Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

+_Florin_+

Membru activ
  • Content Count

    1,722
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

381 Excellent

About +_Florin_+

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Sigur că da, fenomenul mi-e cunoscut. O altă explicație ar fi că semnalele CW sunt in general slabe pentru un receptor domestic AM, iar AFI funcționează cu amplificarea "la blană". În condiții de amplificare maximă AFI-urile pot avea o ușoară tendință de autooscilație. Ca urmare, la ieșirea AFI va apărea un mic semnal pe 455kHz, alături de semnalul util CW. Ambele ajung pe dioda de detecție și se mixează. Semnalul produs de AFI e slab, insuficient pentru demodularea corectă SSB dar suficient cât să apară "piuiturile" in cazul CW.
  2. E frumos să privești peisajul urban de la un geam imens. Iar clădirile cu "față de sticlă" arată bine, mai ales în zile însorite. Dar când s-o supăra Vrâncioaia și or începe să plonjeze niscai geamuri din acelea de la etajul x sau y pe un trotuar aglomerat ...
  3. Măcar acum normele privitoare la structura de rezistență sunt suficient de dure și se respectă. Dar se fac in continuare alte chestii nepotrivite cum ar fi fațadele din sticlă, la blocuri amplasate pe bulevarde (sau străzi) aglomerate, cu circulație pietonală intensă. E frumos dar periculos, din motive ușor de bănuit
  4. Deseori se recepționează și semnale nemodulate cu detectoare obișnuite AM. Poate fi din cauza unei purtătoare (sau armonici ale diverselor semnale din eter) ce pică pe frecvența imagine a receptorului, în final ajung să se mixeze in detector cu semnalul nemodulat recepționat. Diferența lor pică în spectrul audio și se aud sub formă de piuit.
  5. Păi in perioada '30 ... '40 proiectele blocurilor se alegeau pe criterii de clientelism și alianțe (sau simpatii) specifice epocii, criteriile tehnice (pe specific de țară) erau pe locul doi, eventual puteau fi ignorate dacă nu erau compatibile cu primele. Asta era expresia imbecilismului interbelic, în ce privește dezvoltarea urbană. Majoritatea arhitectilor autohtoni erau școliți pe la Paris ori prin Germania, țări fără cutremure (semnificative). Acolo invațai să proiectezi clădiri după criterii strict gravitationale (adică să nu se rupă sub propria greutate). Că despre norme seismice nu putea fi vorba. La ei, nefiind necesar. În aceeași epocă existau și țări care aveau norme seismice. România era o țara cu risc seismic binecunoscut, chiar și în 1930/40. Se pare că nimeni n-a fost interesat de aspect ... În fine, Carlton WInston Dunărea și multe altele au fost construite după proiecte germane, bune la ei dar total incompatibile cu seismicitatea Romaniei. În cazul special al Carlton-ului, s-au adăugat și alți factori: modificări "din mers" ale proiectului inițial, total arbitrare și atehnice, turnarea betoanelor pe ger, sunt multe aspecte interesante dar nu încap intr-o singură postare .... P.S. Bucureștiul are destule microfalii, unele descoperite încă din anii '70 ...
  6. Blocul de la Lizeanu era "îngenuncheat" (intr-o exprimare metaforică), adică se comprimaseră pe latura dinspre bulevard parterul și o parte din etajul unu. Cauza a fost tăierea (desființarea) efectivă a doi stâlpi de rezistență, care incomodau magazinul de la parter (idms, parcă). Nu văd nicio legătură cu radierul general. Care, desigur, e o variantă superioară. Si omniprezentă la blocuri cu multe etaje, doar la casele (vilele) interbelice se (mai) făcea primitiva fundație ciclopiană. La blocuri, se renunțase de atunci. Blocul "Carlton", finalizat în 1938, avea două nivele sub pământ și radier general sub ele. S-a ales praful ... desigur, nicio legătură cu radierul. Catastrofa "inginerească" era deasupra nivelului solului. M-aș bucura să citească pe aici useri in domeniu, care au cunoștiință de aceste lucruri si pot confirma ...
  7. Mai precis, 72 ... 75 V. Atât am măsurat eu între masa calculatorului și pământ. Devenisem curios, după ce respectivul curent m-a "ciupit".
  8. Dacă dispare Feisbuci, pasionații înrăiți vor (re)învăța să trăiască in lumea reală. Pentru eventuale convulsii si depresii pe termen scurt, există pastile și psihologi. Pe termen lung, orele ce obișnuiau a le pierde in lumea virtuală le vor folosi satisfăcându-și diverse pasiuni, în lumea reală și palpabilă. Cum era odată. Ar fi o evoluție in sens pozitiv, in măsura în care "pozitiv" înseamnă (re)apropierea de firesc sau "natural". Dar nu vă agitați, fb nu va dispare. Poate doar denumirea. E un excelent instrument de manipulare și culegere de date, atât de necesar epocii actuale.
