Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

YO8RNT

Membru activ
  • Posts

    43
  • Joined

  • Last visited

About YO8RNT

  • Birthday 10/22/1967

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

YO8RNT's Achievements

Explorer

Explorer (4/14)

  • Week One Done
  • One Month Later
  • One Year In
  • Reacting Well
  • Conversation Starter

Recent Badges

  1. Cu privire la Doina Delta, intr-un topic anterior se sustine ca impedanta difuzorului ar fi de 13 ohmi la 20w (de fapt doua difuzoare de 6,5 ohmi inseriate). Se da acolo si o schema (anexez aici)... Eu am doua amplificatoare de acest fel si mi-au trecut 7-8 prin mana. Pe placuta fabricantului scrie asa: 30w, 30 v, 30 o. Detine cineva o alta varianta de Delta? Pana la urma, cu ce difuzoare utilizati Doina Delta cei care detineti acest amplificator?
  2. Deschid acest topic pentru cei care detin unul sau mai multe amplificatoare de la acelasi fabricant (Alfa, Beta, Concert, Delta, Sigma) sau interesati de subiect avand in vedere ca multe discutii vor fi tehnice si deci folositoare in diverse proiecte. Detin aceste amplificatoare, cu exceptia Beta, chiar si in mai multe exemplare. Nu sustin si nici nu infirm calitatea lor... Nu acesta este scopul discutiei. vorbim fie de restaurare, fie de imbunatatiri. Eu fiind si colectionar, pastrez un exemplar asa cum l-a facut fabrica, dar in alte exemplare imi permit experiente și imbunatatiri... Mie nu mi-e clar cum au fost proiectate transformatoarele de iesire la aceste aparate pentru ca mi se pare ca nu a fost respectat regimul de lucru a tuburilor finale, pentru tensiunea si puterea aleasa, transformatorul nefiind adaptat corect. Lasam la o parte ca aspectul este asa cum este... Parca ar fi facute in vechile cercuri de electronica de copii de 11- 13 ani... Prima problema ar fi cel de la Doina Sigma... Aceasta statie este alimentata in anozii tuburilor finale cu 520v pentru cei 50 w ai sai. Grilele ecran sunt conectate tot la 520v prin intermediul unor rezistente de 1K. Statia foloseste tuburi EL34. Transformatorul de iesire are 2 x 936 sp CuEm 0,3 mm in primar și 142 sp CuEm 1,2 mm in secundarul de 15 ohmi.Pe schema anexata apare 16 ohmi, dar de fapt este vorba de 15 ohmi. Al doilea secundar de radioficare, 524 sp pentru 100v 200 ohmi. La oricare din aceste secundare ne-am raporta pentru a calcula impedanta primarului (din anod in anod) valoarea este prea mica si cele 1872 total spire pare a fi prea putine. Raa ar fi de doar 2550 ohmi. (ceva in jur de 2600 raportat la secundarul de 15-16 ohmi). Impedanta fiecarei sectiuni primare, ceea ce „vede” de fapt un singur tub, avand de fapt jumatate din valoarea asta (1775 ohmi !!). Lasam la o parte ca aspectul este asa cum este... Parca ar fi bobinate si impachetate tolele in vechile cercuri de electronica, de copii de 11- 12 ani... Anexez si schema. Dynacord Eminent II, de exemplu, la 80w si 750v foloseste un transformator cu un Raa de 8000 ohmi...
  3. Solutia este interesanta... Un cascod cu doua MOS-FET-uri pentru curent constant si caracteristica de drosell cu q mare... Este benefica pentru functionarea etajului... dar eu nu prea suport semiconductori in montajele cu lampi... Poate doar in redresor, dar si acolo parca cu senzatia ca am trisat cumva, cu ideea de compromis...
  4. A treia varanta de realizare a UL, cu separare galvanica, astfel incat sa dam grilei 2 o tensiune mai mica decat anodului ar fi cuplarea ei prin condensator la priza de pe primar. Pentru alimentarea in CC a grilei 2 se va folosi o rezistenta corect aleasa asfel incat sa asigure tensiunea proiectata. in acelasi timp rezistenta trebuie sa fie suficient de mare incat sursa de tensiune care furnizeaza curent grilei 2 sa nu sunteze grila. Pentru ca in acest regim (ultraliniar) grila 2 este „punct cald” ca si anodul... Felicitari, domnule Darius-Bv, pentru realizare si in acelasi timp multumiri pentru interventie si datele furnizate. Ne puteti chiar impartasi mai multe informatii despre experienta cu acest amplificator realizat de dvs si acest transformator despre care discutam. Din cate imi dau seama din poza ati montat acest amplificator (se vede ca este si stereo) cu transformatoarele de Daugava, intr-un Darclee 5 sau Traviata, cam asa ceva... Si „Eforie” mai arata asa in interior... Cu privire la schema amplificatorului... Eu am folosit tot 150 ohmi in catod si tot 260 v alimentare, cu exact 560k la grila 1, rezistenta serie la G1 insa la la mine este de 1,5k. Rezistenta din catodul EL 84 am decuplat-o insa cu 100 micro...Asa m-am obisnuit... Probabil solutia dvs este buna... Initial am folosit EC92 ca prefinal, dar fiind un tub mai rar mi-am zis sa-l protejez pentru a-l avea penru alte proiecte. Am folosit apoi ECC83, ambele triode, cu corector de ton intre ele.. Circuitul de reactie este putintel diferit la mine... La dvs nu mi-e clar daca este 60 micro sau 60 pico valoarea la condensator?..Una mi se pare prea mare, iar cealalta valoare prea mica. MN2540??
  5. In privinta masuratorilor, in week-end-ul acesta nu prea voi avea timp dar in urmatorul ma voi ocupa sigur de asta. Daca nu le-am facut pana acum este pentru ca nu ma astept sa fie grozave... Sunt constient de limitele lui. Transformatorul mi-a atras atentia initial pentru ca era mai mare decat la cele romanesti, ingrijit lucrat, prize pentru reactii, cu cose numerotate si date, plus schema infasurarilor chiar pe el... Plus ca este proiectat pentru regimul UL. Transformatoarele de iesire romanesti nu doar ca sunt mici, dar sunt si urate... si fara carcasa cam majoritatea... Cel de Daugava mi-a placut cum se comporta, tinand cont de destinatia lui... Nu am cazut in extaz, dar nici nu este chiar de aruncat. Ca visam cu totiii la transformatoare perfect liniare de la 1 Hz la 100.000 Hz asta este o alta problema... De fapt regimul ultraliniar exact asta este... Cu priza sau infasurare separata tot acelasi regim este... Simplul fapt ca este bobinata pe acelasi miez face ca ea sa sa cupleze magnetic la primar chiar daca nu este realizata legatura galvanica... Mai corect spus este un regim de sarcina distribuita intre anood si grila ecran. Dupa cum vedeti nu acest transformator este important in discutiile noastre. Pana la urma este un biet traf de aparat de radio... dar avem ocazia sa schimbam idei... Sa impatasim experientele noastre, sa afle si cei care construiesc pentru prima oara un amplificator cu tuburi, cat de important este miezul, calitativ si cantitativ, modul de aranjare a infasurarilor, corecta adaptare... Sub acest aspect avem cu totii de invatat...
  6. Pentru a nu intra in discutii contradictorii cu nimeni cu privire la transformatorul de Daugava, precizez ca nu fac apologia lui, nu-l consider perfect, nici pe de parte a fi HI-FI, ci un transformator de iesire mai bun decat majoritatea altor transformatoare care au echipat aparatele de radio cu tuburi. Este evident superior oricaruia din cele care au echipat radio-urile romanesti. Eu am vrut doar sa semnalez o oportunitate. Este o posibilitate pentru cei care pot obtine ieftin acest transformator sau il au deja si nu vor sa investeasca in transformatoare de marca... Nu recomand nimanui sa foloseasca transformatoare de Carmen, Intim, Select... Nici macar de Orizont sau Darclee. Este pierdere de timp... Acest transformator nu va va dezamagi decat daca veti avea pretentii prea mari la el... Banda foarte larga de frecventa costa...
