Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

yo3fhm

Membru activ
  • Content Count

    303
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

75 Se poate si mai bine

About yo3fhm

  • Rank
    YO3KXL Team

Contact Methods

  • Website URL
    http://yo3kxl.netxpert.ro

Profile Information

  • Locatie
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

301 profile views
  1. Un semnal obisnuit din familia MA, nu prezinta nici un fel de deviatie de frecventa ! Frecventa semnalului purtator e fixa, dar pentru ca e modulat in amplitudine, rezulta doua benzi laterale a caror intindere depinde de spectrul audio al semnalului modulator, aia e tot. Pentru a devia in frecventa, ar trebui ca semnalului purtator sa i se modifice frecventa, ceea ce se intampla doar la modulatia de frecventa. Chiar asa, nu vad care matematica ar reda "fenomenul" pe care l-ati citat ! SSB are forma matematica a QAM-ului : unde f0 e frecventa semnalului purtator, s(t) reprezinta mesajul iar ŝ(t) este transformata Hilbert a acestuia. f0 nu se modifica in contextul expresiei !
  2. Prima parte ai inteles-o corect. SSB este o forma a semnalului MA, deci modulat in amplitudine. Ti-am facut deja o prezentare la partea de filtre. Gandeste-te ca daca semnalul MA e compus dintr-o purtatoare si 2 benzi laterale, semnalul SSB este doar una dintre benzile laterale ale semnalului MA, caruia i s-a suprimat si purtatoarea. La un semnal MA, dupa cum ai spus, informatia e transmisa prin varierea amplitudinii semnalului modulator. In cazul MA, frecventa purtatoarei nu variaza in nici un fel, este fixa. Prin contrast si intr-o exprimare foarte simpla, la modulatia de frecventa (MF), transmiterea informatiei se face prin varierea frecventei (instantanee) a semnalului purtator, in functie de variatiile semnalului modulator. Iata mai jos o comparatie, in care se prezinta desfasurarea in timp (asa cum o vezi pe osciloscop) a formelor de unda: "Signal" = semnalul modulator, AM = unda modulata in amplitudine, FM = unda modulata in frecventa Diferentierea pe osciloscop intre un semnal MA si unul SSB, e o chestiune de finete. Trebuie sa caut niste poze ca sa ti le postez, sau sa le generez eu. In speta, seamana, dar arata totusi diferit. Pana n-o sa vezi pozele, nu te pot lamuri exact in cuvinte. Sau ar trebui formule si stiu ca nu-ti plac.
  3. Cu placere. Dupa cum v-au asigurat si colegii Ndor si Gauss, sunt sigur ca nu veti regreta, cel putin nu la pretul pe care vi l-am sugerat: Cat despre aversiune, a fost o gluma. Daca veti revizui postarea mea anterioara, veti constata ca am pus-o inca de la inceput intre ghilimele ! Ne-am prins ca va plac analogicele si va respectam optiunea, fiti sigur. Si apropos de asta, va garantam ca indiferent de polemicile pe care le-am instrumentat in comun, va vom sprijini cu placere daca veti avea nevoie la punere in functiune, trucuri de utilizare, raspunsuri la intrebari (in limita in care va vom putea oferi un raspuns decent) legate de aparatelul respectiv! Cum spunea si Gauss, il puteti utiliza si ca receptor, dar trebuie sa tineti cont de faptul ca ADC-ul sau e modest (8 biti). Sunt multi entuziasti care au construit chiar up-convertere pentru astfel de dispozitive, pentru a receptiona si benzile de sub 25MHz (limita minima de la care poate opera in mod normal jucaria). Performantele nu-s incantatoare, dar ca experiment, merge. Eu l-am folosit ca receptor pentru a monitoriza canale de comunicatie AM si FM din benzile de CB (27 MHz), radioamatori 2m si 70cm (145 si 432 MHz, vocal si digital), statii PMR (~446 MHz), comunicatii maritime VHF 156 MHz voce si respectiv ~162 MHz - pozitionare AIS (de la sol si de pe mare), receptie radiodifuziune FM, precum si receptia programelor de radiodifuziune emise in digital, in standardele existente la noi in tara (HD radio si DAB). Suporta demodulare AM/FM/CW/SSB(LSB/USB) precum si alte functii pe care cred ca le veti gasi interesante pentru pretul platit.
