Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

+_Florin_+

Membru activ
  • Content Count

    1,705
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

289 Excellent

About +_Florin_+

  • Rank
    Membru avansat

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. In secțiunea de radioamatorism există un topic in care se tratează pe larg aspecte legate de aceste ceasuri si recepția DCF.
  2. Transformatorul de rețea din TV Sport scoate 16V (de fapt sunt două secundare de 8V/3A legate in serie). Din cate imi amintesc avea stabilzator liniar cu 2N3055 ce reducea tensiunea la 12V.
  3. Dacă ne uităm pe datasheet-ul majoritatii tranzistoarelor bipolare observăm că unul din parametrii esentiali (factorul de amplificare in curent) este garantat in condițiile Vce = 5V sau 10V. La fel și alți parametrii. Fabricanții au făcut multe teste și au ajuns la concluzia că în acele condiții prescrise tranzistorul respectiv oferă randament optim. Sigur că tranzistoarele respective pot funcționa și la tensiuni mai reduse, dar cu prețul unei anumite scăderi a performanțelor. In aparatura portabilă (radiourile alimentate din baterii de ex) proiectantul pornește de la sursa de alimentare disponibilă ( de regulă cea mai comodă pentru utilizator) cum spunea și dl. Gauss. Si e obligat să accepte "compromisul". În cazul aparaturii staționare alimentare doar din rețea (de ex. HI-FI audio) dispare "limitarea" impusă și tranzistoarele/integratele pot fi folosite in condiții de alimentare optime, în care pot scoate maximum de randament.
  4. Ambreiajul nu este un accesoriu inutil, ideea e că se poate merge și fără, în caz de nevoie (defect). Bineînțeles, nu la orele de vârf prin oraș sau în coloanele interminabile ce se formează în weekend pe Valea Prahovei . Eu am văzut prima dată cum se schimbă treptele fără ambreiaj, la șoferii de autobuz, încă de pe vremea când eram liceean (aveam obiceiul să călătoresc "in față"). Foloseau ambreiajul doar la plecarea de pe loc. Rar vedeam pe câte unul care călca ambreiajul la fiecare schimbare de treaptă. Mai tîrziu, când am avut mașini personale, am incercat si am văzut că "merge si așa". Sigur că în majoritatea cazurilor conduceam /conduc normal, folosind pedala buclucașă. Dar uneori, când mi-e lene, îi mai dau si "fără". Nu sughite și nu protestează. N-a facut-o nici fosta Dacie, nici fostul Ford, nici actualul Cielo al soției pe care-l mai conduc uneori ... a mea (personala) are cutie automată, n-am grija ambreiajului...
  5. Domnilor, hai să nu ne inflamăm de la o discuție cu caracter tehnic. In cazul turismelor, se poate pleca de pe loc fără ambreiaj, în caz de nevoie (defectiune), cuplând treapta 1 și pornind apoi motorul. Procedeul merge repetat de câteva ori, atât cât să ajungi acasă sau la Service. Preferabil de cât mai puține ori, pentru că suprasolicităm atât electromotorul cât și bateria. ....................................... La utilaje agricole (tractoare) sau camioane vechi (gen Roman Diesel) merge și ce spune dl. Ion Bumbu, adică poți cupla treapta 1 si cu motorul pornit, fără ambreiaj, dacă ești suficient de rapid. Asta pentru că transmisia respectivelor utilaje are o demultiplicare foarte mare in treapta 1. ............................... În altă ordine de idei, toate cutiile de viteze manuale au craboți. Cred ca de prin1920 .De aceea se numesc cutii sincronizate. Doar marșalierul e nesincronizat. Craboții sunt niște piese ce ajută la egalizarea (sincronizarea) vitezei de rotație a unor grupuri de pinioane (corespunzătoare