Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

VAX

Membru activ
  • Content Count

    1,742
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

357 Excellent

About VAX

  • Rank
    Membru avansat

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Am citit despre QRSS si am vazut ca se bazeaza pe reducerea benzii de trecere la receptie, pentru cresterea raportului semnal/zgomot. Dezavantajul major este reducerea vitezei de transmitere a datelor. Metoda asta a fost folosita si de rusi la transmiterea imaginilor, cand au trimis prima sonda spatiala pe luna. Programul QRSS ARGO v143 il puteti descarca de aici. Si la Lock-In Amplifier se ingusteaza mult banda de trecere, pana la sub 1 Hz, cu un filtru trece-jos (de tip RC) cu contanta de timp mare. Se utilizeaza detectie (redresare) sincrona, cu comutator (MOSFET) comandat, dar se pot folosi si multiplicatoare analogice cu celula Gilbert. Utilizeaza un detector sensibil la faza semnalului. Semnalul util este in faza cu semnalul care comanda redresorul si dupa medierea in timp (pe circuitul RC) rezulta o tensiune nenula. Zgomotul are faza aleatoare si dupa mediere da zero. Medierea se poate face cu circuite hardware, dar se poate face si prin software. https://www.physlab.org/wp-content/uploads/2016/04/Sultan_presentaion.pdf http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.864.5139&rep=rep1&type=pdf https://pdfs.semanticscholar.org/af3f/d480e75017393f041f755cfcb2767f902390.pdf https://www.holographyforum.org/data/pdf/aa-Collection_a_k/aa-Laser/aa-lockin/Homebrew_lockin_amplifier.html Puteti sa va construiti un lock-in amplifier cu circuitul AD630 (se gasea la tme.eu). Este un instrument de mare sensibilitate (masoara nV). S-a luat Premiul Nobel pentru inventia asta. Va dau un exemplu unde fara lock-in nu se putea rezolva problema. La facultatea la care am lucrat (25 de ani) au cumparat (prin 2007) un banc optic pentru studierea fibrelor optice. In set era bancul optic (suportul pe care se puneau restul componentelor), o dioda laser (IR), un sistem optic afocal alcatuit din doua obiective de microscop, sursa de alimentare (cu modulatie in curent), fotodioda si amplificator (cu amplificator operational), un mosor cu peste 1Km de fibra optica (monomod - cu miezul din sticla subtire ca firul de par) si cateva accesorii. Marea problema a aparut atunci cand au vrut sa faca primele experiente. Nu puteau sa introduca radiatia IR (infrarosu) emisa de dioda laser in capul fibrei optice. Mai intai radiatia IR (fascicul divergent) era captata de un obiectiv cu distanta focala mare si transformat in raze paralele. Fascululul de raze paralele era trecut prin al doilea obiectiv (de microscop), cu distanta focala mai mica decat la primul, si concentrat intr-un punct (de fapt o suprafata mica) unde trebuia sa fie amplasat capul fibrei optice (de 10um). Usor de zis, extrem de greu de facut, fasciculul fiind invizibil si concentrat. Capul fibrei optice era prins intr-un dispozitiv care permitea deplaserea (cu suruburi micrometrice) pe cele trei axe, astfel incat sa fie plasat in locul unde era concentrat fascicului IR. Si daca radiatia ar fi fost vizibila, tot aia era. La nimerala trebuia sa incerci ore in sir ca sa introduci raza IR in fibra. In setul de accesorii era o bucata de plastic (cat un bilet de autobuz) impregnata cu cristale piroelectrice (presupun), care emitea o lumina slaba in punctul in care era incalzita de raza IR. Era utila la reglarea bruta, sa stii cam pe unde este focalizata raza laser. Am folosit Lock-in-ul ca sa rezolv problema. La celalalt capat al fibrei (cu lungimea peste 1 Km, pe mosor) am pus fotodioda cuplata la amplificator (convertor I/U cu amplificator operational) si mai deoparte la Lock-In. Semnalul de referita pentru demodulare era luat din sursa care modula curentul prin laser. Era cuplat si un osciloscop in paralel cu intrarea Lock-In-ului. Pe osciloscop se vedea semnalul (sinusoida) cand deja raza laser era introdusa in fibra. Pe Lock-In se vedea nivelul cand doar o mica parte din raza captata (emisa intr-un unghi solid la iesirea din fibra optica) intra in fibra. In fine, procedura era laborioasa, dar fara Lock-in nu se putea face nimic. Sistemul se deregla si de la dilatarea termica a componentelor de pe bancul optic.
  2. Nu stiam ca se poate comunica cu puteri atat de mici si la distanta asa de mare. Ca performante, la receptie, se aseamana cu ce poate sa faca un Lock-In amplifier (nanovoltmetru AC cu demodulare sincrona a semnalului, cu redresor comandat). Am avut la serviciu unul analogic, cu care am pus lucrari de laborator. Puteam sa masor semnalul transmis optic (LED + fotodida cu amplificator) chiar cand era complet acoperit de zgomotul de fond. Pe osciloscop se vedea doar zgomotul, dar acul instrumentului de la Lock-In indica prezenta semnalului, clar si fara balbaieli.
