Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

yo3fhm

Membru activ
  • Content Count

    472
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

201 Excellent

About yo3fhm

  • Rank
    YO3KXL Team

Contact Methods

  • Website URL
    http://yo3kxl.netxpert.ro

Profile Information

  • Locatie
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

429 profile views
  1. Nu, pentru ca n-am gasit publicate cercurile de zgomot pentru BF199 (tranzistorul cu care am lucrat). Si ca sa incerc cu Spice prin tatonari, mi s-a parut cam overkill. Cu stima, Cezar
  2. Buna seara, Referitor la montajul postat de userul Degetica (receptor superreactie din revista Tehnium nr. 6/1981): https://www.elforum.info/topic/129672-detectoare-simple-in-fif/?do=findComment&comment=1773082 Configuratia de intrare se poate intalni in multe alte materiale publicate pe Internet sau in alte reviste/publicatii de specialitate, cum ar fi QEX sau ARRL Handbook. Rezistorul de pe sursa nu atenueaza semnalul de la intrare, ci chiar joaca un rol important in adaptarea etajului la impedanta sursei de semnal. Iata mai jos simularea ARF-ului din receptorul superreactie pentru banda FM 88-108 descris in revista QEX din Sep/Oct 2000, pag.30 . NOTA: pentru colegii care sunt mai putin increzatori in rezultatele simularilor, ii pot asigura ca cele de mai jos reflecta destul de bine realitatea, intrucat am verificat si in mod practic. De altfel, dupa cum unii probabil ca au si observat, am incercat ca in cazul aproapte tuturor simularilor pe care le-am publicat sa le verific si in practica, mentionand in mod expres acest lucru. Rezultatele simularilor depind de aplicatia si modelele utilizate, dar si de modul in care utilizatorul foloseste simulatorul. Revenind la ARF-ul de care discutam... Am folosit doua montaje identice, in care rezistorul din sursa FET-ului are valori diferite: R1=270 ohmi (sus) si R3=1Kohm (jos) : Rezultatele simularii se vad in imaginea de mai jos: Astfel, in imaginile de mai jos se pot vedea si valori concrete. Cand rezistorul din sursa are valoarea de 270 ohmi, impedanta de la intrarea ARF-ului este foarte apropiata de 75 ohmi. Cand acelasi rezistor are 1Kohm, impedanta de intrare creste la 138 ohmi (in conditia in care la iesire se pastreaza o sarcina constanta de 300 ohmi). Variatia valorii sarcinii de la iesire intre 50 ohmi si 1Kohm nu modifica in mod sensibil parametrii etajului. De asemenea, se poate observa ca S11 (in principiu, return-loss-ul ) ajunge la -14dB ptr rezistor de 270 ohmi in sursa, pe cand daca se va monta 1Kohm, S11 se inrautateste, ajungand spre doar -9dB (situatie reflectata si in modificarea impedantei de intrare a etajului). Masuratorile le-am efectuat, dupa cum se vede, la o frecventa de aprox. 100MHz. De asemenea, atenuarea de insertie a etajului se inrautateste cu aprox. 2dB daca se mareste rezistorul din sursa (nu am mai adaugat poze si ptr aceasta). Introducerea unui soc de aprox. 10uH in serie cu rezistorul de pe sursa aduce modificari neesentiale ale impedantei de intrare si ca atare, a nivelului de semnal care ajunge pe tranzistor. Interesant a fost sa constat ca etajul functioneaza (cel putin in simulare) foarte bine cu J310, iar in cazul utilizarii unor FET-uri din seria BF245/256 (A,B sau C), parametrii se inrautatesc (creste atenuarea de insertie si se modifica impedanta de intrare). Folosind acesti tranzistori, rezistorul din sursa trebuie scazut la 100 ohmi ptr a avea o impedanta de intrare de 75 ohmi, dar atenuarea de insertie va ajunge la aprox. -3dB.