diferitelor trepte) cu viteza de rotație a arborelui secundar, înainte de a fi cuplate cu acesta. Ca să nu "cârâie " cutia când introduci intr-o treaptă sau alta. Unele mai cârâie, cand se uzează craboții sau daca nu apeși ambreiajul până la podea. ............................. Cat despre mirosul de ambreiaj la mersul in coloană (in rampă) ... depinde și de mașină ,de încărcătura. Nu doar de șofer. De ex: In cazul unui autoturism de mic litraj cu 5 inși in habitaclu plus bagaj, motorul trebuie turat și ambreiajul patinat mai mult la plecarea de pe loc. În cazul unei mașini de lux cu un 2.8 litri sub capotă și 6 copii la masă, nu-i nevoie de turatie si ambreiajul poate fi patinat mai puțin.
  6. "La automat", cu cheia de contact. Am folosit procedura de câteva ori in decursul timpului, cu ocazia unor defecțiuni la ambreiaj (cablul la Ford și Dacia sau cilindrul receptor la un mertz). Nu scriu povești sau la mișto, chiar se poate merge până acasa fără ambreiaj, în caz de nevoie. Nu știu dacă ține figura cu "pornirea directă " la mașinile din 2019, unde totul e controlat de calculator. Dar la cele mai vechi, merge.
  7. Ultima oară am folosit procedura prin 2005, când mi s-a rupt cablul de ambreiaj la un Ford Granada. Chiar in centrul Bucurestiului. Nefiind foarte aglomerat la acea oră, m-am descurcat, fiind nevoit să opresc/repornesc doar de câteva ori (semafoarele din traseu). Din fericire mașina avea motor V6. Astea pornesc și dacă bate vântul in palele ventilatorului, spre deosebire de cele in 4, care trebuiesc rotite de câteva ori pentru a porni.
  8. Bagi in treapta 1, apoi pornești motorul
  9. Adică generația anilor '70 ... '80 si cativa ani după... Într-adevăr erau robuste. Am avut după loviluție un mertz 280 S fabricat in '79. Cat "omor" a luat acea mașină, numai eu stiu (eram la vârsta gagicărelii si a teribilismelor). Comutările de pe D pe S urmate de accelerație la podea erau frecvențe. Ca și cerculețele pe asfalt (sau zăpada) cu accelerația la podea și frâna usor apăsată. Era precum un tanc, indiferent la ce o spuneam, nu protesta ... mergea înainte . Îmi amintesc cu nostalgie ce frumos luminau seara literele de lângă maneta de viteze : P - R - N - D - S - L. N-am avut vreodată probleme cu transmisia. Doar schimbam periodic uleiul și filtrul la cutie. Am parcurs cu ea cam 70 k km. Habar n-am dacă s-a schimbat/reparat cutia vreodată, eu am luat-o pe la 220 k km din cimitirele Germaniei.
  10. Cui nu-i place mirosul de ambreiaj îi recomand cutia automată. E cea mai potrivita in condițiile actuale de trafic. Si cam ăsta e viitorul in materie de transmisii, atât la turisme cat si la camioane. Americanii știau "de ce", cu multe decenii în urmă. Mai nou, s-a trezit și restul lumii ... .
  11. Intre bazele tranzistorilor prefinali (complementari, BD-uri de regulă) există un circuit "superdiodă" cu tranzistor si semireglabil sau un grup serie format din două diode și un semireglabil între ele. In principiu, pentru a mări curentul prin tranzistorii etajului final trebuie să marești tensiunea dintre bazele prefinalilor. Sa-i "deschizi" mai mult, in termeni populari. Deci, marești valoarea semireglabilului dintre cele două diode sau modifici polarizarea tranzistorului "superdioda" , depinde ce ai acolo. Si in ce configurație. (Schema postatã de tine nu o pot descarca, explicatiile de mai sus sunt la modul general). După cum sugerau colegii mai sus, lucrurile nu sunt doar atât de simple, adică nu se rezumă totul la marirea curentului prin finali.