  3. Am ascultat websdr-ul lui YO3IUL in banda de 19m si sunt multumit de cum merge. Se aud mult mai multe posturi de radio decat prind eu cu Selena (in bloc, et.6, antena telescopica). Pare sa aiba si AGC, semnalul nu are variatii mari de intensitate. Sunt curios cum ar merge un SDR hardware, unul de top.
  4. Nu cred ca-i intereseaza perturbatiile produse de fulgere, ci posibilele explozii nucleare subterane. De asta au instalat peste tot senzori seismici si de radiatii, care transmit direct prin satelit. Instalatiile astea costa, la fel si exploatarea si intretinerea lor, asa ca este improbabil sa fie utilizate doar pentru cercetarea fulgerelor.
  5. https://uloz.to/!HsMEc8ttg/feynman-1-pdf https://uloz.to/!E2xBNPXiQ/feynman-2-pdf https://uloz.to/!sH29FznaF/feynman-3-pdf https://uloz.to/!Zhbz63eZ/the-feynman-lectures-on-physics-vol-1-pdf https://uloz.to/!zqT1asba/the-feynman-lectures-on-physics-vol-2-pdf https://uloz.to/!dDWSD1nn/the-feynman-lectures-on-physics-vol-3-pdf https://uloz.to/!FxgfRNnr/feynman-lectures-on-physics-complete-volumes-1-2-3-pdf
  6. Am reproiectat detectorul cu superreactie cu dioda tunel, astfel incat dioda de detectie (punctiforma sau Schottky) sa lucreze cu polarizare initiala si sa se deschida la tensiune RF cu amplitudinea mica. Fara polarizare initiala merge cu diode tunel cu GaAs, la care oscilatiile sunt de amplitudine mai mare decat la cele cu Ge. Unele valori (R1, R2, R7, R4, R5) la rezistoare sunt date orientativ, urmand sa determine exact in montajul real. Merita sa contruiti un astfel de receptor cu superreactie in scop didactic, sau daca sunteti curiosi cum merge si dispuneti de diode tunel.
  7. Daca n-ai auzit dumneata, nu inseamna ca este corect sa le ia radioamatorilor banda de 2m. La noi activitatea este redusa si in alte benzi de radioamatori, dar nu s-a gandit nimeni sa desfiinteze radioamatorismul. In alte tari se face trafic serios. Avioanele sa comunice pe frecvente din banda 3 de televiziune, unde nu se mai emite.
  8. Intrucat proiectul nu a fost finalizat, celor interesati de constructia unui Q-metru le recomand sa citeasca (sa studieze schemele, ca este scrisa in limba rusa) cartea asta. Este din anul 1970 si Q-metrul prezentat (la nivel de amatori) este cu tranzistoare cu Ge si fara FET la citirea tensiunii pe condensatorul din circuitul rezonant. Circuitul de poate moderniza usor. Se pun tranzistoare cu Ft mult mai mare, se pune si JFET. Uitati-va la proiectul prezentat in carte.
  9. Ati determinat modulul impedantei la iesire, nu partea reala (rezistenta), care conteaza pentru amortizarea circuitului LC testat. Cele doua capacitati colector-baza ale tranzistoarelor Q1 si Q2 (sunt in paralel, cu un terminal - baza - la masa, si impreuna au 2-5pF - functie de tipul tranzistoarelor) au reactanta mica la frecventa de 30MHz, dar in montaj nu amortizeaza, doar micsoreaza frecventa de rezonanta. Si JFET-ul are ceva capacitate (2-5pF) la intrare. Dar Q-ul v-a dat corect la frecventa mare. Cu tranzistoare selectate, cu cuplaj slab intre iesirea convertorului U/I si circuitul LC, realizat inductiv (cu o bobina auxiliara), respectiv cu dubla bootstrapare la tranzistorul JFET, sau cu divizor capacitiv la intrare (in poarta) se pot masura circuite cu Q-ul de ordinul miilor.
  10. Cautati cu Google. Traduceti cuvintele de cautare din romana in rusa. S-ar putea sa gasiti marcarea feritelor cu diverse culori. http://lib.chipdip.ru/245/doc000245902.pdf http://publ.lib.ru/ARCHIVES/M/''Massovaya_radiobiblioteka''/''Massovaya_radiobiblioteka'',v.0726.(1970).[djv-fax].zip https://radiowiki.ru/images/f/f9/МРБ_0721._Хомич_В.И._Ферритовые_антенны_(3-е_изд.)._(1969).djvu
  11. Diodele merg la frecventa maxima de 100MHz. http://www.fotorele.net/pdf/Vysokochastotnye_diody.pdf
  12. Ce scrie pe diode, sunt cu Ge (D311) ? Faceti-i proba, sa vedeti pana la frecventa merge. Este pentru US, nu mai sus, asa cred. Marfa facuta de Ivan, din dalta si din ciocan. O fi de la centralele telefonice ?
  13. Prinde fulgerul si-l baga in pamant. Dar copacul ramane fara coaja pe el si nu mai are multe zile de trait. Daca in copacul respectiv dorm gainile noaptea, dupa eveniment vor fi ca bolavii de la psihiatrie care au fost tratati cu socuri electrice. Nu mai stiu pe ce lume sunt, raman fara reactie, stau sa pui mana pe ele.
  14. Vor sa confiste banda de 2m ? Nu cred ca lumea va fi de acord. Francezii n-au multa minte, se vede si dupa ce le-a dat prin cap.
  15. Softurile de la Sound Technology erau extrem de scumpe, dar se gaseau pe net si variante "sparte", care merg pe Win 98 si XP. Imi trebuie pentru determinarea caracteristicii de transfer a unor filtre, cu sursa de zgomot externa (hardware). Sub Windows merg cam incet. Mai sunt si alte softuri de analiza spectrala, unele free, dar sunt prea lente ("frameaza"). Merg cu placa de sunet obisnuita. Pot sa mearga si cu placi cu frecventa de esantionare de 512 KHz, pentru cine are.
×
×
  • Create New...