Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

Ticu

Membru activ
  • Content count

    2,038
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

47 Se poate si mai bine

About Ticu

  • Rank
    Membru avansat

Profile Information

  • Locatie
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

305 profile views
  1. O varianta in care majoritatea tranzistoarelor au fost inlocuite cu inversoare logice. Scuze daca se vad vad 2 scheme; desi am sters-o pe a doua la editare.
  2. Ticu

    Actionare temporizata

    Acum imi dau seama ca in aplicatia precizata exista si situatia cand “pulsul” dureaza mult mai mult decat 2 s. Atunci anclansarea se va repeta cu perioada de 4 s. Propun varianta urmatoare care elimina aceasta repetitie. S-a folosit un 555 ca monostabil, care comanda releul direct, fara tranzistor. Consumul in asteptare creste spre 10mA, dar pe masina nu este deranjant.
  3. Ticu

    Actionare temporizata

    O sugestie cu circuite CMOS. Durata de anclansare se regleaza modificand rezistenta marcata cu *
  4. Ca sa nu mearga 15 minute, folosesti un alimentator de la retea adecvat motorasului, care va fi alimentat printr-un releu comandat de un circuit monostabil. Din momentul alimentarii de la priza, releul va fi anclansat pentru un timp prestabilit apoi motorul se opreste. Tipic este CD4541.
  5. Cea mai cunoscuta idee a fost Esperanto https://en.m.wikipedia.org/wiki/esperanto prin 1887. Aflam ca are 1...2 milioane de vorbitori, totusi putini fata de total. Amuzanta precizarea ca sunt cateva zeci sau sute de "nativi", copii ai unor impatimiti ai limbii, care o invata din... start. Sanon!
  6. Ticu

    Intrerupator de casa pus la panouri solare

    De ce e nevoie de intreruperea manuala a legaturii panou - controler? Chestia asta nu o face insusi controlerul atunci cand nu mai este necesara incarcarea (s-a atins tensiunea maxima pe acumulator) sau atunci cand tensiunea panoului e mai mica decat a acumulatorului? Exemplu in schema unuia din cele mai ieftine controlere solare, unde cele doua tranzistoare mosfet din partea dreapta a schemei formeaza un "intrerupator" intre panou si restul instalatiei: http://www.vonsperling.de/cmp12-schematic.html
  7. O idee poate fi cea atasata. S-a evitat utilizarea circuitului 555 care are consum de circa 10 mA si implica condensatoare electrolitice instabile in timp. . Se folosesc 3 timere 4541, notate T1...T3, care se declanseaza unul dupa altul. La inchiderea lui K porneste T1 pentru un timp in care invalideaza alarmarea si permite proprietarului sa paraseasca locul asigurat. Apoi montajul ramane in "standby", cu un consum de aprox. 2 mA. Semnalul de la senzorul de alarmare este preluat printr-un optocuplor si consta in aprinderea ledului acestuia cu circa 5 mA. Sunt permise astfel contacte de alarma la plus sau la masa, ori folosirea altei surse, eventual cu tensiune diferita de 12V. Cand se primeste semnal de alarmare, sunt alimentate T2 si T3 prin tranzistorul pnp din partea de sus a schemei. O reactie de la iesirea lui T3 (pin 8) face ca alimentarea sa fie cu auto-retinere, indiferent de durata semnalului de alarmare. T2 cronometreaza un timp de asteptare in care proprietarul poate sa anuleze alarmarea, prin deschiderea lui K. In acest timp T3 este blocat (resetat) cu iesirea SUS. Daca anularea nu are loc, T3 incepe sa cronometreze un timp in care suna alarma comandata printr-un releu. Apoi montajul revine automat in standby. .
  8. Pune schema in discutie si precizeaza intarzierea de care ai nevoie.
  9. Ticu

    Aplicatie cu panou solar

    Mai sus era vorba de leduri de aprox. 1W consum total. Asa cum ziceai in prima postare: "sa aprinda cateva LED-uri albe si sa faca putina lumina pe terasa". Si cum ziceam si eu mai sus, schema este "minimala, demonstrativa". De ce nu testezi cu niste leduri de circa 1W care nu au socuri de curent la pornire? Oricum schema nu e testata la 6V si s-ar putea sa fie surprize. . Becul folosit are curentul nominal 20W/12V=1,66A si rezistenta 12V/1,66A=7,2 ohm. Iar in momentul aprinderii, cand filamentul este rece, coboara spre 1 ohm, iar curentul este spre 10A. Posibil ca tensiunea sursei solicitate la acest curent sa scada pentru scurt timp sub tensiunea de mentinere a schemei. Posibil sa fie nevoie si de o durata mai mare a "socului" de tensiune pe poarta, ca sa depaseasca timpul aprinderii. Condensator mai mare, dar nu recomand folosirea electroliticilor, pentru ca au curenti de scurgere.
  10. Ticu

    Aplicatie cu panou solar

    Da, e corect. Uite si o socoteala in care se tine seama si de curenti: Mos-fet-ul are nevoie de +4V tensiune pe poarta (fata de masa) pentru a conduce suficient de bine. Am luat valoarea maxima din catalog pentru "Gate Threshold Voltage". Aceasta tensiune este preluata de pe divizorul de tensiune T2 ("rezistenta" emitor-colector) si 10k. Trebuie deci ca sa existe un curent de colector suficient de mare [ 4V/10k = 0,4 mA ]. PNP-ul este in montaj cu emitorul comun si are amplificare in curent; am luat aceasta amplificare 400 pentru BC327-40). Deci si curentul bazei (emitor-baza) trebuie sa fie suficient de mare (cam 400uA/400 = 1 uA). Ca sa asiguri 1uA in circuitul emitor-baza + Zener + 100k + (sursa-drena MOS-FET) va fi nevoie de: 0,55V intre e-b ca sa se deschida jonctiunea cu siliciu + 9,1V pe Zener ca sa inceapa strapungerea jonctiunii polarizate invers a acesteia + [ 1 uA x 100k = 0,1V ] pe rezistenta + tensiunea s-d a mos-ului (ideal zero). In total aprox. 9,75V. Daca tensiunea acumulatorului scade sub valoarea 9,75V incepe un fenomen in avalansa: curentul de baza scade, curentul de colector scade si el (pnp-ul incepe sa se blocheze), tensiunea pe rezistenta de colector scade sub 4V care este pragul de deschidere a mos-ului, acesta incepe sa se blocheze si deci tensiunea s-d creste peste zero. Ca urmare, curentul de baza scade si mai mult si lucrurile se desfasoara rapid, pana la blocarea ambelor tranzistoare. Zicem ca circuitul a basculat. Desigur si curentul prin sarcina este practic nul. Consumul total este nul si acumulatorul este protejat la descarcare excesiva. Daca tensiunea acumulatorului revine, nu are loc bascularea inversa datorita rezistentei foarte mari a mos-ului (s-d) care nu asigura redeschiderea pnp-ului. Pentru a bascula invers, trebuie fortata intrarea in conductie a mos-ului: - manual prin conectarea portii la + prin apasarea scurta a butonului B. Utila pentru "stoarcerea" unei rezerve de energie obtinute prin revenirea acumulatorului. - automat, dupa o intrerupere a alimentarii (prin releu, in timpul incarcarii ziua) si apoi reluarea alimentarii (de asemenea prin releu, noaptea). La reluare, pe timpul scurt cat se incarca condensatorul, tensiunea pe poarta creste peste prag si mos-ul intra in conductie, urmat de bipolar. Valorile tensiunilor date mai sus nu sunt foarte exacte; socotelile sunt aproximative. Ele depind de exemplarele Zener, pnp, mos-fet, de curentul prin sarcina si de temperatura. O testare practica se face simplu urmarind un voltmetru conectat paralel pe acumulator in timp ce acesta se descarca, pana la bascularea montajului.
  11. Ticu

