Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

hspinache

Membru activ
  • Content count

    1,084
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

0 Neutral

About hspinache

  • Rank
    Membru avansat

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. hspinache

    Sursa cu 3842

    Supun spre atentia dumneavoastra , problema de calcul snuber tip RC pentru diodele de redresare din secundar . Ce am observat : -in scheme tipice de aplicatii surse , se cam foloseste doar un condensator paralel cu dioda. -nu am gasit o indicatie clara de procectare -in exemplu dat de @marian , nu prea este clar cu condensatorul -de la @similex am inteles cam asa : -studien DS si de acolo luam "valoare capacitate la care se considera off complect" ; ??? in DS este diagrama cu capacitate/tensiune inversa ; luam valoarea pentru tensiunea inversa cea mai mica ? -capacitatea care am extras-o din DS , o imultim cu 3 si astfel de determina C=3*Cds - se calculeaza R =Vi/Ic ; unde Vi=tensiune inversa in secundar=tensiune alimentare primar*raport de transformare Ic=0.5 *Is , adica jumatate din curentul de sarcina Intrebare aici? : ce valori ar terebui sa fie , pentru situatiile cind nu se pune rezistenta ? sau poate se este in legatura cu frecventa ; sau poate cu valoarea condensatorului ???
  2. hspinache

    Sursa cu 3842

    UCC38C42 , pct. 2.2 , "Applications with a 50% maximum duty cycle, typical of a conventional forward or flyback converter design, should chose a PWM with an internal toggle flip-flop to ensure compliance." si "To satisfy the <50% applications, three family members, (UCC38C41, UCC38C44, UCC38C45), use a toggle flip-flop between the oscillator and output control logic."
  3. hspinache

    Sursa cu 3842

    Subiectul nu l-am deschis intimplator ; in ds circuit tip 384x , apare pe undeva o notita , asa mai mmicuta , cum ca pentru flyback sint recomandate ... . Toate referirile se refera la Dmax Acuma , 3842 apare un dmax posibil foarte mare si deci pentru a functiona de undeva trebuie setat la necesar . Intrebare: daca nu este prea indicat la flyback , pentru ce de fapt a fost proiectat ?
  4. hspinache

    Sursa cu 3842

    Misterul l-am depistat : este valoarea lui Dutyfree Pentru 50% si introducere randametului , prima varianta de calcul se echilibreaza cu a doua. Este logic ; la prima varianta , calculul se face plecind de la valoare Ipk , care la rindul ei este dependenta de Dmax ; a doua formula , este dependenta de (1-Dmax) Problema cu care inca nu m-am lamurit , ar fi , cum este corect sa gindim calcului. Eu inclin sa cred ca varianta 2 de calcul ar fi mai corecta , deoarece : a.Plecam de aproape , de la consuml din fiecare secundar b.transferul in secundar se face pe perioada 1-Dmax Care din variante este mai potrivita pentru sistemul continu/ discontinu ??? nu pot sa imi dau seama .
  5. hspinache

    Sursa cu 3842

    Eh, lasam mai tirziu cu traful .. Am studiat ceva materiale ; greu , deoarece mai toate sint facute asa , pe frinturi . Cind se trece la calcule concrete , mai greu ; foarte multe , fac asa , un melaj intre DCM si CCM ... Inca nu am reusit sa ma lamuresc privind calcului curentului Isk in secundar, pentru situatia secundar multioutpout ; foarte multe materiale , trateaza succint secundarul sau deloc. Din ce am studiat , ar fi 2 variante : a.pe baza curentului din primar , Ipk , adica Isk_x=Ipk*(Np/Nsx)*(Pox/Po) ; unde : Isk_x - valoare curent peak in secundar x , Np=numar spire primar ; Nsx=numar spire secundar x ; Pox=putere necesara in secundar x ; Po=putere totala in secundar =suma (Pox) -acesta varianta de calcul parca mi se pare ca de fapt ne scarpinam cu stinga in dreapta -acesta varianta nu tine cont de randamentul trafului , adica calculam ceva in secundar cu date din primar . b. pe baza consumuli din secundar Isk_x=2*Is_dcX /(1-Dmax) ; unde: Is_dcX este curentul estimat de consum din secundarul respectiv ; Dmax=dutycicle -varianta pare mai logica ; foloseste curentul care concret se va consuma in regim de DC -tine cont ca exista forma triunghiulara pe perioada 1-Dmax si dubleaza Problema : valoarea pe primul sistem de calcul este de 3 ori mai mare decit pe sistemul b. de calcul : parca prea mare este diferenta !!! ce este gresit ? Ce parere aveti ?
  6. hspinache

