Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

VAX

Membru activ
  • Content Count

    2,365
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

427 Excellent

1 Follower

About VAX

  • Rank
    Membru avansat

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Se sorteaza si astea cand ai nevoie de ceva cu parametrii bine definiti. La LED-uri difera tensiunea de deschidere (depinde de larginea benzii interzise a semiconductorului folosit) si rezistenta (serie) a zonelor neutre (n si p). La diodele Zener difera tensiunea de deschidere si rezistenta serie. Unele diode Zener intra in strapungere neta la curent de uA, iar altele la peste 1 mA.
  2. Ce faci daca iese un sarpe din iarba ?
  3. Diferentele in privinta frecventei de oscilatie pot sa fie si de la capacitatile tranzistoarelor, dar mai sigur de la armonicele din semnal. Functionarea cu armonice duce automat la scaderea frecventei de oscilatie. Lasati FFT-ul si simulati analiza tranzitorie. La montajul respectiv oscilatia se produce la frecventa mai mica decat cea de rezonanta LC, circuitul oscilant se comporta inductiv (tensiunea la borne defazata cu 90 grade in urma curentului prin circuit), nu stiu cauza .
  4. @miticamy Sa mariti viteza de baleiaj la osciloscop, astfel incat pe ecran sa apara o oscilograma completa. Atunci se vede cel mai bine rotunjirea (limitarea) varfurilor sinusoidei. Problema grava este data de scaderea frecventei de oscilatie sub cea de rezonanta, deci cu semnal limitat (adica cu armonice) nu se masoara exact frecventa de rezonanta a circuitului LC. Sa masurati cu frecventmetru numeric frecventa oscilatiilor generate, sa constatati ca frecventa scade atunci cand limitarea este mai puternica (cand cresteti tensiunea de alimentarea a oscilatorului).
  5. Tinand seama de faptul ca tensiunea pe colectorul lui Q1 (pe circuitul oscilant) nu oscileaza in faza cu curentul de colector, cum ar fi normal la frecventa de rezonanta, incepusem sa cred ca oscitatiile se produc pe bucla R-C independent de circuitul oscilant (cum a sugerat @franzm ) si ca pe LC apar de fapt oscilatii fortate. Ca sa verific ipoteza asta am micsorat rezistorul de amortizare Rp pana la 1 kohm si oscilatiile au disparut. Daca erau doar oscilatii R-C trebuia sa apara oscilatia pe LC si la valori mici ale lui Rp. Trebuie vazut practic cum se comporta circuitul respectiv. Pe mine nu ma intereseaza in mod deosebit, sa incerce cine este curios din fire.
  6. @Franzm Aveti aici oscilogramele in diverse puncte ale circuitului. Tensiunea in colectorul lui Q1. Tensiunea in baza lui Q1. Se observa ca practic cele doua tensiuni sunt in cvadratura (uitati-va la cele doua cursoare - A si B) Tensiunea in emitorul lui Q1. Ic Q1. Tensiunea in baza lui Q2. Ic Q2. Trebuie setata reactia (din R3) cu putin peste pragul de intrare in oscilatie, astfel incat circuitul sa nu intre in zona de functionare puternic neliniara, unde simulatorul da erori mari. Introducerea rezistorului R4 liniarizeaza functionarea tranzistorului Q2.
  7. Cum era initial nu limiteaza sinusoida ? Puneti poza. Pe simulator asa da, ca taie varfurile sinusoidei. Cat este curentul de emitor prin Q3 ? Pe oscilograma la V=20V se vede o usoara limitare (rotunjire) a varfurilor sinusoidei.
  8. La schema initiala oscileaza si fara R3. Nici eu nu sunt lamurit suta la suta cum apare rezistenta dinamica negativa in colectorul lui Q1. Ar trebui vazute tensiunile (defazajele) in mai multe puncte din circuit. Teoretic o crestere a tensiunii in colectorul lui Q1 duce la o mica crestere a tensiunii si in emitor (prin rezistenta echivatenta Rce), care duce la cresterea curentului prin Q2 si la scaderea tensiunii in baza lui Q1, respectiv la cresterea tensiunii in colectorul lui Q1. Nu stiu cat de mult influenteaza functionarea si transferul semnalului prin capacitatea colector-baza a lui Q1.
  9. Am simplificat schema oscilatorului "ciudat". Rolul lui C2 este preluat de capacitatea jonctiunii baza-emitor a tranzistorului Q2. Defazajul optim pe bucla se determina prin modificarea rezistorului R3. Se fac ajustarile prin intermediul unui osciloscop. Trebuie ca oscilatia din colectorul lui Q1 sa nu aiba amplitudinea prea mare (se modifica din R3), astfel incat Q1 sa nu ajunga in saturatie. Tensiunea RF din baza lui Q1 trebuie sa fie cat mai aproape de sinusoida (se lucreaza la semnal mic, in regim liniar). Semnalul se extrage cu etaj separator din emitorul lui Q1. Are nivel mic (sub 500 mVvv). Rp este introdusa pe schema pentru simularea pierderilor in bobina, nu exista in montajul real. Avantajul acestui oscilator este cuplajul extrem de slab cu tranzistorul Q2 (prin capacitatea de colector, care poate fi sub 2 pF la tranzistoarele de RF). Frecventa de oscilatie depinde practic doar de L si C. Merge bine pe frecventa fixa, sau pe un domeniu redus de variatie a frecventei (pentru care se stabileste valoarea optima a rezistorului R3). Probabil sa se pot imagina si alte cofiguratii de oscilatoare de tipul asta, care sa aiba reactia pozitiva mai putin dependenta de frecventa.
