Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

GEO 53 BN

Membru activ
  • Content Count

    2,515
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

1,934 Excellent

3 Followers

About GEO 53 BN

Profile Information

  • Locatie
    Bucovăț Timiș

Recent Profile Visitors

7,208 profile views
  1. E liniste pe frontu' Chieșdului, pentru ca am avut ceva de rezolvat. Spuneai ca absolventii de medicina, si alti absolventi de facultati cu specialitati cautate, au facut pe dracu-n patru, numai s-o stearga in vest! Ca s-o ''stergi'' in vest , nu era chiar asa de usor, riscind sa te ''specializezi'' citiva ani , in mînuirea lopetii, hirletului, tirnacopului, etc, etc Dupa '89 multi au luat calea vestului, unii reusind, altii esuind lamentabil. Adevarul e ca multi ''absolventi''care au ajuns in vest, nu si-au gasit de lucru, pentru simplul motiv ca pe timpul facultatii au cam tras mîta,de coada, ori vesticii, cautau absolventi bine pregatiti, care nu si-au batut joc de scoala. Nu toti absolventii bine pregatiti, au ales calea ''pribegiei'' , multi dintre ei alegind sa ramîna in Românica. Cunosc un caz real! Ex partenera avea trei copii, dintre care doi baieti si o fata. Baietii, unul director la o banca Italieneasca, in Arad, celalalt ocupindu-se cu resursele umane. Fata , absolventa de medicina, s-a specializat pe imagistica si inca pe ceva , nu-mi amintesc,exact ce. A incercat sa obtina un post intr-o clinica din Timisoara. I s-a spus ca nu sint posturi, spunind, ca poate peste doi sau trei ani sa prinda un post ocupat de un, medic in virsta. Cum posturile erau date dupa ''ochi frumosi'', dupa cit de frumos iși dadeau fetele, ochii peste cap, si de de grosimea portofelului, fata a ales sa plece oriunde altundeva, numai in Romanica, nu. S-a dus in Franta, a aplicat la renumita clinica din Sette, reusind, sa-si ia toate competentele. Acum au o casa, nu departe de mare, sotul ei muncind undeva , in Franta, nu foarte departe de casa .
  2. Bine punctat! Apa dintr-o anume zona poate seca si peste noapte . Poate ca va ve-ti intreba ,cu se poate asa ceva! Un cutremur de suprafata de mai mare , sau mai mica amplitudine, poate face ca toate izvoarele din acea zona sa-si schimbe cursul, fintinile secind peste noapte. Pina la refacerea cursurilor izvoarelor, aceasta poate dura muuult, muuult. Un caz concret! Chiesdul! Si la noi in sat, n-a fost niciodata cutremur, cel putin in urma cu citeva sute bune de ani! Daca la noi n-ar fi fost carbune, in mod sigur, n-am fi avut probleme cu apa! Dar asa ......? Putem face ceva? Nici pomeneala! Sintem la mila naturii, de care ne batem joc, in ultimul hal!
  3. Pungile de nămol erau pur si simplu , ''pungi''! Astfel de pungi se gaseau cam peste tot in zona noastra. Inchipuie-ti ca de la suprafata si pina la zona de exploatare, erau citeva sute de metri daca nu si mai mult. In galerii, din loc in loc erau ''jompuri'' , puturi colectoare de apa, care , din cind in cind , erau golite cu ajutorul unor pompe de apa imense. Apa era pompata afara din puturi, fiind dirijata prin niste santuri care duceau la un piriu, pe care , vara , iarna, curgea apa, foarte rar inghetind. Gindeste-te ca apa era pompata de la o adincime de citeva sute de metri, din loc in loc existind pompe ajutatoare! Apa trebuia evacuata din subteran, altfel, existind riscul inundarii galeriilor . Apa trecind prin soluri, cu permeabilitate diferita, rezulta un namol destul de fluid, incit sa poata fi evacuat afara cu ajutorul pompelor. Deja majoritatea fintinelor din Chiesd au secat, unele avind,foarte putina apa. Cindva in timp izvoarele subterane-si vor creea noi trasee care cu timpul vor da nastere altor izvoare. Daca se va renunta la exploaratea carbunelui, atunci e posibil sa ''renasca'' alte izvoare. In Chiesd se vorbeste ca vor sa aduca apa de la barajul de la Virsolt, de acolo si pina in Chiesd fiind drum lung, lung. Deja se resimte lipsa apei in Chiesd. Generatia mea nu cred sa apuce vremurile cind in fintinile din Chiesd, sa fie apa ca altadata! In Chiesd erau odata citeva baltoace foarte mari care nu secau niciodata. Pe valea Chiesdului si valea Sighetului apa curgea continuu. Acum, la confluenta dintre cele doua vai, curge doar un firicel de apa si asta doar cind ploua.
