Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

dorian 70

Membru activ
  • Content Count

    628
  • Joined

  • Last visited

About dorian 70

  • Rank
    ohm bun
  • Birthday 07/12/1970

Profile Fields

  • Location
    Bilca, Bucovina

Recent Profile Visitors

1,219 profile views
  1. Mi-am adus aminte că în '82 când taică-miu a făcut baia, sistem cu pompă şi bazin în pod, bazinul l-a vopsit cu miniu de plumb la interior. Culoarea era de un roşu aparte. Toamna trecută am găsit la cineva printr-un cotlon, o chiuvetă veche cu tot cu racordurile de plumb, numai bune de turnat greutăţi pentru pescuit... ............................ Cât priveşte jocurile copilăriei şi cât de prostovani ori tembeli eram... nu ştiu ce să zic... Poate e mai bine acum, dar de când am văzut-o pe chinezoaica aia care bobinează trafuri, mai că aş prefera peste tot ceva bun izolant
  2. Tot din jocurile copilăriei... De Paşti era obiceiul de a ne face fel de fel de pocnitori, le foloseam în curtea bisericii în noaptea de înviere, unele mai mici, altele sunau de-adevăratelea ca nişte tunuri. Astea mai mari se făceau dintr-o cutie de tablă de vopsea , cu gaură la fund, cu capacul legat cu sârmă. Se făcea rost de carbid de la semeteu (SMA), se punea în cutie iar cu chibritul dat pe la gaură se pornea bubuitura. Trebuia meserie să ştii câtă apă să pui, altfel bubuia ca o băşină N-am avut bubuitoare mare că eu nu aveam de unde procura carbid, în schimb am
  3. Adevărat a înviat ! Sărbători cu lumină şi bucurie !
  4. Mi-am revenit! Mă gândeam că numai aici, în acest colţ uitat de ţară şi pe această linie secundară a cefereului, numai aici mai vezi motoarele astea uitate de vreme... Pentru mine, imaginea motorului cfr din copilărie o alătur mereu cu amintirea autobuzelor cu motorul înăuntru, era foarte greu de urcat singur treptele de la uşă şi la unul şi la celălalt.
  5. Regele, plimbându-se călare prin împărăţie, întâlneşte un ţăran cam de aceeaşi vârstă, care semăna perfect cu el. - Spune, omule, mama ta a lucrat cumva la palat ? - Nu mama, Maiestate. Tata...
  6. dorian 70

