Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

VAX

Membru activ
  • Content Count

    1,108
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

229 Excellent

About VAX

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Rezonanta locala exista si la filtrele trece-banda, dar de multe ori nu este evidenta din cauza amorizarii introdusa de sarcina si de sursa de semnal. Fara rezonanta ar fi chiar "de banda larga", ca niste sarme. Aceasta solutie tehnica este preferata de fabricantii actuali, pentru ca se elimina manopera costisitoare de reglare. Se drege busuiocul cu amplificatoare cu tranzistoare bipolare operate la curent de colector mare (intermodulatii mai mici, dar zgomotul maricel - F>5dB). Nici radioamatorii actuali, mai mult operatori de statie (sportivi) decat experimentatori-constructori, nu au chef sa butoneze in plus, sa acordeze circuitele de la intrarea receptorului. Dar performanta maxima (F<1,5dB) se obtine cu amplificatoarele acordate. S-ar putea automatiza procesul de acordare a circuitelor, cu microprocesor si cu actionarea condensatorului variabil cu motor pas cu pas. Ba mai mult, montajul ar putea fi dotat cu "inteligenta artificiala", sa stie cum sa se regleze singur. Probabil ca cele mai performante receptoare militare asa sunt gandite.
  2. Circuitele LC nu se pun numai pentru ca sunt selective, ci si pentru ca la frecventa de rezonanta sunt sarcini cu impedanta mare si asigura amplificare mare in tensiune. Cu bobina de soc este cam acelasi lucru, este suntata (in c.a.) de impedanta mica a tranzistorului. Incercati o simulare SPICE, sa va convingeti ca asa stau treburile. Se poate "repara" montajul cu o cascoda cu JFET (la "parter") si un tranzistor bipolar (la "etaj"). Chiar daca JFET-ul are rezistenta mica (sute de ohmi la Uds mica) intre drena si sursa, el debiteaza semnalul pe o impedanta de zeci de ori mai mica (impedanta din emitorul bipolarului) si efectul de suntare produs de Rds mica nu este important. In schimb, tranzistorul bipolar are rezistenta la iesire (in colector) de sute de kohmi, pentru ca lucreaza cu baza la masa.
  3. FET-urile pot oscila (amplifica) si la tensiune mica de alimentare, dar cu scaderea transconductantei si mai ales cu reducerea, cu ordine de marime, a rezistentei de la iesire (in drena). Nu se recomanda acest regim de functionare, pentru ca iti bati joc de performantele tranzistorului. Scaderea rezistentei de la iesire (de la sute de kohmi la sute de ohmi) duce la suntarea puternica a circuitului LC din drena. Acest regim poate fi (este) folosit la montajele cascoda, pentru primul tranzistor (de la "parter"), care debiteaza semnalul pe sarcina cu impedanta mica (sursa celui de-al doilea JFET, sau emitorul unui etaj cu tranzistor bipolar in conexiune cu baza la masa).
  4. Se vede clar, pe caracteristica de iesire (Id=f(Uds)), ca tranzistoarele JFET si MOSFET intra in zona de curent limitat (regimul pentoda - modul normal in care amplifica) la Uds> 2,5-5V. Cele cu Idss mic (maxim 2 mA) merg de la Uds>2,5V, iar la cele cu Idss mare (2N4091, BF245C, etc) tensiunea drena-sursa de la care merg bine sare de 5V (optim de la 6-7V in sus). Cine nu este lamurit, sa consulte datele de catalog (graficele). La receptorul RIC JFET-ul de la intrare mergea in regim de rezistenta controlata prin tensiune, nu de amplificator normal.
  5. @yo3fhm Am idee de ce insamna programarea, pentru ca am facut cateva programe in limbajul BASIC. Iar baiatul meu a fost olimpic national la INFO (primul pe tara). In clasa a 7-a si-a facut singur un asamblor, iar in clasa a 8-a a fost primul clasat la programare jocuri (modulul de C++, cursuri organizate de UBISOFT), cu un joc care avea 11 mii de linii de cod. A urmat si modulele de OpenGL si de programare pentru telefoane (Android), unde a fost tot primul clasat. In anul al 2-lea de facultate a lucrat la Intel - Bucuresti, iar anul trecut si anul asta a fost in SUA, internship la Google. Ii apreciez pe programatori, pentru ca stiu cat de mult trebuie sa invete ca sa faca programe de calitate. Insa nu sunt de acord cu exagerarile, ca nu poti sa scoti prin soft din rahat bici. Oricat ai prelucra un semnal inecat in zgomot, nu obtii mare lucru. Trebuie sa-i dai programului date corecte, ca sa-si faca treaba (decodarea, etc). Aici intervine partea de hardware, pe care tineretul nu o mai stie bine, sau nu o stie chiar deloc. Educatia in domeniul tehnic este un proces de durata si costisitor (profesori buni, laboratoare utilate), se sare peste ea. Acum este la moda programarea, pentru ca este bine platita. Ca sa inveti iti trebuie doar calculator, un profesor (la inceput, pentru "bootare") si cateva carti bune. In curand se va simti puternic lipsa de specialisti in domeniul hardware si iar vor creste salariile inginerilor electronisti, ale fizicienilor, etc. Este in proces ciclic. Cu ce si cum (dati schema montajului) ati masurat acei 0,16uV de la intrarea radioreceptorului ? Eu am lucrat cu fel de fel de scule (Lock-In Amplifier, Nanovoltmetru selectiv), in laborator de fizica, si stiu ca nu se masoara microvoltii decat in conditii speciale, cu ecranare serioasa, fara perturbatii. Sunteti sigur ca acel receptor nu are ceva amplificare intre antena si ADC ? Credeti ca radioamatorii care au pus la intrarea receptorului un filtru cu XT (de ex in banda de 40 m) nu stiau ce fac ? Viitorul (si chiar prezentul) este al sculelor cu multa electronica digitala in ele, dar nu se va sari peste partea analogica. Citisem, in anii '80, intr-o care tiparita de Ed. Militara, ca la raport semnal/zgomot mic comunicatia SSB este mai inteligibila decat cea digitala. Poate ca acum, cu metodele de comprimare a datelor si implicit de reducere a benzii de trecere, sa se fi schimbat lucrurile.
  6. Nu ma pricep la programare, asa este. Nu sunt chiar strain de ea, adica am programat in BASIC, pe un HC85, inainte de '90. Stiti vorba aia : "Bati cu ciocanu, dar cat sa bati si cu ciocanu ?!" Numai din smecherii softaresti nu poti sa faci ce normal este treaba sculelor hardware.
  7. Tot tiganu isi lauda ciocanu. Analogistii o stiu pe a lor, iar digitalistii fac din software ce vor ei, ca parca e mare lucru. Mai scriu niste linii de cod si aia e. Vorba aia, hartia suporta orice. Realitatea este ca cele doua tehnologii se completeaza una pe cealalta, nu sunt in competitie. Insa nu trebuie sa pierdem din vedere legile fizicii, cum este cu zgomotul de fond, cu limitele convertoarelor A/D. La nivel de semnal sub 1uV convertoarele sunt moarte. Pana la semnalul la care convertoarele merg bine, tot cu amplificatoare analogice, cu filtre, etc se rezolva treburile.
  8. Un preselector bun are banda de trecere de cel mult zeci de KHz, asa ca trebuie acordat cu condensator variabil, daca se vrea performanta maxima. Varianta cu filtre de banda la intrarea receptorului este inferioara. Chiar si cele pasive, acordabile, fac minuni. http://vpayaem.ru/circuits2.html http://www.cqham.ru/ew1mm_pr.htm https://varikap.ru/kv-preselektor/ http://ra3ggi.qrz.ru/UZLY/r830414.htm http://radiobooka.ru/rsvyaz/661-korotkovolnovye-preselektory.html http://yl2mk.qrz.ru/prsl80_40.html https://us5msq.com.ua/prostoj-preselektor-dlya-mnogodiapazonnogo-priemnika/
  9. M-am referit in general, nu la ce vrea sa faca @RST. Majoritatea receptoarelor SDR nu au preselector, din motive de cost redus si de comoditate in timpul exploatarii. Preselectorul trebuie sa fie acordat pe frecventa de receptie, adica sa rotesti butonul condensatorului variabil (cu multe sectiuni) de fiecare data cand schimbi frecventa de receptie. Preselectorul este ceva de lux, este util si la receptoarele profesionale.
  10. Consider ca pentru SDR este mai bine sa amplifici putin in RF, cu un preselector activ, decat sa amplifici nebuneste in JF, cu factor de zgomot mai mare. Iar la JF cele mai bune amplificatoare cu zgomot mic sunt cele cu componente discrete. Amplificatoarele operationale au etaj diferential la intrare, mai zgomotos decat etajul cu un tranzistor. Cititi notele de aplicatie de la circuitul LM381A, sa va lamuriti ca asa stau treburile. Utilizand LM381A cu configuratia diferentiala la intrare, tensiunea echivalenta de zgomot este de 1,5uV, iar in configuratie simpla (nediferential) zgomotul scade la sub 1uV.
  11. VAX

