Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

GEO 53 BN

Membru activ
  • Content Count

    2,518
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

1,329 Excellent

About GEO 53 BN

  • Rank
    Membru evoluat
  • Birthday 10/07/1953

Profile Information

  • Locatie
    Bucovăț Timiș

Recent Profile Visitors

5,594 profile views
  1. GEO 53 BN

    Masini electrice

    Poate omu' n-avea incredere in detectorul de gaz! Ala, probabil, era din vechea garda, cind emulsia din apa si sapun,era ''detectorul'' infailibil.
  2. GEO 53 BN

    Masini electrice

    Nu pot sa cred ca se folosesc tevi sudate la instalatiile de gaz. Chiar asa de inconstienti pot fi unii? Si se mira cind, cite-un apartament din bloc se face praf. Cei care fac asemenea ''mînareli'', chiar sint autorizati? Parca nu-mi vine a crede ce se intimpla!
  3. Ce v-am povestit, se intimpla in prima jumatate a anilor '60, cind, noi, copii fiind, vedeam in cravata si insigna de pionier, ceva deosebit. Pe atunci doar cei buni la invatatura ajungeau pionieri, mai tirziu, aproape, fiecare elev fiind facut pionier. Acum, dind timpul inapoi,realizez penibilul situatiei.
  4. Salutare prieteni! Va mai aduceti aminte de vremurile, cind erati pionieri sau urma sa fiti facuti pionieri? Eu mi-am adus aminte de vremea cind am fost facut pionier si de ''ceremonia'' care a precedat , acel eveniment. Daca bine-mi aduc aminte,nu puteai fi facut pionier, decit daca aveai o anumita virsta, erai bun la invatatura si aveai o purtare exemplara. Imi amintesc ca invatatoarea a nominalizat pe cei care urmau sa fie facuti pionieri. Unii, printre care si eu,eram foarte suparati ca nu am fost facuti pionieri,odata cu ceilalti,cu toate ca eram buni la invatatura, avind deasemenea o purtare exemplara. Am ''jelit'' o vreme dupa care m-am consolat cu gindul ca odata si odata voi fi facut si eu pionier. De invatat ,invatam, pentru ca parintii mei aveau grija sa nu trag ''mîța de coada'',urmarindu-ma sa-mi fac temele cu constiinciozitate si sa invat ce aveam de invatat. Nu prea aveam ''loc de-ntors'',mama, fie iertata, avind grija sa ma achit de sarcinile scolare. Incepuse-m noul an scolar ,cind intr-o zi ,invatatoarea, a nominalizat pe cei care urmau sa fie facuti pionieri, printre cei nominalizati fiind si eu. Cu mintea de copil, ma bucuram, ca in sfirsit voi fi si eu pionier. Imi amintesc ca invatatoarea ne-a scris pe tabla Legamintul pionierilor,pe care trebuia sa-l invatam pe de rost. Dupa terminarea orelor, am fugit tot intr-un suflet pina acasa ,dindu-i mamei vestea. Dupa ce mama m-a pus la masa sa maninc, m-am apucat de invatat lectia pe ziua urmatoarear,facindu-mi totodata si temele. Apoi am invatat legamintul,pe care trebuia sa-l stim pe de rost. Dupa citeva zile ,invatatoarea ne-a spus, ca noi cei cei nominalizati vom fi facuti pionieri. Aveam ceva ''trac''. Dupa terminarea orelor cei care erau deja pionieri si noi ceilalti care urmam sa fim facuti pionieri, am ramas in sala de clasa, ceilati plecind acasa. A venit invatatoarea si ne-a condus afara in curtea scolii, unde pe terenul de sport, era catargul cu drapelul arborat. Am fost incolonati ,pionierii fiind asezati in careu. Au iesit din scoala comandantul de detasament( o invatatoare) insotita,de trei pionieri, unul fiind comandant de detasament, purtatorul de drapel ,celalalt fiind trompetistul, iar ultimul tobosarul. Terenul de sport nu era foarte neted,fiind din pamint. Cind ploua se facea un noroi de toata frumusetea. Mai erau si din cei care umblau pe terenul de sport ,chiar daca pamintul era moale, raminind urmele pasilor lor. Dupa ce se opreau ploile, pamintul zvintindu-se, terenul de sport era cam denivelat. Cei trei ,tobosarul trompetistul si comandantul au inceput sa ''defileze'' cum puteau pe terenul denivelat. Tobosarul batea toba cum stia el ,trompetistul scotind si el niste sunete care ne zgiriiau timpanul. Tobosarul fiind ultimul , mergea fara grija,uitindu-se la noi rizind , fara sa se uite la picioare. Deodata s-a impiedicat si s-a dezechilibrat cazind in spatele trompetistului,care la rindul lui a cazut in spatele comandantului,purtatorul de drapel. A urmat o veselie generala, toti cei de fata rizind tinindu-se de burta, gata,gata sa se prapadeasca de atita ris. Cei ce defilau s-au ridicat si si-au continuat drumul pina au ajuns in fata invatatoarei care era comandant de detasament(parca). Dupa ce au salutat ,s-au intors cu fata spre noi,rizind si ei patanie. A urmat chemarea fiecarui elev care urma sa devina pionier,comandantul de detasament legindu-le la git cravata de pionier,facindu-le nodul caracteristic,primind si insigna de pionier. Dupa ce saluta se intorcea la locul lui. Dupa ce s-a incheiat toata ceremonia,am plecat spre casa mindrii nevoie mare ca am fost facuti pionieri. La vremea aceea, vedeam altfel lucrurile,fiind copii. Dupa ce am crescut, devenind adolescenti, am realizat ca toate ''bazaconiile'' alea erau impuse de cei de la virf.
  5. GEO 53 BN