  3. Buna ziua, Am deschis un nou topic referitor la cele mentionate de dvs. in postarile pe care vi le-am citat : Retele (radio) de comunicatii voce/date de amator in Romania Semnalul repetoarelor UIF este transferat si altor repetoare sau noduri de comunicatie care functioneaza in banda de 2m. Daca veti dori sa cititi cele pe care le-am postat in link-ul de mai sus, cred ca veti afla raspunsul la toate intrebarile pe care le-ati mentionat legate de subiect. Va raman la dispozitie daca voi putea sa va raspund si la altele (legate de acelasi subiect, desigur). Cu stima, Cezar YO3FHM
  4. Am initiat acest topic mai mult datorita faptului ca am dorit sa raspund unor postari ale dlui. Puriu, plasate in pagina a 5-a a topicului "Detectoare simple in FIF". Nu ma astept sa existe prea multi colegi interesati de subiect, dar am preferat sa deschid un nou topic, pentru a nu fi prea mult in afara subiectelor discutate pe marginea "detectoarelor simple in FIF", dar daca vor exista preocupari, cu atat mai bine ! Dl. Puriu spunea ca a receptionat traficul provenit de la mai multe statii de radioamatori, pe o frecventa VHF si evident, s-a intrebat despre ce era vorba. Voi incerca sa lamuresc cateva aspecte legate de intrebarile dumnealui, in speranta ca astfel se va face mai multa lumina asupra posibilelor surse care ar fi putut genera traficul respectiv. Asadar... Dl. Puriu, referitor la cele de mai sus, va pot oferi cateva detalii. A. Referitor la retelele de comunicatii vocale In Romania, exista cateva grupuri de radioamatori care au infiintat 2 tipuri de retele de comunicatii care acopera teritoriul tarii, prin noduri radio amplasate in unele orase. Comunicarea intre noduri se face prin protocoale VoIP vehiculate prin Internet, iar de la noduri pana la utilizatorul final (din reteaua radio) se face prin intermediul unor echipamente de emisie-receptie instalate sub forma de repetoare (semi-duplex) sau link-uri (simplex). Ca alternativa, mai exista si posibilitatea de a intra in retea direct din Internet, prin intermediul unei aplicatii numite EchoLink (care functioneaza inclusiv pe telefoane mobile). E valabila doar ptr radioamatori autorizati. Cele doua retele functioneaza in standard analogic (UHF si VHF) si respectiv digital (doar UHF). Reteaua digitala cea mai cunoscuta (bazata pe DMR-MARC) a fost initiata la nivelul SRR (Societatea Romana a Radioamatorilor) de catre Adrian Florescu YO3HJV, un bun cunoscut de-al meu. Nu mai stiu ce acoperire are in prezent. Intre timp, a aparut DMR-BrandMeister , care are avantajul de a putea reuni si alte standarde digitale pentru comunicare vocala, cum ar fi C4FM, D-STAR, APCO P25, etc. Reteaua DMR-BrandMeister a fost introdusa mai recent in Romania, de catre Daniel Salajan YO5DSG. Aici puteti vedea o lista cu nodurile DMR-BrandMeister din toata lumea, iar daca introduceti in form-ul "Search" caracterele "YO", veti obtine o lista cu repetoarele DMR-BrandMeister din Romania. D-STAR e un standard digital implementat pe statiile fabricate de Kenwood si Icom. DMR e implementat pe statiile Motorola, iar C4FM pe statiile Yaesu. Cealalta retea (cea analogica) se numeste RoLink si pot sa povestesc mai multe despre ea, deoarece sunt implicat in echipa RoLink. RoLink este o reţea mixtă de comunicaţii vocale, ai căror iniţiatori sunt Cătălin Tanasie YO7GQZ, Cristel Teodorescu YO4ISC şi Cristian Mitroi YO3GWM. Reţeaua este formată din noduri