  4. RST, ia uite ce scriu astia pe la ei prin Philipine: "Explaining the TA2003 AM/FM radio chip" Si uite si blogu' lui ... Srundenggosong (!!!) in cazul in care vrei sa vezi ce au mai scobit verii indepartati de pe acolo ;-) AM RECEIVER 80 METER BAND USES TOSHIBA TA 2003 In ceea ce priveste receptorul tau, eu unul as strapa pur si simplu filtrul SSB cu un condensator adecvat si as incerca sa ascult folosind doar BFO-ul. Cu ocazia asta, ai putea sa etalonezi si oscilatorul, daca vei asculta emisiunea statiei RWM pe care ti-am mai recomandat-o. Cu filtrul strapat, vei auzi ambele benzi laterale si intre ele, un interval extrem de ingust de tacere (max.10Hz latime de banda). Daca te plasezi fix in intervalul asta central, atunci vei sti ca exact acolo ai frecventa RWM (4996 sau 9996 MHz). In cazul tau, o eroare de 10Hz nu mai conteaza. Daca cu filtrul SSB strapat, semnalele SSB se vor auzi corect (atentie, acum selectezi benzile laterale din VFO-ul receptorului, nu din purtatorii filtrului), se cheama ca ai mai eliminat niste necunoscute. Probabil ca va fi nevoie sa modifici si constantele AGC-ului, ca sa il poti adapta utilizarii in SSB.
  5. Daca v-ati uitat la Robofun, atunci da, e cam piparat (150 lei). Dar se gaseste pe OLX la jumatate de pret, 80 lei cu tot cu antenuta. Jucaria nu e performanta, dar o puteti folosi inclusiv ca analizor de spectru nepretentios. Desigur, n-o sa va coste sa construiti masuratorul de camp, dar va fi strict orientativ. Cu stick-ul ala, puteti face mult mai multe, iar pentru pretul respectiv, merita banii. Pe AliExpress il puteti comanda cu ... echivalentul a 50 lei :)) Referitor la utilizare, exista multe articole. Unul de la care se poate porni a fost scris de colegul nostru George Poncu YO2MAB: STICK USB DVB-T RTL2832U cu E4000 Tuner pentru SDR si va asigur ca e foarte bine documentat, iar la final are si o bibliografie corespunzatoare. Ca analizor de spectru, nu se va compara cu vreunul industrial, dar va permite sa vizualizati caracteristica unui filtru. Unul dintre cele mai bune softuri ce poate fi utilizat in acest scop, impreuna cu stick-ul SDR amintit, este Spektrum , iar aici aveti versiunea executabila pentru Windows a acestuia (precompilata). Si eu am un dispozitiv de genul asta si-l tin intr-o mica trusa, l-am folosit in multe imprejurari in care nu aveam altceva la dispozitie si am fost multumit de ceea ce am putut face cu el. Desi v-am inteles "aversiunea" fata de zona digitala, va garantez ca nu strica deloc prin laboratorul hobbistului. Cateva poze de pe net, poate va vor face cu ochiul 1) Notch filtru duplexor 2. Caracteristica filtru de banda ptr 80m (de YO2OGM) 3. Caracteristica filtru SSB XF9B , fara adaptare (de YO2OGM):
  6. Incercati un receptor SDR pe stick (RTL-SDR). Daca nu cumva aveti deja vreunul, Il gasiti peste tot pe Okazii sau alte site-uri asemanatoare, la preturi derizorii. Pentru astfel de teste e o unealta utila. Nu e calibrat in frecventa, asta ar trebui s-o faceti ulterior, dar cat sa puteti vedea pe spectru daca vreuna dintre statiile PMR scot ceva pe emisie, va va ajuta cu siguranta.