  10. Am modificat schema astfel incat sa functioneze mai bine. Tranzistoarele sunt polarizate la curent suficient de mare astfel incat sa mearga bine la RF (Ic Q1 = 5,4 mA, Ic Q2 = 3 mA). R3 si C2 defazeaza semnalul pe bucla astfel incat sa se asigure reactia pozitiva in RF. R6 si C3 sunteaza in RF rezistorul de sarcina R2, pentru reglarea reactiei in RF. Daca R6 se reduce, scade si amplificarea. Grupul respectiv poate fi eliminat, daca montajul functioneaza bine fara el (se lasa loc pe cablaj, pentru eventuala utilizare). Q1 este bine sa fie cu beta mare, pentru ca la tranzistoarele cu beta mare dependenta Ube functie de Uce este mai mare. Si sa aiba Ccb cat mai mica (un BF...). Avantajul acestui tip de oscilator este dat de influenta mica a tranzistorului Q1 asupra frecventei de oscilatie. Trebuie ca amplitudinea oscilatiilor sa fie astfel incat Q1 sa nu ajunga la saturatie. Se regleaza din C2.
  11. Se pot edita, dar este o prostie sa elimini din model capacitatile interne. Circuit Maker are suficiente tipuri de tranzistoare in biblioteca de componente, cu care poti sa simulezi circuitele obisnuite. La BF256 au gresit valoarea capacitatii dintre poarta si sursa (au pus virgula aiurea), in loc de 4 pF (aproximativ) au pus 40 pF. Este bine sa te uiti la ce parametri sunt in model. Apesi pe butonul Edit.
  12. Le pui degeaba, nu au legatura cu fenomenul studiat. ----------------------------------------------- Cand simulezi cu CM sa setezi pasul (step-time) cat mai mic, sa ai precizie mare (si rezolutie pe grafic). Se lungeste timpul de simulare, asta este dezavantajul. Eu lucrez cu step-time de 1ns, uneori chiar de 0.1ns. Cu FFT n-am lucrat, ca nu m-a interesat. Am folosit analiza de zgomot de fond, cand proiectam preamplificatoare audio.
  13. Asa este, oscileaza. Acum fac mai multe simulari, sa vad care este treaba cu circuitul asta. Este asemanator (oarecum) cu oscilatoarele de tip tranzitron sau dinatron. https://www.radiomuseum.org/forum/negative_resistance_oscillators.html Tranzistorul Q1 introduce rezistenta dinamica negativa in paralel (in a.c.) cu circuitul oscilant LC. Din cauza defazajului suplimentar introdus la frecventa mare pe bucla de reactie dintre Q1 si Q2, reactia negativa (care stabilizeaza PSF) se transforma in reactie pozitiva. Fenomenul este dependent de capacitatile interne ale tranzistoarelor folosite, cu unele tranzistoare circuitul oscileaza, iar cu altele nu. La tranzistoarele bipolare exista o mica dependenta a tensiunii baza-emitor (si implicit a curentului de colector) de rensiunea colector-baza. Variatia tensiunii pe circuitul oscilant (adica in colectorul lui Q1) determina o mica variatie a tensiunii baza-emitor la Q1 si prin bucla de reactie cu Q2 tensiunea se amplifica si apare rezistenta dinamica negativa in colector. Sa puneti in paralel cu circuitul LC un rezistor (zeci-sute de kohmi) prin care sa se simuleze pierderile din circuitul oscilant. Bobinele si condensatoarele folosite la simulare de Circuit Maker sunt ideale (fara pierderi) si trebuie sa puneti pe schema si rezistoare de pierderi. Care este prima impresie despe Circuit Maker ? Incercati sa instalati si Circuit Maker 6.2c Pro, pentru ca se lucreaza mai usor cu el la editarea schemei. Ce sistem de operare aveti pe calculator ?
  14. Circuitul respectiv nu are cum sa oscileze pentru ca lipseste bucla de reactie pozitiva. Cuplajul direct dintre Q1 si Q2 asigura stabilizarea punctului static de functionare prin reactie negativa. Curentul prin Q1 este de 564,2 uA iar prin Q2 de 261,1 uA. La pornire pe LC apare doar o oscilatie amortizata generata de regimul tranzitoriu. Instalati Circuit Maker 2000 ca sa nu va chinuiti cu LT Spice. Merge si pe Windows 7 cu 64 biti. Eu lucrez cu CM 6.2c. Se instaleaza mai greu. L-am instalat in urma cu peste 15 ani pe Win 98 (se instaleaza si pe XP) si i-am aplicat "doctoria" data in arhiva (luata de pe site-ul rusesc http://www.cqham.ru/e_soft.htm ). Am copiat (arhivat) in kituri tot folderul in care era instalat Circuit Maker, sa-l folosesc cu alta ocazie. Cand vreau sa-l instalez pe Win 7, prima data instalez Circuit Maker din kitul de instalare. Pe Win 7 doctoria este fara efect. Dupa instalare copiez peste fisierele respective ce este in arhiva "prelucrata" anterior. Important este ca in ambele cazuri instalarea sa se faca exact pe aceeasi partitie si in acelasi director. Eu prefer In C:\CM6. Precizez ca Circuit Maker este acum free, asa scrie pe Wikipedia.
  15. Simulare cu ICAP/4 de la Intusoft, versiune DEMO (simuleaza circuite cu maxim 20 de componente). De la inceput precizez ca editarea schemei este mizerabila, ca la LT Spice si Microcap. Nici grafica nu este de calitate, dar simuleaza corect. Se pune in evidenta aplatizarea varfurilor sinusoidei.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.