  4. Salutare prieteni! Mai zilele trecute, ma gindeam ca , la virsta pe care o am acum, tata, era deja pensionar, de mai bine de 20 de ani. De multe ori, il provocam, sa-mi povesteasca, cum decurgeau lucrurile in mina si de cite ori, in cei mai bine de 20 de ani, a fentat, de citeva ori, moartea! De multe ori, imi spunea ca mai bine , ar fi ramas sa lucreze la sonde, unde, dupa armata, sefii, l-au batut la cap sa ramina acolo. Spunea, ca lucrind ln mina, zilnic isi vedea putea vedea familia, pe mama si pe cei doi copii, eu si sora mea. Spunea ca doar vazindu-ne, era suficient, de multumit. Tata, fie iertat, nu era prea bisericos, mergind la biserica, doar la sarbatorile mari, Craciunul, Anul nou, Botezul Domnului(boboteaza), sfinta Marie, etc! De fiecare data, inainte de a se culca, spunea o rugaciune scurta, si la fel, cind pleca la munca. Cred ca pe el il mostenesc! Degeaba mama, fie iertata ,incerca sa ma determine sa ma duc la biserica! Faceam ce faceam si ma fofilam, in,asa fel incit sa n-ajung la biserica. Intotdeauna mama spunea ca sint ''belit de pe dracu'', mostenindu-ma la perfectie! Oho de cite ori a venit acasa plin de nămol (pe atunci inca nu era construit complexul minier) Intr-o zi o punga de namol imensa, s-a spart, inundind o galerie intreaga una nefiind chiar asa de afectata. Norocul celor care atunci erau in galerie, a fost ca cele doua galerii paralele, au facut jonctiunea, urmind sa inceapa exploatarea carbunelui. Tata-mi spunea ca ei, minerii, aveau un simt deosebit de dezvoltat, anticipind surparile. Mai spunea ca in mina erau multi sobolani, care atunci cind urma sa se produca o prabusire, o luau cu totii la fuga. De aceea minerii nici nu incercau sa-i omoare. Mincarea era agatata de tavan, cu o bucata de sirma, sobolanii, neavind acces la mincarea minerilor. Imi spunea ca, in citeva zile au tot adunat namolul din galeria inundata,utilajele fiind scoase afara si trimise la reparat. Utilajele grav afectate au fost trimise cu autocamioanele, la atelierele mecanice din Sarmasag, unde au fost curatate si reparate, fiind apoi reintroduse-n mina. Spre sfirsitul anilor '70 , inceputul anilor '80, s-a facut jonctiunea intre mina Chiesd si mina Sarmasag. Utilajele defecte, erau trimise la reparat prin subteran. Dupa repararea lor, acestea erau reintroduse-n, mina!
  5. Stimati colegi! Sincer, nu ma uit la alte programe TV, decit la programele AXN si cele 'stiintifice. ''Antenele'', m-au pierdut ca si client, de foarte multa vreme si asta datrorita , ''rahaturilor'' de doi bani, pe care le prezintau pe sticla, restul programelor TV neatrigindu-mi, de loc, atentia. Azi dupa masa, m-am apucat sa identific colegii si colegele cu care am terminat scoala, generala. Daca la inceput, mi se parea, ca totul va fi floare la ureche, mai tirziu am constatat ca munca, nu era, tocmai usoara! Surprinzator cit de usor, poate cineva sa uite, numele si prenumele cuiva, cu care, ani de zile, a ''frecat'' bancile scolii. Adevarul e ca, dupa absolvirea celor 8 clase, am plecat la liceu, pierzind legatura cu unii fostii colegi, multi dintre ei, plecind la scoli , in alte localitati. In scurtele vacante , mai putin, in vacanta de