    Pret pistol de lipit

    Si prin salaj, la camera de oaspeti ,se spune, soba.
  6. Salutare prieteni! Azi, mi-am adus aminte, de o intilnire pe care am avut-o, intr-o toamna, cu un urs. Intr-o duminica am fost convocati la o vinatoare de mistreti , organizata de filiala de vinatoare, pentru plan. Asta se intimpla in anii '80. La astfel de partide de vinatoare, trebuia, morti,copti, sa participam obligatoriu. Planul, era plan! Asa cum va mai spuneam, mistretii impuscati, erau dusi la abatorul de pe linga Intreprinderea de industrializare a carnii Bistrita,unde dupa ''cosmetizarea'' lor ,erau trimisi pe CFR la Cluj ,de unde erau trimisi la export in tarile din vest. Pentru export erau admisi mistreti cu greutatea de la 120Kg si pina la greutatea de 150Kg. Mistretii mari cu greutatea de peste 180Kg cu trofee(colti mari) erau trimisi la intern. Banuiesc ca stiti la cine ajungeau acei mistreti! Cel care avea bafta de a impusca un mistret mare,cu colti pe masura,se alegea cu coltii si cu felicitarile de rigoare. Organele interne ne erau destinate, facindu-se o tocana din ele si o mamaliga cit roata carului, seful de grupa, organizind o masa vinatoareasca la care participau doar cei care au participat in acea zi la vinatoare. Binenteles ca toata tocana de maruntaie, era stropita din belsug, cu vin cumparat de la oamenii din satul cel mai apropiat, unde si evisceram mistretul. A doua zi soferul filialei de vinatoare, mergea cu un TV rablagit,dupa mistretul lasat in sat peste noapte. In toamna aceea, am facut mai multe goane, in padurea Sigmirului si intr-o plantatie tinara de brazi, seful de grupa atragindu-ne atentia sa nu tragem decit la mistreti. Ca un facut, vulpile si caprioarele ai iesit intr-o veselie la fiecare goana. Mistreti au iesit, dar nu spre standuri, intorcindu-se printre gonasi sau schimbindu-si directia. La fiecare goana trebuia sa fie cu gonasii si doi vinatori care are aveau menirea, da a trage in mistretii care incercau sa rupa linia de gonasi. Dupa ce s-a incheiat goana la care am participat, am fost ''plantat'' pe un drum care strabatea padurea tinara. Am auzit un vinator din stand,sunind in teava armei ,semn ca goana trebuia sa inceapa. Imediat gonasii au inceput sa hauleasca si sa bata in copaceii destul de tineri,in speranta ca mistretii vor ''binevoi'' sa iasa printre vinatorii din standuri. Imi faceam cruce ca am reusit sa scap de starabatut padurea deasa ca peria. Am auzit gonasii, apropiindu-se incet,incet de linia standurilor iar dupa citeva minute am auzit doua focuri de arma pe linia standurilor,semn ca s-a tras la mistret. In stinga mea, la vreo 10m am auzit tufele miscindu-se si frunzele fosnind incet. Ma gindeam ca este vreo caprioara care ma simtit si care asteapta momentul cind s-o zbugheasca peste drum. Mistret nu era pentru, ca de regula ,mistretii au mirosul foarte dezvoltat,vazul nefiindu-le foarte ager. Ma uitam, sa vad cind, gonasii se vor apropia,animalul care ezita, sa treaca drumul. L-am auzit pe vinatorul care insotea gonasii, strigind,mergind anevoie prin deset. Cind dupa citeva minute bune, vinatorul s-a mai apropiat, l-am auzit strigind ,ursu' ho, dupa care ,imediat ursul a trecut in viteza peste drum,mergind ca trenul prin padura deasa ca peria. Dupa citeva minute colegu' a iesit in drum ,intrebindu-ma dac-am vazut ursul. I-am spus ca l-am vazut si ca l-am auzit minute bune, fosnind prin deset,simtindu-ma