Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

VAX

Membru activ
  • Content Count

    1,832
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

372 Excellent

About VAX

  • Rank
    Membru avansat

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Catalog tranzistoare rusesti vechi (URSS). http://finchcnc.herrmann.com.pl/download/Tranzystory_RU.pdf
  2. S-au dat toate ? Presupun ca erau de la R250M. Puneti poze cu cele ramase.
  3. Parerea mea este ca acest tranzistor este construit in interior ca un MOSFET tetroda, la care G2 este legata intern la sursa. Ma bazez pe capacitatea de reactie (drena-poarta) foarte mica, ca la terodele MOSFET. Au mai fost realizari de tipul asta (2SK212 - JFET - cam zgomotos, 2SK241 si 2SK439 - MOSFET - foarte bune). Daca nu le gasiti, inlocuiti-le cu BF410 (BF510 - SMD), care sunt JFET-uri cu structura asimetrica (capacitate de reactie mica) si au factorul de zgomot de 1,5 dB in banda de FM. Sau le inlocuiti cu tetrode MOS usor de procurat (BF964, etc), la care puneti divizor de polarizare in G2 si condensator de decuplare la masa (piesele lipite "in aer").
  4. Am mai cumparat zece lampi 1P24 de la cineva care le-a scos la vanzare pe forum. Am vazut ca n-au fost multi interesati sa le cumpere, desi au stat cateva zile inainte sa le cer eu. Am cumparat si ceva tranzistoare rusesti (Ge), din motive de nostalgie (mi le-am dorit cand eram la gimnaziu/liceu - anii '60/'70). Au parametri modesti, la nivelul anilor '60, dar le consider valoroase. De exemplu, am si cateva MP103, realizate din Si, prin aliere (tehnica abandonata de foarte multa vreme). Amplifica foarte putin (beta <40), dar sunt bune in alte scopuri. Pot fi folosite in regim de strapungere (jontiune baza-emitor), ca diode zener. Merg si ca dioda varicap cu Co de ordinul 100pF. Fiind in capsula metalica, merg bine si ca senzor de temperatuta (-50 / +125 grade Celsius). Cred ca rezista si la temperatura mai joasa (azot lichid) fara sa se desprinda cipul de ambaza, prin dilatare/contractie.
  5. Semnalul detectat este infidel si asimetric din cauza constantei de timp a circuitului RC de dupa dioda detectoare. Se poate diminua acest efect negativ prin baleiere lenta (secunde) a frecventei OCT. In aceasta situatie curba se vizualizeaza pe osciloscop cu tub de memorare (analogic - cine are asa ceva), cu osciloscop cu tub cu ecran cu remanenta mare (de la EKG-urile vechi sau de la radarele analogice), sau cu osciloscop digital (in regim X-Y). Se mai poate vedea curba de raspuns cu analizor de spectru cu RBW sub 100Hz (de preferat 10Hz) si generator de zgomot alb pus inaintea filtrului.
  6. Frecventa de rezonanta a unui circuit LC se poate determina si cu un undametru. Mai intai va prezint ideea de lucru. Alimentam din sursa RF cu impedanta interna foarte mare o bobina cu numar mic de spire (bobina de excitatie) aflata in apropierea bobinei din circuitul LC. Trebuie ca frecventa de rezonanta a bobinei de excitatie, impreuna cu capacitatile din montaj, sa fie peste frecventa de rezonanta a circuitului LC testat. L12 este bobina de excitatie, iar L34 si C1 alcatuiesc circuitul oscilant. Daca factorul de cuplaj magnetic este mare (apropiat de unitate), tensiunea RF pe L12 variaza la fel ca pe L34 (la alta scara). In cazul in care cuplajul magnetic este redus (L12 departe de L34) curba de raspuns (in frecventa) pe L12 arata ca derivata curbei de rezonanta pe L34. Punctul de inflexiune de pe curba (L12) corespunde frecventei de rezonanta a L34 cu condensatorul asociat. Montajul practic arata asa: Se foloseste un generator RF de laborator impreuna cu un montaj simplu (convertor U=>I + separator cu Zi mare). Semnalul se vizualizeaza pe osciloscop (de banda larga), sau se poate detecta (redresa) si se masoara cu voltmetru. Cei care sunt interesati sa construiasca un astfel de montaj pot sa puna intrebari.
  7. @grosu99 Construieste un dip-metru dupa schema data de mine. Are toate reglajele si este precis. Nu trebuie sa pui frecventmetru pe el, daca ai frecventmetru de laborator.
  8. Asa arata grid-dip-ul Tesla MB342. Uitati-va la setul de bobine, sa vedeti cat de mari erau. http://www.knietzsch.com/amateur_radio/ham_bm342a.htm