amplasate în diverse localităţi şi zone din ţară, interconectate prin Internet. Comunicaţia radio este standard FM analogic. Scopul sistemului este de a asigura o comunicaţie vocală rapidă cu site-urile interconectate şi de a anima activitatea în banda de 70cm (si in unele cazuri, in banda de 2m). Pentru a economisi timp, citez mai jos din cele pe care le-am scris la descrierea pe scurt de pe site-ul oficial RoLink, www.439100.ro : Cum funcţionează RoLink? Simplu. Daca eşti în zona de acoperire a unui nod RoLink, apeşi PTT-ul staţiei (portabila, mobila sau fixa) și faci apel în mod uzual. Semnalul tău vocal va fi preluat de nod (prin radio) şi retransmis prin Internet (VoIP) către toate nodurile active în acel moment, iar fiecare nod va retranslata apelul tău pe portul radio local. Exemplu: te deplasezi pe DN1 dinspre București spre Câmpina. Dacă vei emite pe intrarea nodului RoLink de la YO3KXL (439.075 MHz), vei fi auzit în toate localitățile care au noduri conectate în rețeaua RoLink. Iata mai jos o imagine promo pe care am realizat-o la putin timp dupa infiintarea primelor noduri ale retelei RoLink: In decembrie 2015, putin inainte de Craciun, am urcat membrii echipei RoLink si cativa colegi inimosi pe terasa Facultatii de Electronica, unde cu ajutorul lor am instalat nodul RoLink pentru Bucuresti, care este functional sub indicativul radioclubului de care raspund, respectiv YO3KXL. Site-ul YO3KXL este accesibil aici, dar uneori mai are probleme datorate spatiului de pe hard-disk, urmand ca intr-un viitor apropiat sa-l mut pe un server hostat chiar in subsolul facultatii. In Bucuresti, exista doua noduri RoLink, cel de la noi de pe Facultatea de Electronica (Vest - UHF, 439.100MHz, CTCSS 103.5) si inca unul, amplasat in partea opusa a orasului, de catre Cristi Diaconu YO3GDI (Est - VHF, 145.7125 MHz, CTCSS 173.8). Nodul de pe Facultatea de Electronica acopera o arie de aprox. 90Km, dar in unele zone din oras nu penetreaza suficient pe UHF, asadar aceasta a fost ratiunea pentru care a aparut si nodul VHF. De asemenea, exista o parte dintre radioamatori care nu dispun de statii UHF si astfel, pot folosi statiile VHF din dotare pentru a opera in reteaua RoLink. Mai multe despre montarea si punerea in functiune a nodului RoLink din Bucuresti, puteti citi aici: YO3KXL-R: repetor UHF pentru reteaua RoLink (31.12.2015) Caseta tehnica a repetorului UHF al nodului RoLink Bucuresti (teresa Fac. de Electronica) Cristel YO4ISC, regland repetorul Puteti vedea in link-ul de mai jos o lista a nodurilor retelei RoLink, in care este afisata starea in timp real a acestora : http://www.439100.ro/content/blog/noduri/ Tot acolo sunt afisate si frecventele de lucru, shift-ul folosit pentru emisie, precum si frecventa tonurilor CTCSS necesare deschiderii repetoarelor retelei. OFFLINE= deconectat de la retea; STOP= in receptie ; TALK= in emisie . Cand un nod emite, este evidentiat cu rosu. In aceasi pagina puteti gasi in stanga si buton pentru a asculta live traficul din reteaua RoLink . RoLink este o retea realizata de radioamatori pentru radioamatori. Investitiile se fac in comun, de grupurile celor interesati, care isi achizitioneaza echipamentele necesare. Echipa RoLink acorda asistenta complet gratuita in vederea instalarii aplicatiilor software necesare pe orice platforma utilizabila, precum si pentru realizarea interfetelor de comanda. De asemenea, daca este cazul, pentru