la rindul lui. ''Fortat'' de catre colegu' din goana sa porneasca, n-a avut incotro si a tisnit peste drum,intrind in padurea cea deasa. Dupa citeva minute seful de grupa a sunat adunarea . Acolo era un mistret mare, care incercase sa rupa linia standurilor,cazind dupa doua focuri trase. Ne-a intrebat daca-m vazut mistreti, noi, cei care am fost in standuri ,spundu-i fiecare ce-a vazut. Dupa spusele lor pare ca a fost singurul mistret (mascul) din zona. I-am spus de ursul care ezitase mult timp sa treaca drumul si care, fortat, n-a avut incotro,trebuind sa-l treaca pina la urma. Multumiti ca pina la urma se impuscase un mistret mare,l-am scos din padure,unul din gonasi fugind acasa dupa straiful, cu care trebuia sa ducem mistretul pina-n sat,urmind ca a doua zi sa fie dus in oras, cu TV-ul filialei. Fiind tirziu,iar in ziua urmatoare,trebuind sa mergem la serviciu,am pornit catre casa,pina in oras fiind circa 4Km. Vinatorii batrini au platit carutasului cite 10 lei pentru a-i duce pina-n oras. Ajuns acasa am fost luat la ''intrebari'', de catre fiul meu care avea aproape 5 ani. I-am povestit pe fuga cum a fost la vinatoare si ce am vazut, spunindu-i ca n-am impuscat nimic, alt vinator impuscind un mistret. Fiind rupt de oboseala ,am mincat si apoi m-am culcat. A doua zi trebuia sa merg la serviciu!
  7. Stiu ca localitatea se numea Rosu.
  8. Multumesc pentru aprecieri! Am fost cu masina de mai multe ori,cu masina atit in judetul Suceava cit si in judetul Neamt. Locurile sint de o frumusete rara. Mi-am adus aminte de statia de cale ferata de la Rosu,unde mi-am pierdut roata din spate a masinii(Skoda). De acolo am ''furat'' o piulita pentru a putea ajunge acasa. Imi amintesc ca la Rosu era un triaj mare,pe linii fiind o gramada de vagoane platforma ,care numai cel de sus stie de cind nu au mai fost miscate,buruienile fiind aproape la fel de inalte cit vagoanele. In vremurile acelea drumurile erau ca vai de lume. Din cite stiu drumul acela rau, s-a ''transformat'' in E58. Acum fiind pensionar cred ca voi face o vizita pe acolo. Locurile sint superbe si ar fi pacat sa nu le mai vad ,inca odata.
  9. Responsabili entru disparitia zaganului,au fost ciobanii, care spărgeau ouale si omorau puii din cuiburi,motivind ca ,vulturii omoara oile tinere si meii . Se pare ca zaganul,observat,provine din Cehia, unde se deruleaza un program de inmultire in captivitate al acestei specii de pasari.
  10. Salutare prieteni! Ieri dupa masa,(spre seara) iesind din locuinta,am vazut zburind la o inaltime de circa 4-5m,o pasare mare, cu anvergura aripilor de cel putin 1m, indreptindu-se spre riul Timis (Bega) Sigur a fost o pasare rapitoare! N-am mai vazut pina acum o pasare atit de mare. Prin zona unde stau, am vazut de mai multe ori acvile de cimp,uli sorecari si uli pasarari, acvilele de cimp, fiind mult mai mici, decit pasarea vazuta. Sa fi fost vreo specie de vultur,sau vreo acvila? Din ce am gasit pe net, e posibil ca pasarea vazuta, sa fie acvila de munte. Cu toate ca i se spune acvila de munte, pasarea nu traiaste exclusiv la munte ,fiind vazute si la cimpie. Acvila de munte este printre cele mai mari pasari rapitoare de la noi din tara. Citeam undeva ca a fost vazut nu demult, la noi in tara, un vultur barbos, Zaganul,considerat disparut de multi ani.