    Aplicatie cu panou solar

    1. Limitarea tensiunii: acumulatorul cu Pb de 6V se recomanda sa fie incarcat "permanent" la 6,9V. Rezistenta 3,3k ar trebui micsorata la 1,8k ca sa poti regla din potentiometru aceasta tensiune la iesire. 2. Limitarea curentului: acumulatorul cu Pb de 1,3Ah se recomanda sa fie incarcat cu 1,3Ah/10h = 0,13A. Rezistenta albastra de 1 ohm devine 0,55V/0,13A=4,2 ohm. Observam ca panoul are putere mica (3W) si oricum nu livreaza mai mult de 3W/12V=0,25A. 3. Zener-ul de 9,1V insumat cu 0,6V (deschiderea jonctiunii emitor-baza) dadea aprox. 9,7V tensiune de basculare a circuitului bistabil. Pentru un Zener de 4,7V se va obtine 4,7+0,6=5,3V tensiune de basculare (blocare). As inlocui 10k din colector cu 4,7K si 100k din baza cu 47k ca sa mentin aceiasi curenti. Tranzistorul pnp cu care a fost testat montajul la 12V era BC327-40 (cu amplificare mare). Ar trebui testat daca in noile conditii circuitul mai basculeaza ferm si la ce valoare a tensiunii. Din pacate eu nu am acum conditiile necesare. 4. Inteleg ca vor fi niste leduri albe, fiecare inseriat cu aprox. 300 ohm ca sa limitezi la 10 mA curentul. 5. De regula un releu poate lucra intre 0,7...1,5 Unominal, deci pentru un releu de 12V ar fi acceptabil domeniul 8,4...18V. Nu strica totusi sa-i pui 100 ohm in serie, pe care va cadea un sfert din tensiune.
  12. Ticu

    Proiect Motor DC si telecomanda IR

    In ce priveste schema, ma tem ca mos-fetul va scurtcircuita sursa +12V la masa, iar PWM-ul va primi doar vreo 4V cand tranzistorul prin care se alimenteaza este deschis cu 5V de la Arduino.
  13. Mai exact pana in aprilie 2013 a functionat detectorul de radiatie solara si pana atunci gasesti graficele (la 2013s months). Restul senzorilor nu s-au stricat. Masuratorile pe o suprafata orizontala, pe care ajunge radiatia solara directa si indirecta (de la atmosfera). Valorile de catalog nominale ale panoului sunt date de regula pentru valoarea rotunjita 1000 W/m2.
  14. Deci policristaline, 240W, eficienta 15%, maxime 8,7A si 37V. Radiometru nu mai am din 1978, cand se faceau prototipuri monocristaline romanesti... Ati putea sa va orientati dupa valori date in literatura tehnica. De exemplu http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/2_1.pdf de unde am extras cateva tabele utile. Ar fi 420 W/m2 pe o suprafata orizontala, pentru Bucuresti, ora 12, cer senin, pe la jumatatea lui februarie. Intr-o vreme (pana prin 2014 cand s-a stricat detectorul) s-au dat pe net inregistrari meteo de la Magurele (IHH) http://meteo.nipne.ro/logger/months2012.html De exemplu pe la jumatatea lui februarie 2012 valoarea maxima este 500 W/m2.
  15. Orientativ, ai putea sa masori si sa compari cu valorile de pe eticheta panoului: - tensiunea in circuit deschis, cu un voltmetru - curentul de scurtcircuit, cu un ampermetru adecvat si cu sarme (testere) suficient de groase. Cu suprafata panoului orientata perpendicular pe directia soarelui. Mici variatii apar in functie de temperatura. Puterea maxima poate fi estimata dintr-un grafic ca cel alaturat, inmultind curentul cu tensiunea corespunzatoare punctului de "cotitura". https://www.wholesalesolar.com/solar-information/solar-panel-efficiency . Problema e ca nu stii care e radiatia solara in momentul masuratorii. Variaza cu anotimpul, ora, latitudinea si puritatea atmosferei. Ar fi utila o masuratoare in aceleasi conditii (simultana) a unui panou "etalon", cu parametrii cunoscuti, care ar fi in rol de "radiometru". Adica: daca etalonul da 75% din curentul Isc nominal, inseamna ca ai 75% din radiatia solara "standard" si cu acelasi procent este afectata si masuratoarea curentului la panoul necunoscut.
×