  9. Nu are rost sa faceti grid dip cu tub electronic. Sunt multe dezavantaje si nici un avantaj. Am avut la serviciu un grid-dip TESLA BM342, cu lampa 6J1P. Nu l-am folosit niciodata si n-a fost folosit de nimeni timp de peste 40 de ani. L-au casat si am recuperat din el transformatorul de alimentare. Era incomod in utilizare, din cauza bobinelor prea mari (diametru). La bobinele din montajele tranzistorizate trebuie ca bobina grid-dip-ului sa fie de diametru mic (3-4 milimetri).
  10. Am postat schema si mi-a disparut textul, probabil din proasta functionare a laptopului. Reiau discutia. ================================================================== Circuitul proiectat de mine are cateva particularitati: 1. Amplificatorul din oscilator are impedante mari la intrarea si iesire. Din acest motiv circuitul LC nu este amortizat semnificativ si intrarea in oscilatie se face usor. 2. Limitarea amplitudinii oscilatiilor se face cu dioda D3 (punctiforma, de comutatie rapida sau Schottky RF - 1N5711 sau mai buna) si oscilatia are nivelul suficient de mare (peste 2V) pentru detectia usoara cu D4 (punciforma, Schottky RF, chiar si de comutatie rapida - 1N4148 sau mai buna). Semnalul detectat (componenta de c.c.) este preluat de U1A (amplificator operational ieftin si usor de procurat) si este aplicata instrumentului indicator (analogic - miniatura). Cu U1B si R13 se face reglarea de "Zero". La capetele lui R13 se pot pune rezistoare (cu valorile determinate experimental) pentru reducerea intervalului de variatie a tensiunii, la cat este nevoie. JFET-ul poate fi de orice tip (de RF - cu capacitati interne mici). Tranzistorul pnp poate fi BF450_451, BF324, BF479, BF272, BF506_509, AF106, AF239, etc. La nevoie merg si BC-uri (pnp - sortate si la Ic de minim 2mA - se micsoreaza R2), sau de comutatie (2N2907, etc). Valoarea R3 se stabileste experimental, astfel incat circuitul sa intre in oscilatie cu cursorul aproape de pozitia mediana. In timpul utilizarii reactia se regleaza prin R3 la o valoare usor peste minimul necesar intrarii in oscilatie. Reactia prea puternica face montajul insensibil la absorbtia din circuitul LC testat.
  11. Sunt mai multe cauze care au dus la situatia asta: 1. Cand cineva simte ca ai un punct vulnerabil (in cazul de fata slaba activitate in banda de doi metri), iti trage una in cap. 2. Folosirea repetoarelor a dus la banalizarea comunicatiilorin UUS. Era mai excitant pe vremea cand legaturile radio se stabileau direct (unda de suprafata, prin efect de creasta, prin difuzie troposferica, etc) si cand radioamarorii isi construiau singuri statiile de emisie-receptie, mergeau pe munte, etc. Acum este doar trafic, lipseste magia tehnicii. 3. Radioamatorismul a fost stimulat de autoritati (militari) inca de la aparitia lui, pentru utilizarea radioamatorilor in caz de razboi. In prezent acest interes al autoritatilor a scazut aproape de zero. Armata este dotata cu aparatura care poate fi utilizata si de "orbeti", fara pregatire in tehnica radio-electronicii.
  12. Merge, dar va complicati in mod inutil (tensiune mare, trafo, gabarit). Pentru grid-dip-metru sunt potrivite JFET-urile. Cu tuburi sa lucrati unde nu merg semiconductoarele (la tensiuni mari, etc).
  13. Nu va desconsider domnule, insa mi s-au parut nepotrivite remarcile dumneavoastra. Lucrati linistit la proiectul respectiv si lasati-i pe cei care "lenevesc" si simuleaza.
  14. Intrarea (G1)este protejata prin eclatoare (tub neon, etc). Nu au cum sa ajunga tensiuni periculoase la tranzistorul de dupa pentoda. Ma refer la supratensiuni aparute prin inductie (impuls electromagnetic produs de fulger - trasnet in apropiere, nu lovitura directa - curent de 100000A). Complicatia cu tub electronic la intrare este pentru cazul in care se foloseste antena externa expusa la astfel de accidente. Din punct de vedere al zgomotului de fond, FET-urile sunt superioare tuburilor electronice obisnuite. Exista si cateva tiputi de triode si pentode comparabile (rezistenta de zgomot) cu cele mai bune FET-uri, dar se duc imediat la socuri electrice.
  15. Ca sa simulezi trebuie sa stii bine teoria si sa fii creativ. Este ceva nepotrivit pentru cei care lucreaza mai mult manual (lipeala dupa scheme gandite de altii). Ati adus vreo imbunatatire la un circuit electronic ?
×
×
  • Create New...