  11. Salutare prieteni! Azi o sa va povestesc scena deosebit de comica, petrecuta iarna. Va povesteam despre legatura strinsa dintre mine si Mihai Cocean,batrinul mai in virsta decit mine cu vreo 40 de ani. Am devenit prieteni buni ,facind parte din aceeasi grupa de vinatoare. Cu timpul prietenia a devenit tot mai strinsa. Din pacate,prietenul meu a murit intr-o primavara, pe cind semana porumb pe o tarla situata nu foarte depoarte de casa. Fiind un om iute, netinind seama de recomandarile medicului, a intins coarda mai mult decit ii permitea inima. Dumnezeu sa-l ierte! Cu Mihai statea si singurul lui nepot, Cristi, care a ales sa stea cu bunicii lui la tara,mama lui locuind in oras. Cristii s-a casatorit cu o fata din Caila, un sat aflat la circa 6km de Sigmir. Era iarna, cind intr-o dupa masa, la un sfirsit de saptamina, Cristi mi-a sunat la usa. L-am poftit in casa intrebindu-l de familie si de bunicul sau Mihai,printre altele intrebindu-l cu ce ocazie a venit pe la mine. Mi-a spus ca vrea sa mearga pina-n Caila, socrul sau trimitindu-i vorba sa mearga cu Mihai pina acolo. Motivul exact nu i l-a spus. Asa ca a hotarit sa mearga pina-n Calia si sa-l intrebe pe socrul sau ,de ce insista sa mearga pina acolo. Ajuns acolo, socrul lui i-a spus ca o turma de mistreti trec in fiecare seara prin apropierea casei lui,intrind intr-o livada,care pina-n '91 apartinea de un IAS. Socrii lui locuiau in marginea satului,pina la prima casa fiind citeva sute de metri. Socrul sau se gindea, ca daca bunicul lui Cristi ar merge pina-n Calia, cu arma, ar putea dobori un mistret. A ramas ca sa vorbeasca cu bunicul sau. In ziua aceea s-a intors acasa si i-a povestit bunicului,lui ce a aflat de la socrul sau. Mihai nemaifiind chiar asa de sprinten ca pe vremuri, i-a spus lui Cristi sa ma intrebe pe mine daca nu vreau sa merg eu in Caila. Am intrebat-o pe sotie daca are ceva impotriva plecarii mele la Sigmir si apoi la Caila. Mi-a spus ca nu este impotriva plecarii mele,dar sa avem grija sa nu patim ceva. L-am intrebat cum vom ajunge in Sigmir cu arma,avind de strabatut ceva drum prin oras. Cristii mi-a spus ca a venit cu ștraiful, avind fin in lada straifului. M-am imbracat,mi-am luat arma si am bagato-n husa. Intre timp Cristi trase straiful in fata scarii blocului,urcind in straif, acoperind arma cu fin si pornind spre Sigmir. In circa jumatate de ora,eram in Sigmir acasa la Mihai. Am povestit ceva timp cu Mihai, asteptind ca sa se insereze bine si apoi am pornit spre Caila pe jos,fiind insotiti de ciinii lui Mihai. Zapada era destul de mare iar daca am fi mers cu stariful, ar fi fost cam greu pentru cal. Deja incepea sa se inopteze,cind am pornit spre Caila. Am iesit din sat mergind pe un drum, pe care inainte mergea autobuzul pina-n Calia. Fiind alunecari de teren pe o portiune destul de mare,drumul a fost abandonat. Cinii zburdau prin zapada umblind ca focul prin tufarisurile crescute pe marginea drumului. Aveam arma in spate, gindindu-ne ca nu vom vedea nimic atita timp cit ciinii vor umbla prin tufarisuri. Deodata ciinii au inceput sa latre ascutit, auzindu-i umblind prin tufisuri. Ne gindeam ca poate vreun mistret a fost surprins dormind de catre ciini. Ne-am apropiat incet de locul unde latrau ciinii,asteptind ca animalul sa o zbugheasca. Ajunsi linga ciini, am vazut ca ,acestia se uitau in sus la un salcim nu foarte inalt si nici foarte gros. Aproape in virful lui era o pisica salbatica (motan cum am aflat mai tirziu) refugiata-n salcim. Am inlocuit cartusele cu glont cu cartuse cu