Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

VAX

Membru activ
  • Content Count

    1,558
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

345 Excellent

About VAX

  • Rank
    Membru avansat

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Puteti pune o schema a reducatorului de zgomot, sa judecam inginereste ? In caz ca nu doriti sa o brevetati.
  2. Este un circuit pentru ALC. Tranzistorul este cu rol de rezistor controlat prin tensiunea aplicata in baza de de detectorul cu diode. Schema asta de ALC era utilizata la preamplificatoarele de microfon.
  3. Adica decat sa se forteze putin si sa puna la punct un circuit regenerator, mai bine sa se multumeasca cu "galena".
  4. Este asa cum se spune in articolul publicat in revista QEX, daca circuitul LC are Q-ul foarte mare, nu se mai produce autoblocarea. Amortizarea oscilatiilor este redusa si se lungeste mult perioada de stingere a oscilatiilor. Am simulat functionarea unui detector la care Q este cu putin peste 1100 (la simularile anterioare era 38). Ca sa apara pachetele de oscilatii prin autoblocare, am pus in emitorul tranzistorului R=100K, curentul de emitor variind intre 15 si 20 uA, cu tranzistor cu Ft de ordimul 8 GHz. Concluzia ar fi aceea ca daca se utilizeaza rezonatoare cu Q foarte mare (LC, cavitati, tronsoane de linie de transmisie, etc), trebuie sa se schimbe solutia tehnica adoptata, schemele obisnuite nefiind aplicabile. Ar trebui un circuit suplimentar care sa comute Q-ul, sa-l reduca brusc cand oscilatiile depasesc un prag. Ganditi-va la un astfel de circuit.
  5. Ce repede renuntati cand ceva nu va merge imediat dupa ce ati lipit piesele. Circuitele cu reactie pozitiva sunt cu reglaje exacte, dar merg excelent dupa ce sunt aduse "pe calea cea buna". Umblati si la factorul de cuplaj dintre bobine, scoateti partial bobina de reactie de pe bara de ferita. La varianta Hartley cuplajul magnetic prea strans nu este potrivit. Simulati schema respectiva cu LT Spice, sau chiar cu Circuit Maker, sa vedeti cum este influentata reactia de factorul de cuplaj.
  6. E greu la deal cu boii mici, si la vale cand n-au coarne. Nu trebuie sa functioneze in regim de oscilator, ci sub pragul de intrare in oscilatie. Daca il duci pana la oscilatie pierzi amplificarea. Avand osciloscop, trebuia sa-l fi pus la punct de multa vreme. Incearca sa modifici montajul. Rezistorul din sursa JFET-ului il inlocuiesti cu un drosel (bobina pe tor de ferita cu inductanta de minim 20 de ori mai mare decat a bobinei din circuitul oscilant). In felul asta JFET-ul lucreaza la Vgs=0 si Id=Idss, cu transconductanta la maxim si mult mai liniar. Reactia o realizezi tot cu potentiometrul si rezistorul inseriat cu el - legate la sursa JFET-ului. Din pacate detectorul cu tranzistoarele bipolare nu mai merge asa (este nepolarizat in baza), trebuie modificata putin schema. Insa merge perfect ca multi-Q si asculti intr-ul radio aflat in vecinatatea lui. Prinzi un post care se aude slab si reglezi multi-q-ul pe frecventa respectiva. Trebuie sa creasca semnalul de zeci de ori. Asta ca sa inveti cum sta treaba cu circuitele cu reactie pozitiva.
  7. Sa se regleze din potentiometru intrarea si iesirea din regimul de oscilatie, asta este important la amplificatoarele regeneratoare. Mai umbla la bobina de reactie si la rezistoarele de langa potentiometru, sa obtii intrarea in oscilatie pentru orice pozitie a condensatorului variabil. Modifica si rezistorul din sursa JFET-ului, incearca si valori mai mici. Este schema clasica, nu are motive sa nu mearga.