punerea in functiune, reglajul nodurilor si chiar si pentru administrarea de la distanta a functionarii acestora. Din aceste motive, cheltuielile sunt minime. La ora actuala, un nod RoLink poate fi implementat pe un Orange-PI, iar pentru repetor mai sunt necesare 2 statii, un filtru duplexor si o antena. Acum, dupa ce v-am facut aceasta prezentare, sa revenim la Iasi. In zona istoricului oras in care locuiti, exista mai multe noduri de comunicatie pentru radioamatori, atat pe UHF cat si pe VHF, disponibile in toate retelele vocale pentru radioamatori, existente si operate la noi in tara: analogic (RoLink) si digital (DMR-MARC si DMR-BrandMeister). Nodul RoLink pentru Iasi este amplasat undeva pe strada Stejar si este administrat de Adrian Savu, YO8RXT, avand si o componenta pe VHF in 145.2875 MHz. Adrian YO8RXT Amplasare nod YO8RXT in Iasi Puteti sa vedeti mai multe detalii cu nodurile de comunicatie existente in zona Iasiului, accesand link-ul de mai jos. Cele mai multe sunt in UHF, dar exista si cateva in VHF : https://www.aprsdirect.com/center/47.20118,27.57682/zoom/11/time/60 De asemenea, o alta sursa de la care ati fi putut receptiona trafic radio, ar fi repetoarele vocale amplasate in apropierea Iasiului. Acestea nu sunt conectate la reteaua RoLink, dar pot fi operate de alti radioamatori aflati in raza lor de actiune. In link-ul de mai jos puteti vedea o harta a acestor repetoare : http://www.radioamator.ro/misc/amplasamente.php Chiar daca spuneti ca aveti deschidere doar spre N-NE, in cazul dvs., e posibil sa fi receptionat (prin reflexii) chiar si repetorul YO8M, care e amplasat in zona de S-E a Iasului: QTH Locator: KN37TC Indicativ: YO8M Localitate: deal Paun, Com. Barnova, asl 368 m Canal: RV51 (R1x) F input: 145.0375 MHz F output: 145.6375 MHz Antena: 2 antene separate pe verticala la 15m Putere: 5 W Acoperire: Iasi, Neamt, Bacau, Botosani, Suceava Responsabil: YO8SAL Comentarii: inlocuit cu repetor digital DR-1X Yaesu System Fusion, antene GP, cablu H1000. Re-autorizat august 2016 ptr modulatie analogica si digitala: F3E, F1D, F2D si F7W (YO8SAL 10 sep 2016) Cam acestea ar fi (pe scurt) informatiile despre retelele de comunicatii vocale pentru amatori existente si operationale in momentul de fata, in Romania. Pot sa mai mentionez ca in Bucuresti, Vlad YO3IHG incearca sa testeze si echipamente in sistem Tetra, dar deocamdata nu cunosc mai multe amanunte. B. Referitor la retelele de comunicatii digitale In Romania, mai exista si o retea de comunicatii digitale pentru radioamatori, care foloseste protocol AX25 pe partea radio si la nevoie, TCP/IP incapsulat pe cadre AX25. In momentul de fata este in declin, datorita faptului ca nu a mai existat interes pentru utilizarea sa, dupa facilitarea accesului la Internet. Dupa 2005, cele mai multe noduri ale acestei retele si-au incetat activitatea. Reteaua a inceput sa opereze timid de prin 1995, in Bucuresti aparand primele doua BBS-uri si repetoare digitale (digipeatere) - cel operat de Petre Endrejevschi YO3CTW si cel de la firma ADCON Telemetry, operat de Stefan Bordeanu YO3DP sub indicativul statiei de club YO3KWT. Nodul de la YO3KWT asigura si functia de gateway cu Internetul, oferind si primele servicii de acces la E-mail prin intermediul unor conturi definite pe BBS-ul sau (implementat sub JNOS, versiune DOS). Pe vremea respectiva, era ceva revolutionar ! Nota: pentru radioamatorii care apartin generatiei