alice si am tras. Motanul a cazut ca bolovanul,ciinii repezindu-se la el. Am fugarit ciinii si apoi am luat cotoiul cu mult mai mare decit un motan de casa. Singur ar fi tinut piept ciinilor,daca n-am fi fost noi prin apropiere. Atit le-a trebuit ciinilor! Pina-n Caila, ciinii au scotocit incontinuu toata vegetatia de pe marginile drumului,fara sa mai gaseasca nimic. Am bagat motanul in rucsac si i l-am dat lui Cristi sa-l duca. Ajunsi intr-un tirziu, la casa socrilor lui Cristi,am gasit casa cu usa incuiata si lumina stinsa. Cristi a batut la usa,crezind ca socrii lui dorm. Neintimplindu-se nimic a cautat cheia intr-un loc numai de ei stiut. A deschis usa si am intrat in casa. Fata de frigul de afara,in casa era foarte bine si cald. Sub soba, intr-o lada in care tineau lemnele de foc,dormeau pisicile. Cristii a scos motanul din rucsac si ne minunam cit poate fi de mare un motan salbatic, in comparatie cu un motan de casa. A luat motanul de dupa cap si s-a apropiat de lada in care dormeau pisicile. Auzind miscare, pisicile au deschis ochii,inchizindu-i imediat la loc. Ajungind linga lada a ridicat capul motanului spre pisici. Ce a urmat a fost de neinchipuit. Pisicile au sarit ca fulgerul din lada,cautind loc de refugiu prin casa. Fugeau de abia le vedeam. Un pisoi mai marisor, in invalmaseala aceea, a sarit din gresala pe capacul unei oale in care era fiert bostan porcesc. Capacul fiind cu toarta in jos, a basculat ,pisoiul intrind cu picioarele in oala. Vazind ca, capacul se misca si simtind cald la picioare, a sarit ca ars, ascunzindu-se. Ca sa nu faca stricaciuni, Cristi a deschis usa de la intrare,mîtele iesind ca fulgerul din casa. Am ris de ne-am prapadit. Intre timp socrii lui Cristi au venit acasa. Dupa ce am povestit un pic ,soacra lui Cristi ne-a poftit la masa. Intre timp soacra-sa l-a intrebat daca el a scos pisicile din casa,stiind ca nu prea suporta pisicile in casa. Le-a povestit ce s-a intimplat, noi rizind sa ne prapadim ,nu alta. Dupa citeva zile m-am intilnit cu Cristi,care mi-a spus ca pisicile socrilor erau foarte speriate,rectionind instantaneu la orice miscare brusca din casa. Pisoiul, care in vinzoleala creeata, a intrat cu picioarele-n oala cu bostanii fierti,a iesit la iveala ,dupa citeva zile,slab de la atita ''post si ajun''. In tot acel timp pisoiul era ascuns sub un pat . Soacra lui Cristi se impacase cu gindul ca pisoiul fugise afara din casa, prinzindu-l vreun ciine. Citeva saptamini pisicile au fost extrem de ''receptive'' la zgomote nefamiliare,zbughind-o la cel mai mic zgomot. Spunea soacra lui Cristi, ca trebuia sa umble cu grija prin casa,sa nu faca zgomote puternice,pisicile rectionind instantaneu. Pisoiul era cel mai ''marcat'' de ''evenimentul'' in care a fost si el implicat. Daca inainte de patanie, pisoiul era foarte blind ,dupa sperietura, nu mai accepta sa fie mingiiat. A doua zi am jupuit motanul, pielea intinzind-o pe o scindura sa se usuce. Dupa masa am plecat la locul unde spunea socrul lui Cristi ca umblau mistretii. Am stat pina noaptea tirziu,fiind foarte atenti la orice zgomot. Dupa miezul noptii am, plecat spre casa socrilor lui Cristi,dimineata pornind spre casa. Dupa citeva zile Cristi mi-a dat telefon,spunidu-mi ca mistreti au reaparut prin livada. La sfirsitul saptaminii am mers din nou la Caila, reusind sa tavalesc un mistret cam de vreo 150 de kg pe care l-am impartit frateste.
  12. GEO 53 BN