  9. Mda ... cu alte cuvinte o construcție subterană semnificativă (parcare, tunel de metrou etc) poate modifica seismicitatea zonală, e adevărat. Studiile ar trebui actualizate periodic, dar asta presupune ca factorii de decizie să fie suficient de competenți încât să nu uite astfel de amănunte ... esențiale . Un fenomen "de temut" pentru clădiri (inclusiv cele noi, construite corespunzător) este acela de "rezonanță". Dacă frecvența de oscilatie a solului (specifică zonal) e aceeași cu cea de rezonanță a clădirii, se cam ... alege praful. De aceea e bine să fie actualizate studiile periodic... măcar pentru clădirile ce urmează a fi construite.
  10. Nici eu n-am văzut asemenea sistem, pe aici sigurele construcții ale caror structuri de rezistență se bazează pe profile metalice, sunt halele industriale (sau comerciale, depozitele). Stâlpii sunt profile "i" groase iar grinzile tot profile, "I" sau (și) "U", mai subtiri. Totul e îmbrăcat în panouri isopan, care numai ieftine nu sunt ... ferestrele și "luminatoarele" din acoperiș completează construcția.
  11. Da. Cel puțin in cazul blocurilor, normativele au fost intr-o evoluție continuă din anii '60 și până în perioada actuală. Au evoluat puțin (dar insuficient) prin '63 '64, din nou după 1977 (când s-au apropiat de ce "ar trebui sa fie in Ro"), iar după '90 iar s-au inăsprit in câteva etape. Problema e că timp de vreo două decenii (aproximativ) după anii '90, au existat "portițe" ce permiteau ca rezultatul final (constructia) să fie diferită de ceea ce impunea hârtia. In ultima vreme nu mai ține figura ... În cazul caselor obișnuite într-adevăr normativele erau "jos" prin '90, există case construite în acea perioadă care nu au structură de cadre, dar au placă de beton "armat" deasupra (!?) și fundație îndoielnică. "Armat" însemnând câteva fiare aruncate ici-colo sau (și) bucăți dintr-un cablu de macara găsit pe oarece (fost) șantier .
  12. Nu stiu care e situația în diferite orașe din țară, dar la București nu-i tocmai roz. Primele candidate la colaps sunt cladirile interbelice. Centrul vechi și zona Gara de nord/Titulescu. Sunt multe ... foarte multe. Pe locul doi sunt unele blocuri construite prin anii '60 in diferite cartiere. Astea-s mai puține, le numeri pe degete. O mare "necunoscută" sunt blocurile construite intre '90 și (aproximativ) 2010, in epoca "acumulării de capital primitiv" . Unele pot fi ok, cel putin dpdv al structurii de rezistență. Altele ... nu se știe, în acea perioadă existau "portițe", pentru constructorii neserioși. Adică cei fără conștiință. Mai nou, s-au cam rărit portițele. Fapt îmbucurător. Unele lucruri evoluează în sens pozitiv, chiar și la noi. Știu ce vorbesc. În fine, cele mai sigure blocuri din București sunt cele construite intre 1977 si 1990, apoi cele de după 2010. În rest ... Dumnezeu cu mila .... Așteptăm rezultatele de la examenul periodic, unde profă e baba Vrâncioaia. La asta nu merge cu șpagă...
  13. Mai ușor cu ww3, din fericire nu există conditia necesară și suficientă, adică venirea unor iresponsabili sau psihopați la conducerea marilor puteri. Extrem de puțin probabil să se intample asta. Până atunci să mulțumim inventatorilor armelor nucleare. Au fost si sunt principalul factor de echilibru, prezența lor în arsenalul marilor puteri a obligat conducerea acestora la echilibru și ponderație. Nimănui (sănătos la cap) nu i-ar surâde vreodată ideea unui conflict nuclear global. Dacă (ipotetic) n-ar fi existat arma nucleară, probabil acum eram la ww5 sau 7 ... și ne macelăream într-o veselie .
  14. Bineințeles că e colaborare cu politicul autohton (de orice culoare a fost el). Așa au fost date în mod constant reglementări ce defavorizează firmele românești. În general, firmele de construcții (că tot veni vorba) își desfășoară activitatea într-un mediu din ce in ce mai ostil. Restricții nefirești la exploatarea balastrului, restricții (tot nefirești) la transport, etc. Se plimbă dita-mai basculele articulate cu 3 roabe de material pe fundul benei sau betoniere de 10mc cu încărcătură de doar 6mc, ca să nu ia firma mega-amenzi, cu ocazia controalelor in trafic ... mama ei de eficiență in transport .
  15. Nu e bine să blochezi fața, dar fața se blochează (mult) mai greu comparativ cu spatele, datorită faptului că în momentul frânării greutatea e mai mare pe roata din față. Implicit fața are aderență mai mare la sol. De aceea e bine să acționezi frâna mai puternic pe față și mai "ușor" pe spate, în cazul unei frânări obișnuite, pe carosabil cu aderența mare (asfalt, beton). Așa era și la autoturismele vechi (clasice), frâna in principal fața iar spatele mai puțin și "reglabil", funcție de încărcătură, grație "repartitorului". Doar că aveai comandă unică, pedala de frâna. Pe teren alunecos (pietriș, noroi, asfalt umed, etc) dozarea forței de franare trebuie să fie mai uniformă față/spate, în cazul bicicletelor. Asta in principiu, practic totul depinde de experiența și maiestria biciclistului ...
×
×
  • Create New...