  7. Acest transformator l-am testat atat in amplificatoare construite de mine, cat si in aparate de radio romanesti precum Orizont, Intim, Carmen si imbunatatirea a fost evidenta. Inca nu i-am facut masuratori serioase, dar le voi face... Tocmai pentru cresterea inductantei primare si deci raspuns mai bun in joase m-am gandit la unirea secundarului de 700 spire, nefolosit de fapt, cu infasurarea primara. Dar conductorul avand doar 0,1 mm ar fi obligat la un curent anodic mai mic. Daca inserierea galvanica intre cele doua infasurari nu este fezabila (diun motivul de mai sus), strict pentru regimul ultraliniar este o alta posibilitate de folosire a acestei infasurari. Cu atentie la fazare, un capat al ei va fi conectat la grila 2, iar celalalt la o tensiune separata, putin mai mica decat cea care alimenteaza anodul. In felul acesta circuitele anodic si cel al grilei 2 sunt separate. Curentul grilei 2 fiind mult mai mic sarma mult mai subtire a infasurarii este arhisuficienta... Sa nu uitam ca de fapt regimul ultraliniar este de fapt un regim de sarcina distribuita intre anod si grila ecran. Prin separarea circuitelor se pastreaza avantajele regimului ultraliniar, dar in acelasi timp anodul va fi mai pozitiv decat grila 2, acest aspect avand rol benefic in functionarea amplificatorului. Acest mod de conectare este posibil si in PP, dar necesita 4 infasurari primare... Doua in anozi si doua in grilele ecran...
  8. Si eu am propus mai sus inserierea la primar... Priza de UL ar fi devenit chiar punctul de unire a lor... Dar este totusi o problema Infasurarea aceasta de 700 spire pentru radioficare este bobinata cu conductor de 0,1 mm, spre deosebire de primar care este cu sarma de 0,16 mm... Acesta este motivul pentru care nu am facut deja aceasta inseriere pentru marirea inductantei primare si un raspuns mai bun la frecvente joase... Trebuie observat ca exact aceasta portiune , ar fi fost strabatuta atat de curentul anodic cat si cel al grilei 2.
  9. Era doar o intrebare retorica, comparatia cu Hammond... Sunt cateva necunoscute, precum calitatea tolei folosite si intercalarea infasurarilor.... Totusi comportamentul la frecvente inalte este cat se poate de bun, ceea ce ma face sa cred ca nu este bobinat ca cele de retea. Voi relua masuratorile cu generator de semnal, rezistenta de sarcina, osciloscop... Inca nu am avut curiozitatea sa desfac unul... Sper sa gasesc unul unul defect sau mai ruginit, sa nu-mi para rau... Totusi daca elimini secundarul al doilea (cel de radioficare), reusesti sa-l refaci in aceeasi fereasta fara probleme, chiar cu sarma, putintel mai grosuta, 0,18 in loc 0,16 in primar si 0,8 in loc de 0,7 mm, in secundar. Riga 10 are un transformator bunicel. Ar mai fi Sakta, Latvia. Tot la Riga, Letonia, facute... Latvia din cate tin minte are doua transformatoare de iesire, unul pentru joase si altul pentru medii-inalte... M-a impresionat chiar,schema etajului final de la acest receptor.