    Gaura in butuc de lemn.

    Se gasesc pe la magazinele de bricolat,gen Pr......er, De.......an, Br.......co, Ho.......ch, scule speciale pentru lemn, asemanatoare carotelor, speciale pentru beton,caramida, etc, cu care poti da gauri cu diametre diferite. Cu o masina de gaurit electrica,portabila,poti da gauri fara probleme .
  13. Salutare prieteni! Inafara de locurile prezentate mai sus,mai erau si alte locuri destul de frumoase,aproape de Bistrita. E vorba de riul cunoscut mai ales ca valea Budacului,care se varsa in riul Șieu,in aval de localitatea Domnești. Am fost de mai multe ori impreuna cu sotia si cu fiul meu pe riul Budac. Pe linga ca stateam la soare,mai si pescuiam cu fiul meu ,fiind destul de mic pe atunci. Acolo am vazut rate salbatice cu puisorii dupa ea. Cind rata ne-a vazut, a macait o data,luindu-si zborul,puisorii scufundindu-se instantaneu si iesind la suprafata citiva metri mai incolo, in apropierea malului napadit de rachiti. Sa-i fi vazut cit de harnicuti erau puisorii, speriati de noi, inotind si scufundindu-se din cind in cind, sa ajunga la mama lor,care macaia mai sus,pe riu! Cit priveste pescuitul, pot spune ca erau multe specii de peste,clean,scobar, mrene, porcusori,etc,etc. Nu prindeam noi cine stie ce, pescuitul fiind doar pentru distractie,( nu pentru mincat)dindu-le drumul pestilor prinsi,inapoi in apa. Tot pe riul Budac erau foarte multi raci,asta din spusele celor care mergeau la pescuit acolo. Or fi fost ,nu zic ,ba,dar eu, sincer ,n-am vazut nici unul. Tot pe riul Budac am multe specii de pasari care-si faceau veacul pe acolo ca stircii si pescarusii mici,de riu,rate salbatice,gainusile de balta in locurile cu apa domoala. Era o placere sa stam pe malul riului. De citeva ori am fost si pe riul Sieu atit in aval cit si-n amonte de confluenta cu riul Budac. Dupa locul unde cele doua riuri se uneau ,riul Sieu era mai mare. Ne instalam in locuri unde puteam sa ne intindem păturile pentru a sta la soare si a ne bucura de frumusetile din imprejurimi. Pe riul Sieu am pescuit destul de mult, cind inca mai stateam la socrii. Duminica era lege! Imi luam undita si mergeam pe malul Sieului,pina acolo facind nici un minut. Riul trecea chiar pe linga gradina socrilor ,gardul despartitor fiind din rachiti si alte feluri de vegetatii amatoare de apa. Mai jos de unde pescuiam, eu era un canal deviat de la riu si care ducea la viltoare. Ce era viltoarea? O ''masina de spalat'' actionata de apa. Viltoarea era o constructie din scinduri din lemn de esenta tare, intre scinduri fiind spatii pentru ca apa sa poata intra si iesi . Scindurile erau asezate in forma de trunchi de con cu diametrul mic in jos. Apa venea cu viteza si intra tangential in viltoare ,păturile si tesaturile din lina, fiind invirtite cam ca si-n masina de spalat pe care o avem in casa. Daca inainte de a duce tesaturile la viltoare, acestea fiind destul de aspre la pipait si cam rigide,dupa ce erau scoase din viltoare, si asezate la uscat, erau mult