mele (poate si pentru cativa mai tineri decat mine), ADCON Telemetry a fost fondata de Nicoara Paulian YO3NP (ex-YO3BEJ) - nimeni altul decat vestitul Lix , cel care a fondat nu mai putin vestitul grup LIXCO - echipa care a conceput celebrul transceiver A412, calculatorul personal L/B881 precum si alte echipamente destinate radioamatorilor (manipulator electronic cu memorie, interfete RTTY, aplicatii software pentru comunicatii digitale, etc.). Nicoara Paulian YO3NP Stefan Bordeanu YO3DP, la YO3KWT Petre Endrejevski YO3CTW (in vizita la F.R.R pe str. Lipscani) Mai jos, o poza in care Lix apare primul din stanga. A facut parte din echipa castigatoare a editiei din 1983 a concursului WPX, sub indicativul special YP3A, singura data cand acesta a fost utilizat in afara sediului de la Palatul Copiilor . Membrii grupului din poza sunt: randul de sus: Nicoara Paulian(Lix YO3NP, Serghei Sevcenco(4X4...), Constantin Balan (Costi YO8BAM), Marcel Aleca (YO4ATW), Andrei Giurgea (Andy YO3AC), YO4XF, Radu Bratu (YO4HW), Mircea Rucareanu (YO4SI), Constantin Vlaicu (Toto YO3QK), Nicolae Dinca (Sandy YO3ND) ; randul de jos: Iulian Teodorescu (YO9AGM, acum VE2AWW), Dan Burlacu (YO3FF) . Din pacate, multi dintre ei au trecut la cele vesnice (SK/Silent Key), Dumnezeu sa-i odihneasca ! (YO4BAM, YO3AC, YO4HW, YO3QK). In poza din dreapta il puteti vedea pe Radu Bratu YO4HW, seful radioclubului municipal Constanta, in amplasamentul care a existat pe malul lacului Tabacarie din Constanta. Etajul final de emisie din partea stanga a pozei era realizat cu GU81 si asigura o putere de 700W in 14MHz. Am avut ocazia sa operez cu el, conectat la o superba antena beam rotativa, care pe vremurile respective era ceva destul de rar. In tara, au mai existat in perioada respectiva si alte gateway-uri, BBS-uri, noduri si digipeatere asemanatoare. Cel mai cunoscut gateway a fost YO2KJO, cel operat in Timisoara, de Norbi (Norbert Hanigovszki, YO2LGU). Tot Norbi a indeplinit functia de coordonator al spatiului de adrese IP AMPRNet pentru Romania, pana in anul 2000, cand am preluat-o eu. Apoi, din 2008, i-am predat fanionul lui Marius Petrescu YO2LOJ. In Constanta, bunul meu prieten Valentin Oprescu YO4GAB a infiintat un gateway/BBS packet radio, la care am pus umarul cu placere pentru a-l pune in functiune. Din pacate, Vali a trecut in lumea celor drepti, lasand in urma lui realizari in care extrem de putini s-au mai implicat de atunci... Norbi YO2LGU Vali YO4GAB (in camasa albastra) Marius YO2LOJ Pana in 1998, sistemele de la YO3CTW si YO3KWT au asigurat startul retelei de packet-radio. Incepand cu decembrie (tot decembrie!) 1998, am implementat la Facultatea de Electronica o statie de club, avand ca scop promovarea comunicatiilor digitale pentru amatori, sub indicativul YO3KXL. Datorita amplasamentului foarte bun (terasa facultatii se afla la cel putin 40m deasupra solului), am putut acoperi o raza de aprox. 