  7. Salut RST, Pentru a usura discutiile pe tema receptorului tau, iti propun ca fiecare poza sa o etichetezi "Modul nr.X, ver.Y" si sa scrii in paranteza ce functii indeplineste. Poti folosi foarte bine utilitarul Paint al sistemului de operare Microsoft Windows. Intrucat m-as fi asteptat sa spui ca e incomod, am facut eu asamblarea modulelor tale, din ceea ce cred ca am inteles pana in prezent. O poza face cat 1000 de cuvinte si daca vrei ca ceilalti sa te poata ajuta, e bine sa cauti a te exprima cat mai concis si la obiect, altfel disiparea informatiei de-a lungul a zeci de pagini nu ajuta la nimic - nu vor fi multi care sa aiba rabdarea de a citi topicul de la bun inceput si nici n-ar fi corect sa-i obligi la asta. Clic pe poza de mai jos pentru marire: Te rog sa spui daca asamblarea modulelor e corecta. Noapte buna, mai vorbim maine! Cezar
  8. Chiar asa, ia spune-ne si noua ce rol are filtrul ala activ acolo ? Ce vrei sa filtrezi cu el? Ce largime de banda are si ce frecventa centrala ? Mie personal nu mi-e foarte clar. Cezar
  9. Salutare, Refac eu lantul postat de RST, poate va fi util si pentru alti colegi care vor dori sa-l mai ajute: 1) In postarea asta, RST ne-a prezentat "front-end"-ul : Asadar, pana aici, schema bloc ar fi fost urmatoarea: 2) Urmeaza apoi etajele aditionale cu TA2003 ("prelucrari externe"): 3) Etapa urmatoare a fost sa scape de CAF, folosind doar iesirea mixerului din lantul FM (pin 4 TEA5710). "LE: i-am dezactivat AFC-ul intern scotandu-i cele 2 filtre care leaga amplifurile FI interne. Am cules semnalul direct din iesirea mixerului (pin 4). A disparut AFC. In AM comercial isi facea treaba bine, chiar e o idee buna ca radio AM cu AFC. Din pacate in SSB nu mai e valabil.. Maine probabil reiau testele cu demodulatorul. " Schema bloc pentru situatia 3) cred ca este cea de mai jos: 4) Acum aproape o zi, a postat si schema demodulatorului SSB: " Primul etaj, cu BF964 este mixerul ptr refacerea purtatoarei. Semnalul vine de la mixerul celei celei de-a 2a conversii, oscilatorul fiind un TA2003. Se remarca valoarea imensa a condensatorului in oscilator...ceva in jur a 30nf. Am ales varianta asta, cu o bobina f mica si un cond ff mare ptr a reduce la maxim influenta capacitatilor parazite. Urmeaza filtrul activ cu 2 tranz 2SC3355. Ingustarea benzii e facuta de filtrul CF3. Acesta anuleaza efectul reactiei negative in preamplif, reactie creata de R1 si R2. Nu pare a fi mare lucru...totusi efectul e maxim. Metoda o folosesc demult si am aplicat-o mult pe receptoarele comerciale, atat pe 10.7Mhz cat si pe 455Khz. In caz ca filtrarea nu e suficienta, se mai poate pune inca o celula identica ( inca 2 filtre +preamplif). In acest caz trebuie atenuare intre ele, ptr ca amplificarea lor e destul de mare. Semnalul filtrat si mixat intra in demodulatorul AM si intradevar acolo actioneaza RAA, f posibil ca din cauza asta se aude asa. " 5) In urma cu vreo 7 ore, RST ne-a anuntat: " Am vazut aseara folosind SDRSharp "clar si pe viu" ca deviatia de frecventa vine de la volumul audio in difuzor. Cu casti, problema dispare. Nimic grav, deocamdata e improvizatie...cu problemele aferente. Distorsiunile vin intradevar de la RAA-ul intern, demodularea SSB pe laptop e fara distorsiuni. " Si cam aici s-a oprit. Personal, nici eu nu mai inteleg mare branza. Asa ca draga RST, te sfatuiesc sa adaugi niste clarificari la obiect. Inteleg