vara, mergeam de multe ori pe la prieteni, sau neamuri, intilnindu-ne doar intimplator. In vacanta de vara, tata ne ''convoca'' la munci agricole, cosit , prasit, adunat finul , trasportul , lucrind la vie, la legat si rupt ''subtiorile'' care nu faceau altceva, decit sa consume din ''resursele'' butucului viței de vie. In vacanta mergeam la padure , la rarit, unde, padurea tinara, devenea foarte deasa. Gramezile de ''joarde'' ( tulpini cu grosimea de circa , 6-7cm) rezultate in urma raririi, erau lasate pina-n anul viitor, vara fiind duse acasa. Nutretul (finul), dupa ce era cosit, era lasat citeva zile, sa se usuce, dupa care erau facute capite. Cind aveam timp, mergeam cu caruta si aduceam finul acasa, depozitindu-l in spatele grajdului. Apoi unii dintre noi, au migrat , spre alte ''zări'', multi casatorindu-se, stabilizindu-se departe de casa! Asa ca nu-i de mirare ca unii dintre noi, inaintind in virsta, au uitat numele celor, cu care odata ne jucam! Si eu am inceput sa uit! Adevarul e, ca odata cu virsta, memoria se cam pierde, cu toate ca incerc din rasputeri sa-mi aduc aminte ,de multe lucruri! Multe lucruri din trecut, mi le aduc aminte, cele mai recente, de multe ori , uitindu-le in citeva zile!
  6. Colegu' BRANCA! Stii de ce ''tinarul pensionar'' avea pensia(mai mult decit buna) pe care primea in fiecare luna? Personalul auxiliar, mecanicii, electricienii, artificierii, etc, erau platiti bine pentru ca fara ei, activitatea in mina s-ar fi oprit, sau in cel mai bun caz activitate , sar fi redus foarte mult. Pe vremea impuscatului, minerii, saracii, munceau de le sareau capacile, pentru ca planul trebuia indeplinit si daca se putea si depasit. Inca nu se stie cu exactitate, citi mineri , artificieri, personalul auxiliar si multi altii, si-au gasit sfirsitul, urmasii ramindind fara tata, primind pensie de urmasi.Au fost si accidente de munca comune, cind au murit destul de multi mineri, din cauza surparilor,sau exploziei gazului metan.
  7. Salutare prieteni! Ca pensionar, am vreme suficient de multa, incit sa pot face ce vreau eu, fara sa dau socoteala , nimanui. Intr-o dimineata, cam pe la ora sase si ceva, m-am trezit , cu ochii ca cepele, fiind satul de somn. Dupa ce mi-am incalzit cafeaua, m-am dus in spatele casei, bind cafeaua , incetul cu incetul, savurind-o. Inainte cu citeva zile unul dintre proprietari, secerase griul, care a fost semanat, in toamna, dupa aceea arind terenul si apoi discuindul, probabil gindu-se sa samene tarlaua cu griu de primavara. Celalalt semanase in primavara porumb, acum porumbul avind inaltimea de aproape 2m. M-am asezat pe un scaun, beneficiid din plin de racoarea de dimineata. La un moment dat au auzit un miorlait prelung, puternic, urmat da alt miorlait mai ascutit. Miorlaiturile au continuat, cu salbaticie, dindu-se batalii in toata regula. Din cind, in cind, cei doi protagonisti, se domoleau, tragindu-si sufletul, in acelasi timp fiind atenti la ce se intimpla prin preajma. Toata batalia a durat aproape trei sfert de ceas, aceasta scazind treptat,din intensitate. Deodata am vazut pe unul din protagonisti, zbughind-o la fuga, celalalt fugind si el dupa fostul adversar . Dupa cit de mare erau cei doi moatani, ma gindesc, ca motani erau salbatici, nu departe fiind un desis, cam greu de patruns. O asa batalie n-am vazut niciodata. O singura data, intr-o primavara, fiind cu tata la vinatoare de sitari, am auzit nu foarte departe, in padure, niste miorlaituri atit de fioroase, incit am inceput sa tremur din toate inchieturile, tata linistindu-ma, cu greu. Cind am pornit spre casa, tata a incaput sa rida de mine! Pentru mine n-a fost chiar asa de simplu, eu avind pe atunci cam10 ani. Si apropo de pensie! Am avut un coleg de serviciu, sudor de mina intiia, care se pensionase la virsta de 50 de ani, si asta pentru ca sudorii lucrind in conditii deosebite, (sudura in Argon, Corgon, in strat de flux,etc). Sudorii se puteau pensiona la implinirea virstei de 50 de ani, considerindu-se munca in conditii deosebite, Pe coleg il chema, Moldovan Ioan. Acesta avea o vorba! ''Cind ai bani multi , multi cheltuiesti, cind ai bani putini, putini cheltuiesti.'' Cita de multa dreptate avea!