90Km in jurul Bucurestiului, oferind pentru o buna perioada de timp informatii (tehnice) cat mai proaspete, preluate pe canalele de specialitate ale BBS-urilor din exterior. De asemenea, alte doua facilitati pe care le-am oferit gratuit radioamatorilor care accesau YO3KXL, au fost conturile de E-mail gratuite si accesul la cele mai cunoscute si frecventate DX-Clustere, prin reteaua radio . Dupa 2008, datorita serviciului, nu am mai avut timpul necesar pentru a ma ocupa atat de indeaproape de echipamentele de la YO3KXL si cum un alt amic foarte bun (Cristi, YO3GWM) a venit cu ideea de a pune in functiune un gateway APRS la YO3KXL, am achiesat la propunerea lui si i-am predat conducerea executiva a radioclubului ;-) Cristi s-a apucat de treaba si a pus in functiune sistemul APRS (Automatic Packet/Positioning Reporting System) care functioneaza si in prezent. APRS seamana cu sistemul AIS folosit in domeniul naval . Site-ul oficial APRS Romania se poate accesa aici (http://www.aprs.ro/ ) si este intretinut de Cristi YO3GWM. In Bucuresti, alte doua noduri cu functie de digipeater packet-radio, au fost cel de la Adrian Sinitaru YO3APJ si cel de la Costel YO3ACX. Adriian YO3APJ Costel YO3ACX Tot ceea ce am realizat la YO3KXL nu ar fi fost posibil fara sprijinul direct al bunului meu amic, Conf.dr. ing. Mihai Stanciu, YO3HAM - caruia doresc sa-i multumesc pe aceasta cale pentru timpul si increderea acordate. Mihai YO3HAM si Cristel YO4ISC Cristi YO3GWM Cezar YO3FHM De asemenea, doresc sa mai multumesc multor altor colegi si prieteni (radioamatori sau nu) care ne-au sprijinit in activitatea de la YO3KXL ! Un calduros 73! tuturor si toate cele bune ! Cezar YO3FHM
  5. Seara buna, Eu cred ca la frecvente atat de joase, nu mai conteaza cum ati conceput cablajul. Cred ca si daca ati fi lipit montajul in aer, ati fi obtinut cam aceleasi rezultate. E normal ca daca semnalul e limitat sa va apara si componente spectrale nedorite, care sa se "topeasca" in norul general de zgomot. Pe de alta parte, nu uitati ca in cazul dvs., DAC-ul e simplist - realizat prin reteaua de rezistori R-2R; forma de unda pe care o veti obtine la iesire acestuia nu va fi un sinus suficient de curat. Din acest motiv, cred ca un filtru trece-jos va ajuta la o mai buna filtrare a semnalului de iesire si cred ca va reduce si din zgomot. Ar merita sa incercati. 73 de Cezar
  6. Ziua buna, Inteleg ca suntem concitadini, nu? Daca vreti ne putem intalni, veniti cu bara de ferita si o masuram pe loc. Facem impreuna si calculele aferente si daca vreti, inclusiv rezonanta circuitului pe 77.5 KHz Sau ne putem intalni, imi dati bara de ferita, o masor si va ajut sa construiti circuitul LC necesar, apoi ne vedem in alta zi si vi-l predau. Un LC-metru e foarte util, dar nu va uitati la multimetrele digitale de la UNI-T, e mai bine sa uitati de ele. Cu stima, Cezar YO3FHM
  7. Nu e chiar asa greu! Un mic exemplu mai jos, sper sa va fie util. Pasul 1. Calculati raportul nr de spire al montajului RA3AAE: L1 = 60 spire, L2 = 5 spire, rezulta N1/N2 = 60/5 = 12 . Pentru corectitudine, vom pastra acest raport. Pasul 2. Calculati inductanta specifica AL a miezului de ferita folosit de RA3AAE, folosind formula L=N2*AL ,de unde rezulta AL =L/N2 : AL = 353uH/65*65sp^2 = 353000nH/4225 sp^2 = 83.55 nH/sp^2 . Pasul 3. Calculati numarul de spire pentru bobina unui circuit acordat care sa functioneze pe 77.5 KHz. Pentru asta, am pornit chiar de la valorile circuitului LC pe care l-am masurat din ceasul meu DCF77, unde am gasit ca bobina avea 1.54mH . Rezulta ca L1+L2 = 1540uH. Calculati numarul de spire pornind de la formula N2=L/AL = 1540 uH / 83.55 nH/sp^2 = 1540000 nH/83.55 nH/sp^2 = 18432.07 . Rezulta N'= radical (N^2) = radical (18432.07) = 135.76 , de unde N' = 136 (prin rotunjire). Pasul 4. Creati un mic sistem de 2 ecuatii cu 2 necunoscute, pe care trebuie sa il rezolvati: N1+N2=136 (1) N1/N2=12 (2) Rezulta N2=10.46, deci