  10. Initial am fost contrariat de datele din tabel. Dupa cum se poate observa, difuzorul se cupleaza la capetele bobinelor L23, L24 inseriate, care ar avea, dupa tabel, 130 spire. Raportul cu spirele din primar dadea o valoare prea mica, 15,38... Facand calculele pentru un difuzor de 4 ohmi, rezulta mai putin de 1000 ohmi in primar, ceea ce era neverosimil . Uitandu-ma pe transformator am vazut ca TABELUL DE MAI SUS ESTE GRESIT. L23 și L24 au de fapt impreuna 65 spire, nu fiecare (adica 20 +45 sp). Cu noile date impedanta primarului devine 3787 ohmi, in cazul difuzorului de 4 ohmi. Bineinteles ca la 8 ohmi avem o valoare dubla, reflectata in primar... Astfel, cu valorile reale, poate fie adaptat su usurinta la diverse tuburi. Este un transformator care poate sta alaturi de cele de Capri, Oberon, Stassfurt, de care s-a mai discutat, fiind ingrijit realizat si cu un miez generos, fata de majoritatea radiourilor (si am cateva sute in colectie!) Dupa cum ati vazut din schema, este cu priza UL (regim ultraliniar)... Bineinteles capoate fi folosit si fara... Interesant, pentru cresterea inductantei, secundarul al doilea, de radioficare, cred, ar putea fi inseriat cu primarul (cu respectarea sensului de bobinare), N (H rusesc) cred ca este inceputul de infasurare, si K sfarsitul (vezi schema)... Anexez si o schema din care puteti vedea toata partea de audio. Reglajele de ton (de fapt reactii reglabile conectate la transformatorul de iesire, sunt interesante. Am trei Daugava functionale si se aud impecabil. Reglajele de ton sunt extrem de eficiente. In plus, potentiometrul de inalte, este cuplat (actioneaza cu sfoara) la transformatoarele de frecventa intermediara, modificand cuplajul intre ele... 2 w? Acest radio se aude foarte puternic si clar pana la maxim, ceea ce iar nu este posibil cu multe receptoare. La intrare, dupa antena, vorbim pe partea radio deci, exista filtre de banda, nu simple circuite oscilante ca la 99 la suta din radio-uri, ceea ce imbunatateste si calitatea auditiei, nu doar selectivitatea (semnalul este mult mai sinusoidal dupa mixer) Maine voi poza si transformatorul in cauza si veti vedea cum arata. Astept parerea unor useri cu experienta (Viobio, Valderama, Lazaroiu etc) cu privire la amplificator, in special preamplificarea cu tubul 6N9P, dar si transformatorul de iesire... Bineinteles nu comparam cu Hammond sau firme de prestigiu..., noi vorbim de un transformator, procurat dintr-un radio relativ ieftin (pe niciunul nu am dat mai mult de 100 lei - am cumparat sapte pana acum - si doar variabilul cu trei sectiuni mari face banii astia... Nemaivorbind de transformatoare (retea, drosel si de iesire)... Cel de iesire poate fi folosit la un mic amplificator, pentru sunetul de „lampa”...Si stim cat de important este transformatorul de iesire... pun si o schema cu tensiuni, pentru simulari eventual, dar mai putin lizibila. Tubul final are catodul direct la masa si primeste negativare printr-un sistem ingenios cu rezistente inserioate la polul negativ al sursei. Astfel minusul redresorului nu este cuplat direct la masa, ci prin intermediul R27, R28, R29. Se formeaza astfel tensiunile de negativare necesare unor tuburi, pentru regimul ales de lucru. Finala primeste negativare, - 14v. Redresorul asigura 265 V, dar dupa caderile pe droselul de filtraj si transformatorul de iesire, avem pe anod 230 v. Pe grila 2 avem 240 v. In general, in regimul ultraliniar, grila 2 este mai pozitiva decat anodul, pentru ca ea primeste tensiunea pozitiva de pe o priza a transformatorului, situata mai aproape de polul pozitiv al redresorului. Pentru anod avem inseriata toata rezistenta infasurarii primare a transformatorului de iesire. si deci caderea de tensiune este mai mare. Mi-am propus sa studiez mai mult acest regim si ce efect ar avea o rezistenta (100 - 200 ohmi, de exemplu) inseriata intre priza transformatorului, astfel incat anodul sa devina mai pozitiv decat grila 2. Cat de „ultraliniar” mai este acest regim cu rezistenta insriata la priza transformatorului? http://oldradio.qrz.ru/tubes/russian/detail/6p3s_2.shtml Un link cu informatii foarte detaliate despre tubul final (6P3S), in ruseste, dar usor de inteles regimurile de lucru. Ma intreb totusi, la modul cum se lucreaza in zilele noaste, chiar si de firme renumite, adica oarecum chinezeste, nu nemteste, acest transformator, nu ar putea fi peste un Hammond de aceeasi marime?