    Sursa cu 3842

    ok; cu randamentul inchid ; am sa il iau 80% . Am o alta nelamurire , respectiv constructia initiala a trafului , respectiv in zona primarului si auxiliarului . Sa definim : carcasa are 6 sectiuni , le numerotam de la 1 la 6 . Sectiunile 1,3,5 sint ocupate de secundar , sectiunile 2,4,6 sint ocupate de primar si de auxiliar , astfel. -primarul are 3 bobine , aux are 1 bobina ; -cu asterix sint marcate inceputurile , in paranteze sint sectiunile unde sint bobinate si numar de spire ------*-L2P[S4 , 49sp ]------ drena Mos-*--L1P[S2 ,40sp ]----< > +310v -------*L3P[S6 ,49sp ]------ dioda---- *Laux{S2 ,13 sp ] ---- masa Intrebari : a.stilul de bobinaj al primarelui ; de ce nu au pus 3 buc in serie ? "Daca sunt pe acelasi miez si sunt conectate in paralel atunci ce se obtine este cazul "a", o singura inductanta cu sectiune conductor dubla." Ok ; de ce avem in serie o bobina cu altele 2 bobine ? de ce sint inegale ? ar fi o logica ca cele trei sectiuni ca sa fie peste tot cu acelasi cimp magnetic format deoarece la cele 2 bobine paralele , curentul fiind mai mic per ramura se va echilibra cu numarul suplimentar de spire ? b. Incalecarea peste bobina primara L1 cu bobina Aux , in aceiasi sectiune . poate s-a facut ca sa fie un cuplaj strins intre ele ; dar deoarece Laux este cuplata la masa-minus si bobina LiP este la drena , intre ele in anumite momente exista 500-550v . intre ele nu era nimic izolator . Doar emailul de la sirma ; sirma pare normala ; nu cred ca ar ceva special . Rezista emailul de la sirma la o astfel de tensiune ? Uzual , ce tensiune se poate lua ca maxima , de la care este necesar sa se puna izolatie intre bubine ?
  7. hspinache

    Sursa cu 3842

    Privind randamentul am gasit: pentru valori "low" in secundar , se va lua valoarea 75-82% ; pentru valori "high" , se valua 80-91% ; pare logic si m-am intrebat ce inseamna low si high . Ce parere aveti ?
  8. hspinache

    Sursa cu 3842

    Poate nu am fost inteles. Am studiat modul de calcul , si acolo , momentan sint 2 parametri neclari . a.randamentul , care apare in diverse moduri de calcul intre 75-92 % ; aici eu m-am gindit sa iau 80% b. duty cicle maxim , care se ia asa intre 45-48% ; aici m-am gindit sa iau 40% Daca mai adug ca nu stiu prea bine ce fel de miez este , .....
  9. hspinache

    Sursa cu 3842

    Am citit diverse pareri privind valoare randamentului . Intre 75-92 % . Pentru cazul amatorului , la cit poate el sa bobineze , sa lipeasca , sa refolosesca diverse materiale , uzual ce randament se va lua in calcul ?
  10. hspinache

    Sursa cu 3842

    Nu am osciloscop si L-metru. Multe din bobine , sint facute din secmente in paralel , intercalate , probabil cu scopul ca sa fie cit mai mici pierderile .
  11. hspinache

    Sursa cu 3842

    Dupa cum se observa si in pozele de mai sus , pe traf exista mai multe sectiuni , folosite alternativ secundar/primar/secundar/...primar/secundar . Intrebare : daca 2 bobine , sint legate in paralel , dar situate pe sectiuni diferite , cum se poate interpreta ? a. -ca este o singura bobina bobinata cu 2 fire , si in calcul o singura inductanta cu sectiune de cupru dubla b - ca sint 2 bobine , separate , in paralel care se vor calcula adecvat conform cu formula tipica a 2 bobine in paralel.
  12. hspinache

    Sursa cu 3842

    Standartul ERR28A ; are 28.5 latime , 11.4 grosime , 14 lundime , 9.3 diametru centru , 9.6 lungime ferestra ; totul in mm ERR28B , la fel ca A dar are fereastra mai lunga , adica lungime de 12.5 mm Din calcul , imi reiese un consum in secundar de 3.5w . Traf mai mare , cred ca nu prea se potriveste . Tot din acelasi motiv , cred ca s-ar putea sa mearga cel lipit.
  13. hspinache

    Sursa cu 3842

    Cu solvent de fapt cu ce ? ? Nu ataca carcasa ? Cu becul nu am incercat . Este mai bine ? @flomar60 , multumesc : ce dimensiune au trafurile ? Imi trebuie de 28 sau 29mm .
  14. hspinache

    Sursa cu 3842

    Treaba a inceput prost . Am spart miezul de ferita la demontare . Era lipit atit pe mijloc , in intrefier , in carcasa cit si pe margine , cu un adeziv ce nu s-a imuiat prin fierbere ... Miezul este un 2x E...28.5x14x9.5 , grosime 11.5 , pilon central diametru 10 mm . Miezul l-am lipit cu superglue , dar cred ca au crescut astfel pierderile prin el . Are acum cam 4 fisuri lipite. Am mai desfacut un miez , care a esit intreg , dar care are ferestra mai lunga cu 4mm ; adica este la fel , dar cu 4mm mai lung. Ambele au cam la fel intrefierul , cam 0.6mm Acuma nu stiu ca varianta sa incerc ; am inteles ca ar merge cel lipit , probabil cu pierderi mai mari. Ce parere aveti ?
  15. hspinache

    Sursa cu 3842

    Am inteles. O sa mai studiez , o sa desenez schema care vreau sa o realizez .
×