N2 = 11 spire (rotunjit) si respectiv N1=125.54, deci N1=126 spire (rotunjit). Verificand raportul, rezulta N1/N2 = 126/11 = 11.45, deci aproximativ 12 (raportul de la care am plecat initial). Asadar, daca ati folosi acelasi miez cu cel din montajul lui RA3AAE, bobina pentru 77.5 KHz va avea un total de 136 spire, din care L1= 126 spire si L2=11 spire. Circuitul oscilant cu L = 1.54mH rezoneaza pe 77.5 KHz cu un condensator C=2738pF . In cazul dvs. veti avea probabil un miez cu caracteristici diferite. Pentru a reproduce calculele de mai sus, va trebui sa determinati inductanta specifica a miezului feritei pe care o folositi. In acest scop, infasurati 10 spire pe bara de ferita si masurati inductanta rezultanta. Apoi folositi formula AL =L/N2 pentru a obtine valoarea inductantei specifice. Fara masurarea inductantei rezultante nu veti putea face calculele expuse. Daca nu aveti cu ce masura, atunci trebuie sa apelati la cineva care dispune de un instrument cu care sa puteti efectua o astfel de masuratoare. 73 de Cezar YO3FHM
  8. Stiu schema, n-am experimentat-o. Iata mai jos o simulare . Valorile din simulare sunt potrivite pentru modelul tranzistorului BF256A. Am testat si cu J310, BF245, 2N4416, 2N3819 si pastrand aceleasi valori, montajul oscileaza permanent, fara efect de superreactie. Pentru celelalte tipuri de tranzistoare, trebuiesc modificate valorile circuitului de quenching (R1C3), regimul de superreactie (potentiometrul de 25K format in schema simulata din R3 si R4) si capacitatile care stabilesc feedback-ul (C1) si acordul (C4). In schema simulata am pastrat doar capacitatea de acord a bobinei; in schema originala mai exista si condensatorul variabil de 10pF pe care nu l-am mai adaugat). Graficele sunt mai jos. Frecventa de quenching e undeva la aprox. 27KHz , iar frecventa de acord la aprox. 148 MHz. Se observa si curentul mic la care functioneaza tranzistorul - aprox. 0.4mA . 73 de Cezar
  9. Schemei simulate i-am adus niste modificari astfel incat sa oscileze in zona 80-100 MHz. De asemenea, am modificat valorile circuitului oscilant, condensatorului de feedback si ale componentelor din reteaua care asigura quenching-ul. Rezultatul simularii : Frecventa quenching-ului e de aprox. 180KHz. N-am incercat-o si pe prima, o sa vad cand am timp, ca sa mosmondesc circuitul oscilant Cezar
  10. Simpatic motanul , sa-ti traiasca si sa te ajute voios la operatiunile de umilire pe care le desfasori impotriva asupritorilor capitalisti/imperialisti si globalisti ! Sunt sigur ca domnul Ursu este ofiter acoperit, sosia felina a personajului cu acelasi nume si grad de colonel, din romanele seriei "Octogonul" scrise de Pavel Corut Oricum, sediul vostru conspirativ este deja compromis, toate sculele de interceptare ale baietilor veseli sunt calare pe voi, asa ca trebuie sa luati masuri rapide de protectie si sa operati in deplina conspirativitate. Altfel, vad ca alti colegi ti-au aratat ca erai vizat de sus, prin camera propriei tale drone ! Greselile in campul tactic pot deveni fatale , iar piata romaneasca are nevoie de o revigorare datorata infuziei de tehnologie chinezeasca, prin grija companiei WAXIBA, la care tu iti vei fi adus din plin contributia sub forma de mod-uri care imbunatatesc substantial performantele siliciului din Valea Beijing-ului . Te rog sa-i transmiti domnului Ursu complimentele mele si sa-l asiguri de intreaga noastra disponibilitate.