  11. Un transformator audio de care inca nu s-a discutat pe forum sau cel putin nu am observat eu. Este vorba de transformatorul din radireceptorul Daugava, radio fabricat la Riga in Letonia. Etajul audio este, de asemenea, deosebit, nu doar transformatorul... Foloseste dubla trioda 6N9P, in preamplificare, un tub prin excelenta „audiofil” și in final pentoda 6P3S... O lampa de putere destul de mare pentru cei 2w, dati de producator. In acelasi timp transformatorul este foarte ingrijit realizat, cu schema infasurarilor pe el, nr spire, grosime sarma. Miezul are 3x2,5 cm adica 7,5 cm patrati... Niciunul din radiourile romanesti (ma refer la cele mari Orizont, Traviata, Darclee. Enescu... nu atinge aceste dimensiuni, nici macar 4 ci undeva 3,8 - 3,9 cmp) Am reusit sa fac rost de mai multe transformatoare de Daugava si sa le montez fie in amplificatoare proprii (cu EL84, EL 95, ECL82, ECL86 etc) sau in locul transformatoarelor proprii din radioreceptoare si sa constat calitatile acestui transformator intr-o banda larga de frecvente... De fiecare data m-a incantat auditia prin el.
  12. Pentru functionarea „corecta” in receptorul Carmen a tubului ECL82 la tensiuni de 60-90v, trebuie modificate si polarizarile la trioda preamplificatoare a acestui tub. Blocarea totala a pentodei datorita rezistentei de 300 ohmi din catod este relativa (deoarece simultan cu scaderea curentului anodic scade si tensiunea pe aceasta rezistenta, nu va mai fi 16 v ca in regimul nominal, ci mult mai mica - evident, pozitiva, dar se va reflecta pe grila 1 ca tensiune negativa fata de catod). În cazul triodei, care are rezistente foarte mari in anod si grila, scaderea curentului anodic este prea mare, deoarece pe aceste rezistente caderea este mare. Tensiunea de audiofrecventa la iesirea triodei nu este suficienta pentru „a invinge” negativarea pentodei. Regimul pentodei (la tensiuni anodice mici) cu polarizarile originale ca pentru tensiune de 200v, este apropiat de clasa C. Se vor micsora astfel: rezistorul din anodul triodei de la 220 k la 100 k. Rezistorul din grila triodei de la 3,3 M la 1 M, iar cel din grila 1 a pentodei se va micsora de la 1 M la 150-220k. In varianta extrema, alimentare la 40v se va micsora pana la 100 k. Cea din catodul pentodei, amintita deja, la 100v tensiune de alimentare, ar trebui sa asigure o cadere de tensiune de -6v la un curent de 26 mA. Aplicand legea lui Ohm ar rezulta 230 ohmi, dar in practica se va pune 200 - 220 ohmi. La 84 - 90 v va fi de 180 ohmi (am pomenit de 84 v deoarece 10 acumulatori de 9 v nu vor avea, mai ales in sarcina, mai mult de 84v (unul singur fiind compus din 7 elemente de 1,2v). La 90-100 v tubul, chiar daca nu se simte confortabil este inca in zona liniara. Pentru 40 v trebuie optimizat mult mai mult si la polarizarile primelor doua tuburi. Se va modifica si RAA sau chiar suprima, trecandu-se pe control manual al sensibilitatii... Aceste modificari se refera la varianta 1 a acestui receptor, cu ECH81, EBF89 si ECL 82. Varianta a doua are 2 tuburi ECH81 si finalul este cu EL84. Pentru