ca utilizezi in continuare, TEA5710 ca amplificator RF, mixer si oscilator pentru prima schimbare de frecventa, care ar fi pe 10.7 MHz; apoi preiei semnalul disponibil la iesirea mixerului (pinul 4) pentru "prelucrari externe". Daca pana aici e corect, eu nu inteleg care este cel de-al doilea AFI si schimbator de frecventa, ca sa poti obtine semnalul de 455 KHz pe care ar trebui sa-l introduci in etajul cu BF964. De asemenea, nu inteleg care este demodulatorul AM (spre care spui in schema cu BF964 ca trimiti semnal de la iesirea lui CF3). Asadar, luam o pauza pana ne clarifici cum stau treburile pe masa ta de experimente 73 de Cezar
  10. RST, 1) pe mixerul echilibrat, obtii DSB (dupa cum ai sesizat deja) doar daca echilibrezi mixerul Daca n-o vei face, ceea ce rezulta este chiar AM. 2) Cea de a 2-a intrebare e lipsita de sens. Teoretic, ca sa obtii AM, ar trebui sa ai un mecanism prin care sa injectezi o purtatoare si sa adaugi cea de a 2-a banda laterala, oglindita. Dar nu vad rostul. Pentru ca tu nu vei receptiona posturile comerciale cu demodulatorul SSB, ci cu unul pentru AM. Sau mai concret spus, pentru cele doua moduri de lucru, e nevoie de demodulatoare separate si diferite ca si conceptie. Un demodulator AM care poate oferi bune rezultate, este cel raportat ca fiind functional de catre utilizatoarea Adina (YO3CPA), initiatoarea topicului "Detector AM pentru transceiverul A-412". Colegul nostru Cirip a plecat de la modificarea schemei originale a demodulatorului SSB din A-412: obtinand asta (schema de interes este ultima de jos, in care diodele detectoare sunt prepolarizate): Cam acelasi lucru trebuie sa il urmaresti si tu. Practic, trebuie sa obtii semnal de la iesirea RF a lantului de amplificare in frecventa intermediara, apoi sa il aplici pe doua demodulatoare diferite, unul pentru SSB si celalalt pentru AM.
  11. Salut RST, Mi-am mai revenit putin din viroza care m-a lovit. Nu mai sunt buimac, dar tusesc ca naiba. Abia acum am citit noutatile care au mai aparut. Vad ca spui ca ai nelamuriri referitoare la semnalele SSB. Voi incerca sa-ti fac un rezumat, cat de cat, in cuvinte cat mai simple si daca se poate, fara formule matematice. Ii rog pe ceilalti colegi sa ma completeze daca va fi necesar, pentru ca e posibil sa-mi scape diverse aspecte. Mentionez ca voi prezenta mai jos metoda de obtinere a semnalului SSB prin filtrare, desi mai exista si alte procedee (de exemplu, prin defazare). SSB = Single Side-Band, adica semnal cu banda laterala unica. De unde provine? Face parte din familia modulatiei de amplitudine (AM). Ca sa intelegi SSB-ul, trebuie ca mai intai sa intelegi AM-ul. Ca sa intelegi cum sa demodulezi un semnal, mai intai e bine sa intelegi cum se formeaza semnalul respectiv. Reprezentarea si vizualizarea semnalelor se poate face in timp (cand citesti cu osciloscopul) sau in frecventa (cand folosesti analizorul de spectru). Iata mai jos cum arata reprezentarea in frecventa (spectrul) unui semnal cu modulatie de amplitudine (AM), iar dedesubtul sau, semnalul SSB cu banda laterala superioara (USB): Mai concret, la formarea semnalului AM (la emitator), sunt implicate doua semnale: semnalul purtator si semnalul modulator. Din amestecul lor (realizat printr-un modulator) rezulta un semnal compus dintr-o purtatoare (carrier) si doua benzi laterale cu o anumita latime. Semnalul AM astfel obtinut din modulator