mai moi decit inainte. Ca sa fie mai moi ,tesaturile din lina erau duse la puia. Dupa ce de aduceau de la piua tesaturile din lina erau ca si pisla, moi,din tesaturile acelea facinduse pături si haine groase de iarna. Revenind la pescuit! Cu o undita destul de ''primitiva'' ma instalam pe marginea vaii si asteptam ca pestii sa muste momeala(mamaliga sau rime rosii de gunoi). Am prins cam din toate speciile de pesti din riurile de munte,clenuti,mreneute, porcusori. Am spus riuri de munte! La vreo 20Km si ceva sint deja muntii Calimani, cu virful, vazut bine de tot, de unde eram, numit Poiana Tomii. Riul Sieu curge la vale,serpuind printre dealurile situate de a parte si de alta a riului. La iesirea din Domnesti,ultima localitate de pe valea Sieului, pe partea dreapta este un loc numit Rîpa cu papusi ,niste formatiuni din piatra. Cei din satul Domnesti, le spuneau celor din satele si comunele din amonte de pe valea Sieului,respectiv, Mărișel, Bîrla, Sîntioana, Nețeni,Jeica,mocani! Cei de pe valea Sieului se indeletniceau mai mult cu cresterea oilor. Cred ca de acolo li se trage porecla de mocani. Si eu am fost ''mocan''aproape doi ani ,dupa care m-am mutat in Bistrita. In aval de Domnesti sint izvoare cu apa sarata, prima localitate dupa Domnesti fiind satul Saratel apartinind de comuna Sieu Măgherus. Acolo sint niste bălti cu apa sarata, unde cei suferind de reumatism, sa duc si fac baie pentru a-si astimpara durerile provocate de reumatism. Cu toate ca am locuit in Bistrita mai mult de 30 de ani,niciodata n-am fost sa fac baie acolo. Riul Sieu se uneste cu Riul Bistrita in amonte de comuna Sărățel. La confluenta celor doua riuri,respectiv riul Șieu și riul Bistrița, mergeam in urma cu ani si faceam baie, apa curgind destul de domol, avind o adincime de cam un metru si ceva. Ne balaceam pina cind pielea de le degetele de la miini si picioare ni se increta.
  14. GEO 53 BN

    Pret pistol de lipit

    Cind o sa am timp o sa va prezint o poza cu ''scula'' in discutie. Intradevar, beculetul ala, era mai mult un indicator de functionare, decit sa te ajute la iluminarea locului unde lucrai cu el.
  15. GEO 53 BN

    Pret pistol de lipit

    Eu am un pistol de lipit Radioprogres cumparat pe la sfirsitul anilor'70, cu carcasa aia neagra extrem de ''sensibila'' la socuri mecanice. Dupa ce am schimbat vreo trei carcase, m-am ambitionat si m-am apucat sa fac o carcasa din textolit. Am lucrat pe o masina de frezat Infratirea, aproape o zi intreaga,dar a meritat. Si-n ziua de azi ma ''serveste'' fara probleme. Ce mi-a facut probleme a fost intrerupatorul ala la care se afumau contactele,trebuind periodic sa le curat. L-a inceput se incalzea destul de greu,dar dupa ce am scos citeva zeci de spire,a devenit mai ''harnic'', incalzindu-se mai repede. Facind abstractie de cele prezentate mai sus, este o scula care te tine o viata intreaga. Cit priveste pretul, nu mai stiu citi bani am dat pe el,dar oricum a fost o suma nu tocmai mica,la vremurile alea!
×