    gradina mea

    Da, frumos! La mine e mai în urmă... de abia pornesc vişinii, le-a crăpat mugurul. Am unul chiar în faţa geamului. Ceilalţi pomi dau şi ei semne de trezire. Poate anul ăsta scăpăm fără brume şi îngheţuri târzii de primăvară. Anul trecut a fost naşpa, ca niciodată, ultimul foc în soba din casă l-am făcut pe 2 iunie (!), mă mir că totuşi s-au mai făcut mere. La mulţi ani Gheorghe !
  7. Pozele de mai sus, cu chitanţa şi citaţia sunt rămase de la bunicu. Mi-am adus aminte că, până a murit a fost în conflict cu un vecin care şi-a construit casă pe la sfârşitul anilor '70 pe pământul lui în mod abuziv. Nevasta vecinului era contabilă la sfat ( consiliu) şi a ştiut ea ce trebuie de făcut ca să-şi facă casă unde doreşte. Statul îţi da într-o vreme 5 ari pentru a-ţi putea construi casa şi curtea, apoi în ultima vreme 2,5 ari. Doi ari jumate ( 250m² ) era foarte, foarte puţin pentru o gospodărie tradiţională bucovineană. Numai o casă de 9/8 să zicem şi ai ocupat 72m²
  8. De când mă ştiu dacă cineva mergea la primărie spunea că merge la Sfat. Deci cândva acolo era Sfatul Popular. Alţii spuneau că merg la Consiliu. Apoi, din ceea ce ştiu eu, în ultima vreme se numea Cosiliul Popular, se poate vedea şi din poza cu chitanţa de plată a impozitului pe anul 1982, faţă şi verso. Stampila era una singură şi era la secretar. Zic asta pentru că ştiu că după '90 erau chiar 3 stampile în primărie, una cea de toate zilele de la secretar cu Consiliul local, una cu Primăria, iar una avea primarul cu Primar, o ţinea învelită în buzunarul hainei, era la
  9. scârţ........ Mi-am adus aminte de scârţul de odată, de pe la colţurile cutiilor de la tv, frigider ori maşină de spălat. Rupeam o bucată, o dădeam cu scuipat şi dă-te la scos sunete pe sticla geamului... Eram prin clasa a şasea sau a şaptea, aveam o profesoară de istorie-geografie, soţia medicului, venea la şcoală cu fel de fel de ţinute, care din care mai sexoase sau "în ciuda p.lii" cum s-ar mai putea spune. Aşa îi plăcea ei să se poarte. Noi, ăştia din clasă, de abia ce ne ieşea părul de sub nas ori de mai jos, eram mai copii, ăia din clasele mai mari, până într-a zec
  10. Am şi eu o improvizaţie de punct aparat, făcut cu ce am avut la îndemână, are aproape 11 ani şi nu mi-a făcut figuri până acum, bine, nici nu fac prea multe lipituri cu el. Eu am făcut temporizatorul cu releu cu integratul 555 în montaj de monostabil. Am mai pus pe undeva pe forum, nu mai ţin minte unde, oricum s-a mai discutat. Am şi unul făcut dintr-un trafo cuptor microunde cu tijele de aceeaşi parte, nu vârf în vârf. Se poate face şi fără releu, cu optotriac şi triac.
  11. Tot legat de Bistriţa, Borsec, Suceava... Am un văr, mai mare cu opt ani ca mine, numai că-i tot în mintea mea. Nu degeaba suntem veri... Nu are el bicicletă că l-aş înhăma la o porţiune de Via Transilvanica, altfel pe jos e mai greu, amândoi avem ghiozdan în faţă. Avem nărav de ne suim în maşină şi o luăm aiurea, bine stabilim un traseu cât de cât, aşa în mare. Cu doi ani în urmă printre altele ne propusesem să ajungem la Braşov dinspre Rădăuţi-Suceava, unde locuim. Aveam două variante, ori prin Bistriţa ori pe partea Neamţului. Cu câteva zile înainte, un amic mi-a p
  12. Da, graniţa este foarte subţire între consumator ocazional -consumator zilnic -pătimaş. Colegul de clasă despre care am scris că a murit de ciroză, a fost un om vrednic, a muncit ani de zile ca şofer pe camion cu curse prin ţară, deci era clar că nu putea fi beat mereu. Pe la începutul anilor '90 nu se circula pe rutier ca acum, şi camioanele erau puţine, şoferii şi ei puţini, el luase carnetul de profesionist în armată, din ce-mi aduc aminte nici şcoli de şoferi particulare nu prea erau. Eu ca să pot da examenul pentru A pentru motocicletă, ţin minte că m-am înscris şi am fost făcut
  13. Nu-s nici eu profesionist, să zicem iniţiat, undeva cum era înainte în judeţeană, cel mult divizia C... nu mai ştiu amu corespondentul cu ligile astea, îs departe de fotbal. Mă gândesc că am avut un coleg de clasă, cu care făceam şi pluguşorul când eram pitici, profesionist, el spunea că de la un kil două sute începea să se repare şi după aia continua. S-a prăpădit la 44 de ani, în ultimii ani avea pielea şi albul ochilor de un galben de speriat. Eu nici nu pot să mă apropii de kil, nici n-am încercat, nici nu-mi doresc, oricum mă atrage repede orizontala. N-o spun ca o laudă sau orice a
  14. Că tot suntem la amintiri din copilărie şi la băutură... ia să le combin un pic... Din ce-mi povesteau ai mei, într-un moment de neatenţie când m-au scăpat din priviri, pe când aveam cam la trei ani, am gustat din sticlele de rachiu de pere, rachiu ce bunicul tocmai îl făcuse şi-l punea în sticle în casdinjos, aşa îi zicem aici la camera "de ţinut" adică camera unde nu se prea intra, diferită de cealaltă cameră, cea de toate zilele. S-au cam speriat ei... Şi matur să fii, dacă nu-ţi pregăteşti cum trebuie gâtlejul şi cantitatea de îngurgitat... o cam bagi pe mânecă... Am asist
  15. Mi-am adus aminte de faza cu mozolitul... N-am putut mesteca nicicând treaba cu "mozolul" ... mai ales că, pe aici, pe la mine, dacă, să zicem că aluneci şi cazi în noroi, ori te stropeşti cu glod pe haine, apăi după aceea poţi fi lesne întrebat: Da' unde te-ai mozolit aşa ?
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines