urma. Cind am ajuns la drumul Teneiului,inima deja batea aproape normal. Ni se facuse o sete de numai puteam. Am coborit spre Cotețe ,unde erau doua fintini cu cumpana si galeata din lemn. Am baut apa pe saturate,dupa aceea asezindu-ne comentind patania. Spre seara am pornit spre casa,fara sa scoatem o vorba despre patanie. Fiind naivi(ca orice copil) ne gindeam cu groaza ce se va intimpla, daca parintii vor afla de aventura noastra. Bine-nteles ca n-a aflat nimeni,(nici n-aveau cum).
  10. Apropo de cartile expuse la vinzare in Timisoara! Pe linga cartile vechi, am vazut ca se vind si carti,unele aproape noi. Oare de ce le vind? Un om cu scaun la cap,nu cumpara carti, doar asa, ca sa nu se lase la altii!
  11. Salutare prieteni! Va pun o intrebare! Ce faceati la orele de educatie fizica? Ati avut profesor calificat? Noi n-am avut! Motivul? Chiesdul era ocolit de profesorii si invatatorii care cautau posturi vacante. Locurile celor calificati erau ocupate de absolventii de liceu care au ratat intrarea la facultate. Asa cum vam mai povesteam, n-am avut profesor de educatie fizica calificat. Aveam un profesor care era doar absolvent de liceu si....... cam atit. Pe linga asta era si batausul scolii, imediat, raliindu-se si profesorul de matematica,tot absolvent de liceu . In clasele I-IV, educatia fizica, am facut-o cu invatatoarea. Ora de educatie fizica incepea cu citeva exercitii fizice ,dupa care noi ,baietii, treceam la tot felul de jocuri,care mai de care mai nastrusnice. Fetele sareau coarda sau jucau tot felul de jocuri specifice fetelor. Jocurile, pe care le preferam erau saritul caprei, intrecerile la fuga,bîza, cataratul in copacii,care imprejmuiau scoala pe doua laturi pe o latura fiind gradina bisericii,iar pe o alta latura, fiind scoala,foarte aproape de valea Chiesdului Scoala este situata intre cele doua văi care strabat comuna,respectiv valea Chiesdului si valea Sighetului. Pe partea opusa scolii (in curte)erau niste plopi foarte inalti si batrini.Acolo ciorile, cotofenele si alte pasari isi faceau cuiburile. An de an,primavara, ciorile si cotofenele se razboiau pentru cuiburi. Acum acei plopi nu mai sint! Au fost taiati de multi ani, pentru ca exista pericolul prabusirii lor,fiind foarte batrini. Stiu ca l-am intrebat odata pe tata, daca stie cit de batrini sint plopii de la scoala. Mi-a spus ca terenul (toagul) pe care acum este scoala,a apartinut bisericii. Prin '50 satenii au hotarit sa faca biserica vizavi de casa parohiala, peste drum fiind un ses, cu o suprafata destul de mare. Au inceput sa aduca materiale(nisip,ciment) pentru turnarea fundatiei.Cind ''mai marii de la raion'', au vazut ca lucrurile devin seriose,au anulat autorizatia de constructie a bisericii, lucrarile fiind sistate. Cei din consiliul parohial,s-au hotarit sa mearga in audienta la Bucuresti la mai marele Bisericii Ortodoxe. Toate demersurile s-au soldat cu esecuri. Cetatenii Chiesdului au continuat sa doneze bani pentru construirea unei noi biserici . Spunea tata, ca de cel putin doua ori pe an, o delegatie pleca la Bucuresti,sperind ca vor primii autorizatia pentru construirea bisericii. L-am intrebat daca si el a donat bani pentru construirea bisericii,stiindul ca un ''nedus'' la biserica,cum spunea mama (fie iertata). Ce-i drept nici eu n-am fost mare fan al bisericii,probabil ,mostenindu-l pe tata. Am ramas surprins cind am aflat de la el ca donase(in timp) 50.000 de lei. Intre timp se adunase o suma importanta de bani(aproape 10 milione de lei) pe care-i tineau la CEC. Bisericuta mica din lemn era foarte mica ,in ea incapind putina lume,mai ales in sarbatorile mari (paște,craciun,etc) ,populatia Chiesdului fiind in crestere. Multa lume se resemnase cu gindul, ca nu vor avea niciodata o noua biserica. Dupa ce ani la rind,au batut drumul de la Chiesd la Bucuresti ,spre sfirsitul anilor'80, au primit,in sfirsit autorizatie pentru construirea unei noi biserici, nu acolo unde vroiau ei, ci un pic mai jos de bisericuta din lemn. Drumul care trecea pe linga bisericuta,era din pamint,accesul fiind destul de greoi. Primar era un inginer agricol,foarte popular si deosebit de harnic. In perioada aceea se facusera prospectiuni geologice in valea Vaca , descoperindu-se un zacamint foarte mare de carbune. Se vorbea prin sat ca zacamintul descoperit ar putea asigura carbune cel putin 50 de ani. Au inceput lucrarile la forarea unui put de exploatare. Cum accesul era destul de greoi pe vreme ploioasa,s-a construit drumul care facea legatura dintre Chiesd si Corund, concomitent facindu-se un drum din beton, pe care se facea aprovizionarea cu materiale necesare la put. S-a inceput construirea unui funicular de la putul din Vaca si pina la Sarmasag,lucrarile incepind atit din Sarmasag cit si din Chiesd (Vaca). Primarul, auzind ca transportul materialelor necesare funicularului urma sa se faca pe dinafara satului, a facut demersuri ca drumul sa se faca prin sat, motivind ca cei de pe dealuri, sa aiba si ei un drum de acces cit de cit mai bun decit cel de pamint. Drumul ales era chiar cel care trecea pe linga bisericuta. Un ''pupincurist'' a reclamat la partid initiativa primarului,suficient de tirziu incit lucrarile sa fie avansate,fara a se mai putea face ceva. Drept urmare primarul a fost demis din functie si trimis inapoi la meseria de baza(inginer agricol). Dupa demiterea lui,au inceput sicanele,multa lume luindu-i apararea. A venit ''lovilutia'', ''cateii'' partidului facindu-se nevazuti. Noul primar a fost destituit din functie, vechiul primar, fiind numit in functie. Ajuns primar s-a ocupat ca drumurile din sat sa fie reabilitate, pietruindu-le. A mai fost ales ca primar inca de doua ori, dupa care si-a gasit de munca altundeva, mutindu-se. Cu toate ca cetatenii l-au rugat sa ramina,acesta a decis sa se mute,chiesdenii pomenind-ul, ca fiind singurul primar, care a plecat urechea, la nevoile chiesdenilor.Binenteles ca noua biserica a fost construita in timp record,avind acces la resursele pecuniare(banesti) pe care le adunasera in timp,incepind de la inceputul anilor '50.
  12. E plina lumea de inconstienti! Nu odata am vazut cite-un ''meserias'' care lucra cu flexul fara aparatoare si ochelari de protectie. Sa nu se mire nimeni cind vor vedea cite unul cu rani produse de flexul, (fara aparatoare)cu care lucra. Manusile,ochelarii de protectie, feresc pe multi, de rani deosebit de grave. O alta cauza,care duce la accidentarea celor care utilizeaza flexul ,este demontarea aparatorii de protectie pentru a monta un disc cu diametru mai mare.
  13. A alunecat calcind intr-o balegă!
  14. Mi se pare mie c-aud bocete si pe forum? E jale mare, fratilor! Nu-i de gluma! Oare unde-i @morocanosul Chiar mi-e dor de el!
  15. A cazut ''face buci''? Nu stiam de ce s-aud vaiete si bocete! Paguba-nciuperci!
×
×
  • Create New...