luat la „iarba verde” dintre multitudinea de casete din lemn in care a fost montat singura deosebita este cea rotunjita, numita Carmen 3, desi Carmen 3 a fost montat si in alte casete mai lungi si cu colturi drepte. Eu am vreo sase-sapte modele de caseta. In privinta sasiului exista si o varianta cu toate trei tuburile (principale) „in linie” (cea la care are tubul EM 80 la scala. (Exista si varianta cu EM84 la scala (si scala este desenata corespunzator acestui tub!). De asemenea tubul redresor EZ80 poate lipsi fiind inlocuit chiar de fabrica cu dioda BY127 sau celula cu seleniu (la unele). La varianta cu cele trei tuburi principale in linie, autotransformatorul este fixat lateral pe sasiu. Bineinteles, daca alimentati din baterii, autotransformatorul se va elimina. Eu m-am jucat cu o baterie anodica construita din 12 acumulatori de 9v si baterie de 6v la filamente. EM 80si EM 84 nu functioneaza la tensiuni reduse, dar se pot inlocui cu DM70 (dar care are 1,4v la filament). Alimentarea la tensiuni mai reduse a acestui receptor, daca alimentati tot la retea este nejustificata, deoarece este o complicatie inutila. Ea are doar valoare de experiment si scop de cercetare Pentru cine vrea sa lase receptorul cu tensiunea lui originala si nu tine la valoarea sa de colectie recomand inlocuirea autotransformatorului cu un transformator de 135 v in secundar. Dupa redresare si filtrare ar trebui sa avem 196 v, conform schemei, dependenta de tensiunea retelei si oarecum si volumul in difuzor. Totusi pentru „portabil”, cu baterie anodica (84 - 90v), recomand „Doina” (sau poate „Ciocarlia”, care este insa si mai rar), cu tuburi cu incalzire directa (1,4v) cu consum foarte mic. Au scala rotunda. Acestea (dar si „Bicaz”) sunt cele mai frumoase radio-uri romanesti („Doina” imitand de fapt „Philips Bolero”, din perioada interbelica). ”Carmen” au avantajul ca sunt mici, usor de gasit si ieftine, pentru ca au fost foarte raspandite si inca mai exista multe exemplare. Desi discutia despre acest receptor (dar deschisa de altcineva aici, acum ceva timp) pare in afara topicului, ea este de fapt cu referire la functionarea unei superheterodine la tensiuni reduse, iar folosirea unui receptor industrial pentru aceste experimente este de recomandat. Altfel trebuie sa construim singuri sasiul si sa procuram un mare numar de piese. Folosind un radio construit deja ne vom concentra pe modificarea polarizarilor si eventual pe inlocuirea tuburilor cu altele, mai eficiente la tensiuni reduse.
  13. Cu referire la radioreceptorul „Carmen”, nu este nevoie de „hibridizare” prin inlocuirea finalului cu semiconductori. ECL82 functioneaza (testat de mine) chiar si la 40v. Trebuie micsorata corespunzator rezistenta din catodul pentodei pentru ca altfel negativarea este prea mare si tubul este blocat. Conform datelor de catalog, la 200v tensiune anodica negativarea necesara este de -16v, iar la Ua=100v, negativarea trebuie sa fie de -6v. In aceste conditii la 100v curentul anodic este de 26 mA, destul de important deci. Eu am testat la 90v (baterie anodica din 10 acumulatori de 9v) cu rezistenta in catod de 180-200 ohmi, iar la 40v inca mai fubtioneaza cu 47 ohmi sau fara rezistenta din catod. Tubul este energofag la filament (780 mA la 6,3v) si o idee, daca alimentati din baterii, ar fi inlocuirea lui in Carmen cu un ECC81 cu reducerea puterii de iesire sau combinatie cu EL95. In acest ultim caz ar fi necesara adaugarea unui soclu de 7 pini pe sasiu. ECC81 se comporta bine la tensiuni reduse.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines