Jump to content
ELFORUM - Forumul electronistilor

yo3fhm

Membru activ
  • Posts

    876
  • Joined

  • Last visited

Contact Methods

  • Website URL
    http://yo3kxl.netxpert.ro

Recent Profile Visitors

1,606 profile views

yo3fhm's Achievements

Experienced

Experienced (11/14)

  • Dedicated
  • First Post
  • Posting Machine Rare
  • Collaborator
  • Very Popular Rare

Recent Badges

  1. Felicitari ! Ma bucur ca nu v-a dat batai mai mari de cap si ca acum va puteti bucura de aparat! N-as vrea sa va stric entuziasmul, dar mi-ar fi utile (poate si altora, ptr depanarea altor exemplare) cateva masuratori, mai ales acum cand il aveti in functiune. As putea sa va rog sa masurati punctele statice pe tranzistorii T4 si T5 (tensiunile fata de masa, pe B, C si E, apoi caderile de tensiune pe R302 si R306)? Fara a receptiona vreun post de radio, undeva pe o frecventa libera din UM . Sunt informatii utile depanarii altor exemplare. R301 era primul suspect, de aceea v-am rugat sa masurati tensiunile cu el strapat la masa si apoi pus undeva pe la 1/5 din cursa sau in pozitia de lucru in care era. Apropos, care e acea pozitie de lucru? Puteti sa-i masurati valoarea ? (cu aparatul oprit). De asemenea, ar fi utila o masuratoare pe linia de RAA: Daca puteti, masurati in doua conditii: - in UM, fara a receptiona vreun post, tensiunea intre linia de +BAT si linia de RAA (iesirea lui R314) , apoi intre masa si linia de RAA; - aceleasi masuratori tot pe UM, dar receptionand cel mai puternic post, in functie de zona in care va aflati. Va urez un An Nou cu sanatate si multe realizari in tot ceea ce va doriti ! Cezar YO3FHM
  2. Va salut, Cu cateva minute in urma am intrat si am citit cele postate de dvs. Pai atunci, am discutat gresit, pe schema lui Neptun2 (varianta pe siliciu), pe care a postat-o Validae. Am gasit si schema lui Neptun1 (cel pe germaniu). Din masuratorile dvs., ceva pare ciudat acolo. In zona lui pare ceva suspect; T5 mi s-ar parea in regula. Ce v-as ruga sa faceti: - readuceti in pozitia initiala semireglabilul R301, apoi sa-i masurati rezistenta si sa-mi spuneti ce valoare are. - masurati din nou tensiunile pe cei doi tranzistori, in special pe T4 (B, C, E) si caderea de tensiune pe R302 (si R306, daca puteti); va rog sa le postati. - ar fi util sa masurati si valorile rezistorilor : R303, R302, R304, R305, R307 si R306 (la rece, cu radioul nealimentat); va rog sa mentionati daca ati gasit diferente notabile (peste 30%) fata de valorile din schema si daca da, care sunt acestea; - as dori sa stiu daca atunci cand incercati sa masurati tensiunea pe catodul lui D5 (in punctul de conexiune cu R313), apare ceva? Daca da, ce valoare are? - verificati continuitatea infasurarilor de la L309, L310 si L311 (ambele bobine). Sa nu fie intrerupta vreuna. Va rog sa mentionati daca ati gasit ceva suspect. Atentie, aveti grija ca toate masuratorile sa fie raportate fata de masa si cu comutatorul de UM apasat. Succes si tinem legatura! Cezar YO3FHM
  3. Buna seara, O mentiune: aveti un radioreceptor Neptun2 (varianta cu RF pe siliciu) si nu Neptun1 (care are RF pe germaniu). Faptul ca aveti fasait mai pronuntat pe UUS (in comparatie cu cel de pe UM), demonstreaza ca din blocul UUS e functional cel putin etajul mixer-autooscilator (cel mai probabil ca si primul) si ca lantul de FI functioneaza pe 10.7MHz. Daca functioneaza pe 10.7 MHz, ar trebui sa functioneze si pe 455 KHz, datorita configuratiei (exista totusi si exceptii). Daca atingeti antena telescopica atunci cand e retrasa la nivelul carcasei, creste fasaitul cand receptionati FM ? Calea de FI ptr 455 KHz ar putea fi impiedicata sa functioneze doar daca ar exista niste intreruperi prin circuitele LC aferente. De exemplu, ceva la L307/L308 (infasurari, priza, sau componente adiacente), eventual la L310, sau secundarul lui L311 (bobina din demodulatorul MA). Verificati continuitatea acestor infasurari. Dioda din demodulatorul MA (D2), trebuie verificata si ea. Daca e defecta/intrerupta, nu va functiona lantul de RAA (AGC). Nu uitati de posibilele coroziuni care ar fi putut aparea si la alte componente. Repet ca bobinele sunt f sensibile, deci va mai rog odata sa le verificati continuitatea. Daca lantul FI ar functiona si pe MA, atunci o alta varianta ar fi ca placile condensatorului variabil sa faca scurt-circuit pe anumite zone si astfel, functionarea pe MA sa fie compromisa. Verificati cand aveti timp conexiunile bobinelor de pe bara de ferita si (cu receptorul nealimentat) daca sectiunile condensatorului variabil nu fac cumva scurt intre ele (verificati pe toata acoperirea CV-ului, de la un capat la altul, folosind testul de continuitate al multimetrului). Dupa ce faceti verificarile de care am vorbit, postati ce ati obtinut si ne mai gandim... Cu stima, Cezar YO3FHM
  4. Ati spus ca ati gasit terminale sectionate la T4, T5 (tranzistorii din amplificatorul de FI). Batranetea nu e o justificare. Daca s-au deteriorat datorita oxidarii, atunci efectul a avut si o cauza. Posibil sa fi stat in mediu cu umezeala mare, sau poate mediu marin, etc. Partea rea e ca daca pinii tranzistorilor au fost corodati, atunci e posibil ca si alte componente sa fi fost afectate. Daca multimetrul dvs. are si un betametru, v-as ruga sa masurati cei doi tranzistori si sa vedeti ce arata betametrul (masurati pe pozitia NPN). Aveti in vedere ca pin-out-ul tranzistorilor BF214 e de tip "BECM". Adica, tinand cheia la ora 18 si pinii inspre ochi, pinul de la ora 20 este "B", cel de la ora 22 este "E", cel de la ora 14 este "C", iar cel de la ora 16 este "M" (masa). Atentie, capsula tranzistorului e conectata la acel pin ! Verificati va rog firele bobinelor de pe bara de ferita - sa nu fie intrerupte si sa fie lipite unde trebuie. Pentru UM, este destinata bobina L204, de la care ar trebui sa plece 3 sau 4 fire. Doua dintre ele (capetele dinspre masa) ar trebui sa fie lipite impreuna la masa. Masurati cu multimetrul continuitatea intre extremele libere ramase. Daca bobinele sunt OK si lipite unde trebuie, ar trebui sa aveti continuitate . Eliminam astfel una dintre cauzele ptr care nu ati avea semnal pe unde medii. Daca reveniti, postati rezultatele, ca sa stim despre ce e vorba. Apoi, trecem la un alt set de masuratori: 1) puneti cursorul lui R301 la masa si apoi masurati tensiunile (fata de masa) pe B,C,E pentru ambii tranzistori (T4 si T5). Apoi masurati caderile de tensiune pe R302 si R306. 2) masurand tensiunea in emitorul lui T4 (fata de masa), rotiti cursorul lui R301 pana cand ajungeti intr-un punct in care veti constata ca rotind in continuare spre celalalt capat, tensiunea pe emitor nu mai creste in mod semnificativ. Opriti-va acolo si masurati din nou tensiunile (tot fata de masa) pe B,C,E pentru T4 si T5. Dupa ce ati efectuat aceste masuratori, postati rezultatele. Daca aveti neclaritati legate de solicitarile de mai sus, nu ezitati sa intrebati. O intrebare. Aparatul are bloc UUS si demodulator MF. Daca il treceti pe UUS, auziti vreun fasait in difuzor ? Cu stima, Cezar YO3FHM
  5. Buna ziua, Abia acum am citit mesajele postate de dvs.; pana si pe 30 am avut treaba. Voi reveni de acasa, putin mai spre seara, si vedem atunci pe ce cale o apucam. Intr-un fel sau altul, o vom rezolva ! Pai daca receptorul functional "aude" semnalul de la oscilatorul Neptun1 intre 1400 si 1500 KHz, cel mai probabil e ca e pe la 1455 KHz . Asta confirma faptul ca oscilatorul Neptunului e pozitionat cam pe unde trebuie. Daca acul sau de scala e pe la 1000 KHz, inseamna ca oscilatorul e la 1455 KHz, asa cum ar trebui sa fie. Si celalalt receptor il "aude" corect. Vedem mai tarziu. Cu bine, Cezar YO3FHM
  6. OK! Deci avem un AAF in stare buna de functionare si un oscilator functional de asemenea. O mica paranteza as dori sa va rog sa incercati: cu receptorul extern fixat in jur de 1000 KHz, cand receptionati semnalul oscilatorului de la Neptun1, cam pe unde se pozitioneaza acul de scala al Neptunului ? Ma refer la frecventa grosier aproximata in functie de inscriptionarea scalei . Daca oscilatorul local functioneaza si nu aveti semnal la iesire, asta se poate intampla dintr-o multime de cauze. Vom incerca sa le identificam usurel pe toate cele posibile. Daca vom ajunge intr-un punct mort, puteti sa-mi trimiteti radioul sa ma ocup de el . Acum hai sa vedem daca functioneaza amplificatorul de frecventa intermediara (FI). In general, operatiunea asta se rezolva cu ajutorul unui generator RF modulat. Poate fi si unul improvizat. Dar cum nu dispuneti de asa ceva, sa incercam o solutie "populara": injectie de semnal RF dintr-o antena oarecare, in intrarea amplificatorului de FI. Antena "oarecare" poate fi un fir lung de 10-20m aruncat pe fereastra, in exterior. Conectati capatul antenei cu un condensator de 1nF si atingeti colectorul lui T3 sau unul dintre punctele care au legatura cu acesta: pinii 5b/4b sau 1c/2c (atunci cand comutatorul ptr UM este apasat). Daca se va auzi zgomot (cresterea substantiala a fasaitului) sau ceva semnale radio (amestecate) in difuzorul radioului, atunci am putea presupune ca amplificatorul FI functioneaza cat de cat. Astept feedback-ul dvs. si mai vedem, ne mai gandim. Succes, Cezar YO3FHM
  7. Buna dimineata, OK, am inteles. Nu-i bai, intrebasem ca sa stiu daca ne putem baza si pe alte echipamente care ar fi fost extrem de utile (de ex. un osciloscop, eventual un generator de semnal). Bun. S-o luam in ordine. 1) Cum a recomandat si Validae, va rog sa verificati preventiv contactul de la mufa DIN cu 5 pini. E un contact care e normal inchis si care se deschide atunci cand introduceti o mufa DIN tata in cea existenta pe carcasa radioreceptorului. Pastilele contactului sunt de obicei argintate si in timp, oxideaza. Contactul respectiv nu este relevant pentru preluarea semnalului din demodulatoarele MA sau MF, dar actioneaza atunci cand vreti sa introduceti semnal AF extern, deconectand semnalul provenit de la demodulatoare. Practic, masurati direct la terminalele lamelelor daca aveti continuitate atunci cand nu e introdusa nici o mufa. Daca exista continuitate, e OK. Puteti eventual sa introduceti o foita de hartie cu care sa curatati fin pastilele respective si sa reverificati apoi existenta continuitatii electrice. 2) Din ce ati mentionat, am inteles ca etajul AAF ar functiona. De fapt, v-ati bazat doar pe atingerea intrarii AF cu surubelnita si verificarea aparitiei brumului. E un semn ca functioneaza, dar nu puteti sti daca functioneaza chiar corect. O metoda rapida ar fi sa injectati semnal audio de la orice fel de sursa o aveti la indemana (de ex. un MP3 player, un telefon mobil - din jack-ul de casti, dintr-un laptop sau PC, etc.) in mufa DIN de care am vorbit mai sus. Daca semnalul muzical va fi redat satisfacator si fara distorsiuni evidente la 3/4 din cursa potentiometrului de volum (si cu alimentare la tensiunea nominala), atunci putem admite ca etajul AAF isi face treaba. 3) Haideti sa ne asiguram ca etajul oscilator pentru MA lucreaza. Este echipat cu tranzistorul T3 (BF215). O metoda rapida ar fi sa folositi pentru asta un alt radioreceptor, pentru a receptiona purtatoarea generata de T3. Daca aveti la indemana un alt radioreceptor pe unde medii, il veti porni si ii veti fixa acordul undeva, sa zicem, pe la 1000 KHz. Apoi porniti Neptunul, tot pe unde medii, si lipiti cele 2 receptoare unul de celalalt (cat mai apropiate). Explorati scala de la Neptun de la un capat la celalalt (folosind butonul de acord) si ascultati cu celalalt receptor pentru a observa daca veti receptiona semnalul provenit de la oscilatorul Neptunului. Se va auzi ca un post de radio MA aflat in pauza (fara modulatie) - adica un fasait mai redus fata de zgomotul benzii. Reveniti apoi si postati rezultatele. Daca nu veti receptiona semnalul oscilatorului local, ramane sa vedem motivul, apoi putem merge mai departe. Succes la teste! Cezar YO3FHM
  8. Buna ziua, As incerca sa va ajut, dar ar fi bine sa stim pe ce echipamente de masura si control ne putem baza. Mai aveti si altceva (util) in afara de multimetru ? Succes si revin. Cezar YO3FHM
  9. Buna "depozitie" ! Macar stiu la ce sa ma astept. M-am gandit si eu sa nu ma mai complic si sa testez motorasul direct, dar am zis ca ar fi OK sa am si ceva pe masa, ptr situatia in care mai testez si altele. Din ce am discutat pana acum, se pare ca MPP e capsulat si nu-l poti desface fara sa-l distrugi. Personal, n-am verificat. Dar te asigur ca daca imi pica unul defect in mana, o sa-l disec si voi pune si poze. Hi. Corpul clapetei de acceleratie se poate curata fara probleme, asta am vazut-o deja. Cineva de la Renault mi-a spus ca motorasul de pe corpul original al clapetei (acum am unul schimbat in urma cu 3 ani) ar putea fi mai bun decat cel nou. Hi. Ramane sa o caut pe cea veche si saptamana viitoare ma voi convinge. Va tin la curent ! Merci, C.
  10. Buna ziua, Multumesc pentru sugestii, atat ptr schimbarea motorasului (spre rezolvare practica) cat si pentru testare. Referitor la testare, am gasit ceva si mai simplu, voi reveni cu un link dupa ce voi testa sa vad daca functioneaza. Ma documentasem in prealabil pe MPP-urile ptr Logan si da, am descoperit ca VDO e redutabil ca fiabilitate, asadar confirmarea colegului grosu99 e binevenita. Totusi, inainte de a cheltui banii pe un VDO (170-200 lei), am de gand sa verific ce motive ar avea sa nu functioneze corect. O fi gripat, o avea vreun defect survenit in timp, etc. Si spun asta, ptr ca in 2019 am schimbat clapeta de acceleratie cu totul, montand una pe care service-ul mi-a prezentat-o Renault, cu corp din antimoniu sau aluminiu (nu stiu exact). Evident, n-am avut de unde sti ce motoras o fi echipat noul corp de clapeta. Ramane de vazut - si de aceea as vrea sa le pot testa manual, ca sa vad cum se comporta. Promit ca voi reveni cu amanunte in momentul in care voi avea ceva de prezentat. Pana atunci, nu ma deranjeaza nici un fel de alte sugestii sau comentarii ! Numai bine, C.