  8. Cred ca v-am mai spus, ca dupa absolvirea liceului,(industrial) am incercat la I.P. Cluj Napoca, subingineri TCM, unde am dat rateu. La noi la mina era un inginer stagiar, neamț, repartizat la noi la mina. Cu tata se intelegea foarte bine , tata fiindu-i mentor. Venea de multe ori pe la noi, unde, impreuna cu tata, se ''aghesmuiau'' cu pălinca de 52 de grade. Intr-o zi, s-a nimerit sa fiu si eu acasa. Nu mergeam foarte des pe acasa, in Zalau, fiind mult mai multe distractii, decit la tara. Din una-nalta, musafirul nostru, m-a intrebat daca n-as vrea sa renunt la munca intr-o fabrica cu salariu nu foarte mare. I-am spus ca deocamdata sint multumit de salariul pe care-l primesc. Discutia, cu tata s-a incheiat, seara destul de tirziu. La plecare, mi-a spus sa ma mai gindesc si daca ma razgindesc, sa-i spun. M-am framintat citeva zile, oscilind intre a munci la o fabrica si a munci la o mina. La un sfirsit de saptamina, mergind acasa, m-am intilnit , tot la noi, cu ingineru. Vazindu-ma m-a si intrebat daca m-am razgindit. I-am spus ca nu, m-am razgindit. A inceput a-mi prezenta avantajele, pe care le-as avea, daca m-as angaja la mina. In plus fiind absolvent de liceu industrial specialitatea mecanica, as avea avantajul sa muncesc la atelierul de reparatii utilaje miniere. I-mi spunea ca daca a-s accepta, a-s fi trimis la Petrosani , la institutul de Mine, Petrol , Gaz si Geologie , unde erau multe, locuri si mai putini dornici sa sa urmeze Institul . Dupa absolvire as fi fost repartizat, la mina la noi. Sincer nu stiam ce sa fac. Mina era mina, munca destul de solicitanta, lucrindu-se si duminica, in schimb salariul era al dracului de atragator. Intr-un final am refuzat , gindindu-ma la pericolele, care in mina erau cu mult mai multe si mai grave,decit, la suprafata! Intre timp am absolvit o scoala postliceeala cu durata de doi ani, specialitatea mecanica, cu toate ca la absolvirea liceului industrial, pe diploma era trecuta specialitatea, masini si utilaje. Acum, daca stau si ma gindesc, acum as fi avut o pensie cu mult mai mare decit acum, nu ca pensia de acum, ar fi mica! In plus, m-as fi putut pensiona la implinirea virstei de 50 de ani, pensia fiind destul de consistenta.
  9. Esti sigur ca erai in secuime, si nu in alta parte? Am facut revelionul de citeva ori cu mai multi amici, la Izvorul Mures. De fiecare data am fost primiti cu bratele deschise ! Ca sa nu ne facem de bacanie, duceam de fiecare data, 2 litri de tuica, de prune.
  10. Peste tot sint oameni, de buna credinta, care sar sa te ajute atunci cind te vad ca ai probleme, si la fel, sint destui dobitoci care , in loc sa te ajute, incearca din rasputeri sa-ti bage bete-n roate! Ce poti astepta de la ei? Spune-le pe sleau! Niste dobitoci!