  11. Buna dimineata, Rezistorul R6 din schema simulata e pus doar pentru a masura curentul prin el, aspect care se vede si pe grafice - trasa verde= I(R6). De aceea i-am dat si o valoare atat de mica - 1miliohm. Am preferat artificiul asta, mi-a fost mai la indemana. C1 , de acord cu dvs., probabil ca mai suporta sa fie micsorat. L-am pus deocamdata la 3pF ca sa fiu sigur ca va crea suficient feedback. Referitor la ARF-ul lui N.Andrian, e bine ca ati precizat problema intampinata, ca sa se stie. Totusi, cred ca mai e loc de imbunatatiri si probabil ceva modificari. Timpul isi va spune cuvantul; nu am disecat schema respectiva cu atentie, iar pe vremea cand reprodusesem montajul, eram prea tanar (14 ani) pentru a avea experienta si echipamentele necesare punerii la punct (si cu atat mai putin pentru a trage niste concluzii). O zi buna, Cezar
  12. Detectorul cu superreactie pe care l-am simulat mai jos este din schema lui Andrian Nicolae din revista Tehnium nr. 6/1975 . Reproduc mai jos doar schema completa: Schema simulata este evident, simplificata. Circuitul oscilant L2-C4 impune o frecventa de oscilatie libera de aprox. 93 MHz. Din R3 se poate stabili regimul de functionare: 1K pentru oscilatie libera continuua, sau min. 24K pentru regim superreactie (autoquenching). Mai jos se pot vedea formele de unda in nodurile de interes. Curentul mediu prin tranzistor este de aprox. 100uA in regim de superreactie: Am simulat si amplificatorul RF, dar nu am fost incantat de rezultate. Este o cascoda modificata (adaptata configuratiei schemei, care nu e de banda larga), dar dezavantajul major e ca acordul sau este extrem de dependent de *toate* elementele LC din circuit. Daca incerci sa-i faci adaptarea la priza pentru intrare pe 75 ohmi, oricare modificare a circuitelor oscilante altereaza reglajul anterior facut. Ceea ce se traduce prin faptul ca in practica, parametrii amplificatorului nu vor fi constanti. Consider ca e necesara o alta configuratie (cea mai simpla, ar fi cea de banda larga cu FET in montaj cu grila la masa). 73 de Cezar
  13. Salut, Cu ce te pot ajuta, daca vrei, e sa trimiti filtrul la mine si sa ti-l masor. Desi banuiesc ca e destinat sculelor FM. Rar am vazut filtre industriale pentru SSB pe 10.7 MHz. 73 de Cezar YO3FHM
  14. Concluzia: Oameni buni, nu mai aruncati sute sau mii de $$$ pe prostii facute de industriasii capitalisti, reprezentanti ai imperialismului si colonialismului globalist regresiv ! Cumparati Waxiba, de la tovarasii chinezi : e mai ieftin decat vajnicul urmas al bragai - cidrul romanesc aparut in reclamele TV . Apoi, daca il rugati pe colegul RST, va aranjeaza el un LNA care sa faca Waxiba aia sa mearga mai dihai decat lampa lui Aladin ! Ai dreaq nenorociti, jigodii capitaliste, este bre RST ? Nu-i asa ca ar trebui pusi sa munceasca-n lanturi , la Canalul Dunare- Marea Baltica ? Le facem program, tovarasi ! De 8 ore, ca la orice muncitor. Sa le oferim o fata umana, bre ! Ii dotam cu radiouri Waxiba si le dam desteptarea la ora 5AM . Tu le faci un emitator FM din ala smecherit, de le trimiti cantece patriotice revigorante. Si din 30 in 30 minute, le pui o inregistrare in care sa le readuci aminte ca depasirea perimetrului precizat la fiecare sedinta a Comitetului Executiv, se va solda cu un glont si cu o factura trimisa familiei, alaturi de receptorul Waxiba al fiecarui nefericit care a incercat sa nu respecte precizarile. Si le dai pamant, sa-l munceasca, in ritmuri tovarasesti, pentru a-si scoate hrana zilnica. Le aplici acelasi tratament ca olandezii : munciti - mancati; nu munciti - crapati ! Viitorul suna bine cu Waxiba, este ?
  15. Interesant. Seamana foarte bine cu antenuta masurata de mine si demontata din ceasul de la LIDL: Dupa cum am scris si in postarea din 16Aprilie2017: Antena este realizata pe o bara de ferita cu dimensiunile de 50x8x4 mm. Bobina de acord are o lungime de 15.5mm si este realizata cu conductor plin din CuEm 0.22mm. Si mie mi se pare ca un Q=38 e cam putin, dar nici n-as fi mirat sa fie la valoarea asta. Ar fi interesant sa masor aceasi bobina cu montajul dlui VAX si sa vedem ce iese . Cu stima, Cezar
×
×
  • Create New...