  11. Buna ziua, A incercat cineva sa construiasca un sistem prin care sa poata verifica functionarea motorasului pas cu pas care echipeaza clapeta de acceleratie de la Dacia Logan (si nu numai) ? As vrea sa il pot actiona separat, ptr. a vedea daca sunt probleme in functionarea lui sau nu. Modelul respectiv are cod RENAULT 7701206370, dar mai este fabricat si de altii : OEM/AFTERMARKET ERA 556038, HOFFER 7514040, MAGNETI MARELLI 820003354010, MASTER-SPORT 0951774PCSMS, MAXGEAR 580039, MEAT & DORIA 84040, METZGER 0908024, STANDARD 14861, VEMO 46770023, VDO D95177 Cele mai cunoscute si cumparate sunt in general RENAULT si VDO. Motorasul respectiv are un conector cu 4 pini. Nu am folosit niciodata pana acum motoare pas cu pas si nu am deloc experienta cu ele. INFO strict pentru cei care nu au idee despre ce face MPP-ul respectiv: Motorasul pas-cu-pas regleaza turatia motorului la relanti, atunci cand clapeta de acceleratie este inchisa. Practic, el lasa sa treaca o cantitate suficienta de aer pentru mersul motorului la relanti. MPP este actionat de ECU (calculatorul de bord) si inchide/deschide un orificiu prin care patrunde aerul in motor, pe langa clapeta de acceleratie. MPP are un con pe ax (axul e filetat cu pas mare) care se misca inainte-inapoi cand este actionat MPP. Conul obtureaza partial orificiul de pe langa clapeta de acceleratie, permitand astfel reglajul turatiei (la relanti) a motorului, in plaja 600-1500rpm. Daca MPP se gripeaza sau se defecteaza, turatia la relanti poate urca sau oscila in jurul valorilor de la 1500 si pana chiar peste 2000rpm. La Logan, pozitia clapetei de acceleratie este citita de un potentiometru si livrata apoi catre ECU, care dozeaza cantitatea de benzina injectata si in functie de cat a apasat soferul pedla de accelaratie (practic, de pozitia clapetei). Intrucat la Logan, MPP-ul e o piesa care se defecteaza relativ des, iar eu sunt Stan patitul, as fi curios sa pot testa motorasele de acest tip. Am deja 2 pe care le-am pus deoparte si chiar vreau sa vad daca au probleme sau pur si simplu, trebuie doar curatate si gresate. Cu multumiri, C.
  12. Bingo! Mi-ai luat-o inainte, dar vroiam sa spun fix acelasi lucru ! OK. Si ce-ati vrut sa spuneti cu asta ?
  13. M-as bucura sa vad activitate, chiar si pentru un astfel de demers! Avem colegi care s-au aratat interesati sa compuna pluralul pe care il sugerati (atat de optimist!) mai sus ?
  14. Cu placere, dar m-ai botezat ! Sunt Cezar , YO3FHM (responsabilul statiei de club de la YO3KXL). O sa mai adaugam si alte materiale, cu timpul stam cam subtirel... 73!
  15. Adica, reproiectarea acestuia. Cam aia ar insemna "modernizare" in cazul unui astfel de echipament. Daca e vorba de productie de serie, atunci probabil ca veti avea oferte. Dar la cerintele din ziua de azi, stabilitatea de frecventa si puritatea spectrala sunt esentiale. Daca pornind de la un DDS (care sa aiba ca referinta altceva superior unui cuart, de ex. cel putin TCXO) s-ar putea rezolva prima parte, la zona de puritate spectrala veti avea muuuuuult de lucru. Un simplu modul FTJ ca cele proiectate de chinezi nu e suficient. Va trebui sa analizati si alti parametri ai aparatului, cum ar fi fusta de zgomot din jurul fundamentalei generate. Pentru ca daca tot e generator RF dedicat, atunci unii s-ar putea sa vrea sa-l utilizeze si in alte scopuri in afara de vobulare; sa zicem, la masurarea sensibilitatii unui sistem de receptie, caz in care cele de mai sus conteaza. Revazand "caietul de sarcini" ... ... ma intreb de ce oare ati dori sa fie nou, gasibil in comert si in curs de fabricatie ? Nivelul "selectabil" s-ar putea realiza cu niste atenuatoare externe, dar unul decent costa cel putin 60 EUR... In plus, atat timp cat nu e inclus in cutia generatorului, oricand pot exista riscuri de a "scapa" in afara RF , ceea ce nu v-ati dori in anumite cazuri .
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.Terms of Use si Guidelines