  11. Eu stiu sa numar in maghiara, cel putin, pina la 100. O ''rup'' cit de cit si pe ungureste. Am fost de mai multe ori in Ungaria, la Bekescsaba si la Gyula, facind cumparaturi.Daca nu ne descurcam , imediat sa gasea cite un localnic care sa ne ajute sau sa ne indrume. La un moment dat chiar m-a batut gindul sa-mi cumpar o casa acolo. Am gasit una intr-o stare destul de buna! Pretul cerut mi s-a parut mai mult decit decent. Casa era din caramida, netencuita, acoperisul din tigla si o gradina destul de marisoara. In curte , chiar linga poarta, era contorul de gaz. Cu un minim de investitii casa putea fi locuita fara probleme. Un zugrav n-ar fi avut ce lucra in doua zile. Trebuia doar mobilata! Gradina era plina de balarii, gardul fiind pe alocuri darimat. In citeva zile gardul putea fi pus la punct. Trebuia doar sa ne tocmim la pret. Colindind prin sat , verisorul , sotul verisoarei, maghiar si el, a intrat in vorba cu o femeie, intrebind de pretul caselor. Preturile variau functie de cit de aproape era de centru .Intre timp o femeie a venit si a inceput sa povesteasca cu verisorul, in maghiara. Deodata femeia a venit spre noi , intrebindu-ne pe româneste, o româneasca curata, ce casa vrem sa cumparam . I-am spus ce vrem si ce am gasit. Din una-n alta, femeia ne-a povestit ca s-a mutat in Ungaria cind sa pensionat, inainte fiind profesoara, la o scoala din Tirgu Mures. Ea face pe translatorul, cind noi intrebam ceva. Pina la urma am ramas hotariti sa cumparam casa pe care am vazut-o prima data. Ajunsi acasa am discutat cu fiul meu despre ce vreau sa fac .M-a sfatuit sa am rabdare, pentru ca nu peste multa vreme, vom intra-n casa noua, intr-o localitate situata la 16 km de Timisoara. Pina la urma am renuntat sa mai cumpar casa-n Ungaria!
  12. Maghiara nu-i o limba chiar asa de usor de invatat! In satele din Ardeal fiind multi unguri, românii, traind printre ei invata mult mai usor,maghiara. Cei care traiesc in moldova sau, in partea din sud a tarii, au o problema cu pronuntia. E relativ greu sa inveti, cum se pronunta cuvintele in maghiara ,cu atit mai mult, pentru cei care n-au fost niciodata prin localitatile cu populatie majoritar maghiara. Ungurii, in general, sint oameni destul de omenosi, binevoitori. Daca te pune ''necuratu'' sa faci pe desteptu', ai toate sansele sa fii tratat cu aceeasi masura! Am fost citiva ani, la rind , la Izvorul Muresului, unde am facut revelionul. Credeti-ma pe cuvint, c-am fost tratati cum ,n-am fi fost tratati ,de multi oameni, din alta parte a tarii.
  13. Au fost si cred ca inca mai sint, familiile mixte, fiind mult mai putine, decit odata.Si apropo! de familiile mixte! Din cite-mi amintesc, frictiuni intre familiile mixte, au fost foarte putine! Acum un an si ceva am fost In Chiesdul natal, fiindu-mi dor de tot si toate. Am incercat s-o caut pe fosta colega de banca. Din pacate n-am gasit-o, probabil fiind dusa pe undeva cu ceva treburi. Cum n-aveam de gind, sa mai stau inca o zi , am pornit spre casa, inainte de se insera! Intentionez sa mai fac o vizita Chiesdului, de data aceasta intentionind sa stau cel putin doua zile, daca nu si mai mult! In felul asta voi putea sa fac o vizita fostei colege de banca. Imi amintesc ca era o fata foarte frumoasa! Fiind liceean , mergeam acasa destul de rar. Seara porneam spre casa, ajungind destul de tirziu . Duminica In perioada scurta, inainte de a porni spre Sărmășag, n-aveam , fizic , vreme sa umblu prin sat. In vacante il ajutam pe tata la cosit , la prasit, la lucrarile din vie, la padure si la tot felul de activitati pe care tata, nu le putea duce la bun sfirsit.
  14. O chestie interesanta, atit la noi in sat, ci si la satele din imprejurimi. De exemplu! Au fost sateni, români get beget, pe care lumea-l striga, Loați, numele lui, real, fiind Vasile! Maghiarii erau ''masati'' in trei locuri din sat, pe Bănat, unde locuiam si noi , pe ulita din Rîturile din jos de sat, si pe Valea Sighetului. Acum , maghiari, sint extrem de putini, tinerii emigrind spre orasele mari, ca Arad, Timisoara, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, etc. Destul de multi, s-au stabilit in Simleul Silvaniei.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.