se poate mixa ulterior cu altul care sa-l transpuna in banda de interes, apoi este amplificat si dus catre antena. In cazul SSB, lucrurile stau putin diferit. Semnalul audio se aplica impreuna cu semnalul purtator la intrarile unui modulator echilibrat - care (daca e corect reglat) atenueaza foarte mult semnalul purtator si rezulta astfel o prima etapa: obtinerea semnalului AM cu purtatoare suprimata si banda laterala dubla (BLD sau DSB). Spectrul sau este ca cel din imaginea de mai sus (AM), din care lipseste purtatoarea (carrier). Pentru obtinerea semnalului cu o singura banda laterala (SSB), semnalul BLD este trecut printr-un proces de filtrare, in urma caruia rezulta un semnal SSB cu banda laterala unica, care poate fi superioara sau inferioara, in functie de frecventa semnalului purtator cu care se ataca modulatorul echilibrat. Pentru o exemplificare mai clara, iata mai jos o poza. M-am folosit de schema bloc a transceiverului A412, redesenata de YO4HHP, din care am sters partile care nu contau la emisie si am adaugat comentariile aferente: La receptie, filtrul de selectivitate XF9B se plaseaza la intrarea blocului amplificator de frecventa intermediara AFI). Plasarea filtrului nu se face oricum, ci prin intermediul unor solutii care sa adapteze impedantele de intrare/iesire ale acestuia, cu cele ale etajelor intre care se plaseaza. Vezi schema bloc de mai jos, adaptata in acelasi fel dupa cea redesenata de YO4HHP. Dupa iesirea din AFI, semnalul SSB este introdus in detectorul de produs si amestecat cu semnalul provenit de la BFO. Aici practic se reintroduce purtatoarea suprimata la emisie, astfel incat sa se poata obtine fenomenul de demodulare. Dupa demodulare, semnalul audio obtinut (AF) este filtrat printr-o retea RC si trimis la amplificatorul AF. Pana aici, am parcurs pe scurt etapele formarii si demodularii semnalului SSB. Incerc sa-ti punctez doua vorbe si despre importanta plasarii corecte (in frecventa) a semnalului purtator. Acest lucru e valabil atat pentru emisie, cat si pentru receptie. In poza de mai jos, se vede aspectul semnalului DSB obtinut la emisie. Deoarece spectrul audio folosit in comunicatiile cu banda laterala este cuprins intre 300Hz si cel mult 3KHz, in mod normal, frecventa semnalului purtator (BFO) trebuie plasata la o distanta intre 250 si 300 Hz fata de frecventele corespunzatoare flancurilor la -6dB ale filtrului (in exteriorul benzii de trecere! ). Se asigura astfel trecerea intregului spectru dorit. NOTA: caracteristica in albastru (pe care am suprapus-o peste imaginea initiala) este cea a unui filtru XF9B masurat cu ajutorul unui analizor miniVNA, prin 2013. Ca sa intelegi mai bine cum e cu "flancurile la -6dB", voi posta mai jos o imagine pe care am comentat-o . Aceasta reprezinta caracteristica unui filtru SSB XF9B fabricat de compania KVG. Parametrii de interes cei mai importanti sunt : - atenuarea de insertie a filtrului, masurata in centrul benzii de trecere; - largimea de banda, masurata la frecvente distantate la -6dB fata de frecventa centrala (conform standardelor de masura); - riplul in banda de trecere; defineste neliniaritatea caracteristicii filtrului in banda de trecere. Neliniaritatea se refera la diferenta fata de caracteristica ideala de maxim-plat, cea in care filtrul ar avea "caciula" complet aplatizata. Observa te rog in imaginea de mai sus, existenta a doi markeri