    Reparatie TS 850SAT

    Tensiunile de alimentare sunt corecte ? Aveti schema lui ?
  12. http://www.timeok.it/wp-content/uploads/2015/08/ocxo-comparative-table1.pdf Cateva idei de realizare a unui standard secundar de frecventa. Schema de sincrodina pentru calibrarea frecventmetrelor: https://www.robkalmeijer.nl/techniek/electronica/radiotechniek/hambladen/qst/1989/09/page29/index.html A homodyne receiver: http://users.monash.edu.au/~ralphk/wwv.html
  13. M-am referit la repararea bazei de timp de la frecventmetru, respectiv la inlocuirea cuartului defect cu altul, chiar daca nu este de la acelasi producator. Termostatarea il face oricum mult mai stabil, desi punctul lui de inflexiune (pe caracteristica frecventa-temperatura) nu cade exact la temperatura la care este setat termostatul.
  14. La nivel de radioamatori merge orice XT, doar sa aiba frecventa cat trebuie. Mai ales ca este termostatat. Majoritatea bazelor de timp de la frecventmetrele de serie (de ex. HP mai vechi) nu sunt termostatate, Multe din ele nu sunt nici macar termocompensate.
  15. Am citit pe net ca cele mai bune cristale de cuart, pentru OCXO, sunt cele cu taietura SC. http://www.conwin.com/pdfs/at_or_sc_for_ocxo.pdf
×