  12. Voi incerca să răspund eu, prin prisma experienței personale, a zvonurilor auzite la acea vreme și după, a unui anumit număr (mare sau mic) de aparate ce mi-au trecut prin mâna până acum. De producție autohtonă, evident. Desigur părerile mele "pot și și gresite" - vorba d-lui Gauss. Aparatele construite până la jumătatea anilor '80 (aproximativ) erau foarte corect reglate (aliniate) pe toate gamele de recepție, inclusiv US. Cu alte cuvinte, "erau in parametrii". După această perioadă, în ultimii ani ai socialismului, au apărut la raft aparate ce recepționau corect UL/UM/UUS dar pe scurte alinierea era in bălării. Un Cosmos cumpărat în acea perioadă și alte aparate cumpărate din târg după loviluție (produse in perioada buclucașă) par să confirme zvonurile auzite. Erau varză pe US. Nu cred că a fost vreo conspirație ori ceva directivă a partidului, menită a zădărnici intenția populației de a recepționa Europa Liberă. Ci pur și simplu multe lucruri mergeau (din ce în ce) mai prost, tendința generală era de simplificare și miseirupism, fapte reflectate și în industria producatoare de electronice. De ce să pierdem timpul cu alinierea pe US, dacă recepționează "unu' și doi-ul" e ok . Doru, stiu că ai foarte multe aparate, inclusiv din cele produse in perioada menționată. Aș fi fericit dacă ai face ceva comentarii pe această temă, indiferent dacă îmi dai dreptate ori ba. În final, contează aflarea adevărului istoric, oricare ar fi el ...
  13. După noroc sau după... vremuri. Aparatele autohtone din prima perioadă de producție a uzinei Electronica erau corect reglate/aliniate pe toate gamele. Am și eu o Gloria1 (1974) reglată de fabrică, funcționează perfect și azi. Plus alte aparate fabricate până în ' 83 ... ' 85. În ultimii (cativa) ani ăi producției, umbla o vorba prin târg conform careia existau destule exemplare nealiniate din fabrică, pe unde scurte. Un Cosmos cumpărat în acea perioadă a confirmat acest lucru. Pe UL și UM era ok, dar circuitul de intrare si OL pe US erau in bălării. L-a reglat tata, eu eram scolar pe atunci. Nu era vreo conspirație. Doar simplificarea procedurilor de reglaj, dacă recepționa Buc. 1 și 2 nu era suficient, nu se mai oboseau să regleze și scurtele.
  14. Performanțele unui receptor depind in mare măsură de calitatea amplificatorului de FI. El duce greul amplificarii globale a receptorului iar selectivitatea fața de canalul adiacent depinde de calitatea și numărul filtrelor ce le conține. Dacă Sonata are 3 tranzistoare in AFI nu înseamnă că e mai grozav decât Gloria dpdv al amplificarii. Tranzistoarele cu germaniu rusești erau mai "puturoase" la acest capitol. Ceea ce obțineai cu trei "P" - urî rusești puteai obtine cu două BF 214 românești. Din punct de vedere al selectivitatii într-adevăr Sonata pare OK, are filtru triplu ca sarcină a mixerului și încă 3 filtre de FI ... jos pălăria! . Este de admirat la aparatura sovietică (În general) proiectarea foarte îngrijită a circuitelor de intrare și ale oscilatoarelor locale, în vederea obținerii unei alinieri cât mai bune în gamele de recepție. Rapoarte L/C combinate cu valori ale condensatoarelor "pader" bine studiate, posibilități multiple (suficiente) de reglaj. Întotdeauna un aparat sovietic dădea senzația de "superioritate" față de unul autohton (sau chiar occidental/japonez) in gamele UL și UM, unde erorile de aliniere contează foarte mult și strică performanțele receptorului.
  15. Poate se aștepta să i se inroșeasca filamentele becurilor prin casa . Dar la 100W... nicio șansă.
×
×
  • Create New...