verticali, unul rosu in stanga (M1) si unul verde in dreapta (M2), care reprezinta frecventele (situate pe flancurile filtrului) care definesc banda de trecere la -6dB fata de frecventa centrala. Mai exista si un marker vertical cu linie intrerupta rosie (frecventa centrala). Discutand pe cazul concret al filtrului XF9B analizat aici, avem : • frecventa centrala f0 = 8.999835 MHz • frecventa flanc stang f1 = 8.998595 MHz (-6dB) • frecventa flanc drept f2 = 9.001131 MHz (-6dB) In aceasta situatie, frecventele purtatoare necesare se pot regla la 8.998345 MHz (pentru obtinerea USB) si la 9.001381 MHz (pentru a obtine LSB). Mentionez ca am considerat un offset de 250 Hz (distanta ± fata de frecventele corespunzatoare flancurilor la -6dB), pentru a castiga si zona in care flancul e prea abrupt si ar putea taia din spectrul audio. Cred ca cele de mai sus te vor ajuta sa intelegi mai bine cum trebuie gandit un sistem SSB. Doua greseli majore pe care radioamatorii incepatori le fac atunci cand folosesc filtre, sunt 1) neadaptarea acestora si 2) alegerea gresita a frecventelor purtatoare. Ca sa ilustrez mai concret prima situatie... in cazul neadaptarii, creste atenuarea de insertie si riplul in banda de trecere (alaturi de modificarea si altor parametri). Iata mai jos cum arata filtrul XF9B masurat fara adaptare: Care ar fi implicatiile in folosirea lui (sau a altui filtru) fara adaptarile necesare in cadrul circuitului in care functioneaza? Pai, imagineaza-ti ca prin el trece un semnal, din care filtrul, in banda lui de trecere, ar "musca" / ar "decupa" exact forma pe care o da riplul in banda de trecere. Din acest motiv, semnalul audio receptionat va avea "gauri" intre anumite zone de frecventa si va suna din acest motiv, aiurea. In afara de asta, atenuarea de insertie ar fi mult mai mare si de aici, rezulta sensibilitate micsorata (la receptie). Care ar fi implicatiile in folosirea unui filtru SSB la care frecventele purtatoare au fost gresit alese/reglate ? Cred ca ar fi destul de clar, daca privesti 2 poze mai sus, acolo unde am postat poza cu spectrul DSB peste care am venit cu filtrul si purtatorul pentru obtinerea USB. Poti privi semnalul purtator ca pe o bariera pentru spectrul de frecvente care ies din banda de trecere a filtrului. Daca l-ai misca ceva mai la dreapta (in cazul USB), ai taia din spectrul care ar putea trece pe acolo, respectiv din zona frecventelor joase. Rezultatul (la receptie) ar fi un spectru mai telefonic, mai "spart". Gandes-te ca in loc sa plece de la 250-300Hz, spectrul audio ar pleca de la 400 sau 500 Hz, in functie de cum e pozitionat semnalul purtator. Daca ai combina cele doua greseli (situatie destul de des intalnita, mai ales in trecut), rezultatul ar fi o emisiune care s-ar receptiona cu dificultate pe orice receptor, indiferent de calitatea acestuia. Multe astfel de emisiuni existau in trecut, pentru ca unii radioamatori nu dispuneau nici de un frecventmetru, daramite de echipamentele necesare unui reglaj corect al filtrelor... Si inca ceva. Adaptarea filtrului trebuie facuta pentru situatia in care lucreaza ! De exemplu, cand am masurat filtrul XF9B (sau altele), a trebuit sa concep niste retele de adaptare pentru a adapta impedanta complexa a porturilor filtrului (R+jX) la cea nominala a porturilor analizorului (50+j0). In cazul utilizarii in alt circuit, trebuie reproiectate retelele de