  8. Nici vorba de asa ceva. Ecranezi in cutie metalica partea digitala, decuplezi toate firele care ies din cutie cu condensatoare de trecere (+ multistrat ceramice 0.47uF in paralel), mai putin iesirea din DDS. Dupa DDS treci semnalul prin filtre de banda, calculate si reglate (cu vobler !) pe domenii de frecventa, sa taie toate armonicele. Dupa setul de filtre (comutabile in functie de frecventa de lucru) urmeaza amplificatorul de iesire, cu repetor pe emitor (tranzistorul sa fie polarizat la curent de minim zece ori mai mare decat cel al semnalului scos din montaj). La iesire pui atenuator in trepte sau cu potentiometru.
  9. Eu am avut la serviciu trei generatoare de microunde, cu triode metalo-ceramice si cavitate rezonanta acordabila intr-un domeniu de frecventa (peste 1 GHz). Erau lucrate cum se vede in filmul asta, dar de dimensiuni mai mici. Au fost fabricate (RDG) in anii '50-'60, au fost casate la armata si intrate in gestiunea facultatii la inceputul decadei '80. Le-am pormit doar de cateva ori, in joaca (aprindeau becul de 220V tinut cu mana si cu o borna la iesirea generatoarelor).
  10. Este facut cu tehnologia anilor '70. Multi tineri cred ca atunci se traia "in intunericime". Si eu sunt tentat sa am sentimentul asta cand mai uit la filme documentare din trecut, anterior existentei mele. Pentru ca sunt alb/negru si facute cam amatoriceste. Alta ar fi situatia daca as vedea filme color din anii respectivi (perioada interbelica, etc), sau daca m-as putea teleporta in timp, sa vad pe viu cum se traia. Cert este ca amintirile din anii '60, cand eram copil (parca a fost ieri) sunt la fel de vii si de colorate ca cele recente.
  11. Aveti o adresa pe net de unde sa vad daca afirmatia este corecta ? Sa nu pierd timpul cautand. Ar putea fi adevarata, tinand seama de faptul ca semnalul este recirculat, in faza, prin amplificatorul regenerator. La un amplificator cu aceeasi amplificare ca regeneratorul, dar cu mai multe etaje in cascada, zgomotele elementelor active sunt necorelate.
  12. Este Colpitts toata ziua. Mai citeste si aprofundeaza. La Vackar se face o smecherie ca sa ramana factorul de transfer pe bucla de reactie cat mai constant cand se modifica frecventa din condensatorul variabil.
  13. Despre asta era vorba, ca suntem departe de statia de emisie si semnalul este slab. Fara conversie de frecventa sau alte complicatii merge bine, daca etajul de la intrare este liniar si nu introduce distorsiuni de intermodulatie, respectiv daca se face o filtrare de banda ingusta cu filtre cu cuart, care maximizeaza raportul semnal/zgomot. Se amplifica usor la frecventa respectiva, minim de o suta de ori pe etaj. Cu trei etaje se ajunge la amplificare de un milion. Problema ceasurilor te tipul asta este de la antena prea putin eficienta (bara de ferita mica) si de la eventuate neliniaritati in etajele de amplificare, care introduc (prin mixare intre semnale) componente de zgomot din afara benzii utile. Nici nu se regleaza antena la fix pe frecventa, din fabrica. De asta un multi-Q ar fi necesar, pentru ca intareste semnalul util si mareste selectivitatea chiar de la intrarea receptorului.
  14. Nu are nici cea mai vaga legatura cu oscilatorul Vackar-Tesla. Mai documentati-va. Instabilitatea frecventei la oscilatorul prezentat de dumneata este mare in primul rand din cauza variatiei parametrilor tranzistorului cu temperatura si cu tensiunea de alimentare. Merge ca VCO pentru aplicatii nepretentioase, nu ca oscilator stabil intr-un receptor radio.
  15. Este un oscilator in trei puncte, la care se foloseste efectul Miller pentru variatia frecventei. Se modifica curentul prin tranzistor si transconductanta tranzistorului, deci se modifica inductanta aparenta. Stabilitatea frecventei este discutabila, fara masuri speciale de termocompensare (la polarizarea tranzistorului).
×
×
  • Create New...