Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

miticamy

Membru activ
  • Content Count

    7,405
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

1,088 Excellent

6 Followers

About miticamy

Profile Information

  • Locatie
    Metrou Costin Georgian

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Protectia este cu stop doar la suprasarcina, initial la limitarea de curent nu se opreste. Incarcarea bateriei nu este suprasarcina, dupa PDF nu se opreste.
  2. Vezi ce rezistenta ai in sursa MOS, este cea de 1,5R?
  3. Cand faci masuratori lasi permanent minusul aparatului la masa (cu un crocodil de exemplu) si te "plimbi" doar cu plusul (rosu). Pe condensatorii mari (901 si 903) trebuie sa ai tensiuni in opozitie.
  4. CITAT2: Postat 23 ore în urmă---------------- T411=B33,4v C10v E32,8v >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> Nu intelegi ca in baza si emitor T411 nu pot fi decat tensiuni negative? Trebuia sa scrii -33,4V si -32,8V. Nu vezi cand iti apare - pe afisajul voltmetrului?
  5. Pune d-le o captura cu schema despre care vorbesti!!!
  6. Nu este Victor, el nu ataca asa marsav un concetatean care munceste din greu, plateste darile la stat si nu i-a gresit cu nimic. Victor ti-o spunea verde in fata iar cand se referea la "neaveniti', neinstruiti, nu prea facea trimitere la diplome (a se vedea de cate ori a pomenit Marian de ajutorul primit telefonic la amplificatoare). Iar daca este el e semn ca a imbatranit, nici chiar Chuck Norris nu mai este in forma. >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> EDIT: si daca am amintit de simulari, sa vedem cum influenteaza inductanta de scapari asupra curentului la aceeasi sarcina. Am dat cu aproximatie nr de spire si rezistentele de la traful discutat: >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
  7. M-am dus la prima pagina sa vad ce a scris &misa si am dat de calculul facut la Buzau pe care l-am comparat cu cel facut in California. Cam mare diferenta, poporul roman e mult mai darnic:
  8. De la @tata Gogu: Cunoaşterea prin observaţie Enunţurile de observaţie exprimă şi comunică informaţii obţinute prin intermediul organelor de simţ, dar orientate de anumite interese de cunoaştere preexistente şi formulate în sistemul de noţiuni al unui limbaj ştiinţific cu privire la stări şi procese singulare care există şi se produc în condiţii naturale sau experimentale. Observaţia ştiinţifică are loc întotdeauna într-un orizont de aşteptări care se constituie într-un anumit cadru de cunoaştere prealabilă, are o orientare şi un obiectiv bine determinat (ceea ce relativizează distincţia dintre constatare şi interpretare). Există ipoteze implicite şi schematizări prealabile în care sunt luate în considerare anumite aspecte şi corelaţii. Este importantă distincţia dintre enunţurile de observaţie din disciplinele istorice, care descriu fapte unice şi irepetabile, şi enunţurile de observaţie ale disciplinelor nomologice, enunţuri care se referă la fapte ce se repetă în mod sistematic. Şi într-un caz şi în celălalt, enunţurile de observaţie sunt intersubiectiv controlabile şi întrunesc acordul tuturor cercetătorilor competenţi şi de bună credinţă. Enunţurile de observaţie constituie fundamentul tuturor ştiinţelor despre realitate, fie ele preponderent empirice, fie teoretice. Fără o cunoaştere a faptelor prin observaţie, nu există nicio bază de plecare pentru generalizări de orice tip sau pentru formularea de ipoteze şi nu există nici posibilitatea de a controla în mod sistematic diferite ipoteze teoretice. Limitarea esenţială a cunoaşterii cuprinsă în enunţurile de observaţie constă în imposibilitatea anticipării faptelor viitoare. Pentru aceasta, este nevoie de generalizări. Cunoaşterea empirică Este cunoaşterea unor forme şi corelaţii constante în fluxul experienţei. O parte importantă a cunoaşterii empirice este obţinută prin diferite modalităţi de generalizare a datelor observaţiei ştiinţifice. Această cunoaştere se exprimă în regularităţi, uniformităţi şi tipologii. Există şi corelaţii empirice a căror cunoaştere se realizează prin anticiparea lor de către o teorie. Asemenea anticipări trebuie supuse însă controlului, prin confruntarea lor cu datele observaţiei ştiinţifice. În ştiinţă, interesul pentru stabilirea de regularităţi vizează, de câte ori este posibil, stabilirea unor relaţii între determinări cantitative. Pe baza unor asemenea regularităţi, putem formula predicţii care au o valoare deosebită pentru acţiune. Putem înţelege astfel rolul măsurării în cercetarea ştiinţifică. Uniformităţile empirice pot fi: – corelaţii stricte (permit anticiparea unor evenimente individuale); – corelaţii cu un caracter statistic (permit anticiparea producerii unor evenimente individuale). Interesul pentru stabilirea de regularităţi, de uniformităţi există atât în cunoaşterea comună, cât şi în cunoaşterea ştiinţifică. În cunoaşterea comună, învăţarea din experienţă este, în general, orientată spre interese practice. Cercetarea ştiinţifică este interesată de stabilirea unor corelaţii constante, invariante, între fapte, de câte ori este posibil, între variabile care reprezintă caracteristici cantitative, măsurabile, independent de perspectiva utilizării practice a cunoaşterii unor asemenea corelaţii. Cunoaşterea empirică, bazată pe datele observaţiei ştiinţifice, este cunoaşterea unor fapte cu un caracter general. În toate ştiinţele privind realitatea, cunoaşterea unor regularităţi empirice de diferite niveluri de generalitate face posibilă anticiparea experienţelor viitoare şi reprezintă baza elaborării şi testării explicaţiilor teoretice. Teoriile sunt elaborate pentru a explica regularităţi cunoscute şi sunt testate adesea prin regularităţile empirice pe care le anticipează. Cunoaşterea teoretică Obiectivele principale ale elaborării teoriilor ştiinţifice sunt: – unificarea unei diversităţi de fapte şi corelaţii empirice disparate; – explicarea faptelor, a corelaţiilor empirice şi chiar a altor teorii cu un nivel mai scăzut de generalitate. Cercetătorii care construiesc teorii sunt susţinuţi adesea de convingerea că, dincolo de marea varietate a faptelor şi a regularităţilor accesibile cunoaşterii empirice, există structuri fundamentale simple ale realităţii. Albert Einstein numea această convingere privitoare la natura realităţii, “religiozitate cosmică”.
  9. Tot nu ai pus un print screen unde iti apare 17,7MHz. Pe graficul FFT pe care l-ai postat maximul apare dupa 20MHz. Chiar daca afisarea este logaritmica existe marchere de frecventa.
  10. Pana la urma de unde este schema? Exista vreo aplicatie a ei? Cu valori mari pt Lsi C nu prea oscileaza in simulator.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.