adaptare. Producatorii industriali specifica de obicei datele necesare, dar putini sunt cei care le respecta. De exemplu, KVG ofera urmatoarele date in cazul filtrelor XF9: Observi ? "Termination = 500 ohmi || (derivatie) cu 30pF" . Asta e reteaua pe care porturile filtrului ar trebui inchise, pentru a fi adaptat corect. Ca atare, ar trebui ca blocurile care ataca si care preiau semnalul dupa filtru, sa fie proiectate astfel incat iesirea si respectiv intrarea lor, sa ofere o astfel de impedanta. Din pacate, pentru ca nu e usor sa poti proiecta retele de adaptare si nici sa efectuezi masuratori ca sa stii de unde sa pornesti, cei mai multi constructori amatori au simplificat schema de adaptare, trantind direct terminatii rezistive in jurul a 500 ohmi... si cam atat. Rezultatul masuratorilor pe care le-am efectuat in 2013 cu ajutorul acelui miniVNA (un instrument nepretentios si cu anumite probleme cunoscute in cercul celor care utilizeaza astfel de echipamente), au fost destul de apropiate de cele precizate in specificatiile producatorului : Cel mai probabil e ca daca as fi avut un instrument mai precis la dispozitie, m-as fi apropiat si mai mult de specificatiile producatorului. Gandeste-te acum cate variabile ai de rezolvat atunci cand un astfel de filtru este implicat in lantul tau de receptie, asta daca vrei sa obtii rezultate decente. Este si motivul pentru care atat TraianB cat si ceilalti colegi ti-au spus ca doar cu un instrument de masura universal si eventual un frecventmetru, e greu sa storci performante de la o schema, chiar daca aceasta a mai fost realizata in zeci de alte exemplare. In cazul unui prototip, in care te afli si tu, problemele sunt si mai mari. O seara faina si spor la sarmareala, Cezar
  12. @Ion_Bumbu, Gauss si tuturor celorlalti colegi radioamatori (si nu numai) care citesc acest topic : Aveti dreptate, indemnul meu de a fi uniti si de a nu ne mai certa se adresa mai mult celor de pe radioamator.ro, unde cativa (din pacate, chiar creiere luminate), au iesit din bucla PLL. Probabil ca e vorba si de unele polite de platit. Exista unii oameni foarte sensibili care atunci cand sunt contrazisi, fac din asta o tragedie. Din pacate, unii chiar au lucrat ca pedagogi, disciplina in care iti demonstrezi stiinta/experienta prin intelegere, toleranta si respect fata de cei carora te adresezi. Asta, daca cel care o face, doreste ca auditoriul sa ramana cu ceva de la el, cand pleaca din sala. Altfel, simplul fapt ca respectivul a tinut un discurs din care nimeni n-a inteles mare branza, e lipsit de relevanta. Atat eu, cat si alti colegi, am salutat initiativa lui Ciprian de a amenda interventiile jignitoare ale personajului pe care l-ati amintit. Cu stima si urari de week-end placut, Cezar YO3FHM
  13. Mama Omida mi-a permis sa mai scot cate ceva din sac. Legea 356/2018 va ramane in forma actuala, dar pentru ca s-a recunoscut ca poate crea un cadru confuz de aplicare a sanctiunilor, se va modifica Decizia 245/2017. Formula asta a fost agreata si de FRR si urmeaza ca propunerile sa fie anuntate public in vederea dezbaterii in cercurile de profil (probabil ca vor exista anunturi si pe site-ul autoritatilor, cat si pe site-ul FRR, sau pe radioamator.ro ). Atentie - forma actuala a aparut in urma multiplelor reclamatii provenite tot dinspre unii radioamatori care, nemultumiti de concurenta neloiala pe care alti colegi au facut-o, au inaintat astfel de sesizari/reclamatii (de exemplu, folosirea unor puteri mult peste limitele permise si/sau operare frauduloasa). Sanctiunile vor fi "periate", dar o parte dintre ele vor ramane. In schimb, se va clarifica modul de aplicare al acestora si circumstantele in care se vor solicita inregistrari audio. Inregistrarile audio in cazul detinatorilor individuali obisnuiti vor fi excluse in cazul conditiilor normale de operare, ceea ce este cea mai asteptata modificare.. Ramane de vazut ce alte propuneri vor aparea. Nu intentionez s-o fac pe oracolul sau pe interesantul. Informatia pe care am postat-o este "pe surse" autoritare si am obtinut permisiunea de a informa pe aceasta cale colegii ca nu exista intentia de a utiliza legea in defavoarea radioamatorilor. Asadar, fiti pe receptie, ramaneti "vigilenti" de aceasta data si folositi oportunitatile de dezbatere care vor aparea, astfel incat sa ne fie bine tuturor. Mai concret : IMPLICATI-VA cand veti avea ocazia ! Si... acelasi P.S.: va rog nu-mi solicitati sa-mi tradez sursele. Nu intentionez sa fac glume proaste. Si eu, ca si dvs., astept cu nerabdare propunerile si schimbarile necesare. Si inca un P.S.: va rog, macar de data aceasta, nu va mai certati ! Va fi in interesul nostru, al tuturor. 73 si s-auzim numai de bine! Cezar
  14. Salut RST, As scrie mai mult, dar sunt ametit de la febra, fir-ar. Parerea mea e ca ai probleme de stabilitate pe care nu le poti vana fara un minim de aparatura de masura si control, care ti-ar fi foarte utila. Eu as incepe in locul tau prin a cumpara de undeva un receptor cu sinteza. Orice pocnitoare chinezeasca din talcioc e foarte buna pentru a putea determina stabilitatea oscilatoarelor a caror frecventa intra in banda lor de receptie. Eu am gasit prin talcioc mai multe variante, intre 30 si 60 lei. La unul din asta, iti poti construi un BFO cu rezonator ceramic de 455 KHz. Este suficient de stabil pentru scopul propus. Apoi, poti trage cu urechea sau inregistra fuga de frecventa intr-un anumit interval de timp. Ai nevoie de ceva stabil la care sa te poti raporta, altfel o sa dai din colt in colt ptr ca nu vei sti exact care dintre oscilatoare fuge si mai ales cat anume si in ce conditii. Filtre SSB mai ieftine poti cauta la Murata: CFJ455K5 . Asa arata: Poti gasi pe E-bay, de exemplu. Nu cred ca pe AliExpress...
  15. Salut, Sincer, nu stiu cat avea. Generatorul era la nivelul minim, asta-i sigur Trebuie sa masor nivelul ala, apoi sa calculez atenuarea totala. Cand voi ajunge pe-acasa, o s-o fac. Oricum, desi sensibilitatea masurata este de aprox. 0.16uV, nivelul minim de la care IC-7300 poate afisa o urma de semnal pe waterfall pleaca de pe la -111 dBm fara nici un LNA introdus (aprox. 0.63 uV, vezi pag. 19 de aici ). Asa ca e clar ca amplitudinea semnalului purtator pe care i l-am oferit a fost mai mare decat ceea ce ar fi avut nevoie. Nu m-am agitat prea mult, pentru ca era vorba doar de o exemplificare. Referitor la filtrele tale. Largimea lor de banda e prea mare. Ai +/- 7.5 KHz, daca nu ma insel ? Largimea de banda maxim admisa pentru semnalele SSB este de 3KHz. Uzual, se folosesc filtre de 2.4 KHz. La un semnal AM, cea mai mica largime de banda e de 6 KHz (lateralele + purtatorul). Cele mai multe din Europa sunt la 9KHz, iar in unele tari precum SUA, se foloseste BW = 10KHz. Ce fel de scheme te intereseaza, ca nu ma prind ? 73!
×