Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

kit

Membru activ
  • Content Count

    258
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

3 core_reputation_level_3

About kit

  • Rank
    core_member_rank_2

core_pfieldgroups_2

  • core_pfield_6
    Radauti, Suceava

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Wow, multumesc bandi. ST485BDR este chiar mai ieftin decat ce am cumparat eu, un max m-a costat vreo 4-5 lei. Singurul dezavantaj e ca-i SMD, m-am saturat sa ma chiorasc sa le lipesc. Cu toate astea e o varianta de incercat, poate schimb si pic-ul cu ceva mai uzual. Deocamdata insa, din pacate, ramane asa, desi este extrem de tentant. Am incercat si eu la inceput cu o combinatie de ESP WROOM32 +Arduino Mega, dar imi mergea ESP-ul cam impiedicat pe partea de Web Server. Asa ca l-am inlocuit cu RPi3. De asemenea, mai intervine si pretul. La cate am deja, imi trebuia o sacosa de esp-uri... Asa ca am decis sa-mi sacrific RPi-ul si nu mi-a parut rau deloc. Iar ca sa trag niste fire noi, asta e! RPi-ul are si un display de 7" dar cred ca in final o sa-l scot, deoarece cam totul se face pe partea de WebServer, e inutil ecranul. informer, m-am uitat peste proiectele tale, hmmm, m-ai facut invidios. Arata superb! Felicitari!
  2. Salutare tuturor. Inainte de a incepe prezentarea acestui mic proiect trebuie sa fac precizarea ca el face parte dintr-un proiect mai mare, care ar trebui sa-mi automatizeze ceva chestii prin casa. Acest proiect este construit in jurul unui RPi3. Pe masura ce voi inainta cu scrierea documentatiei, finisarea programelor, va ajunge totul aici. Prezentul proiect lucreaza ca slave pe o magistrala RS485 si colecteaza date de la 3 senzori pe care le transmite la cererea masterului pe seriala. Componente necesare: v. fisierul atasat. Software: MPLAB8.92 (cu un ICD2), C18 si Eagle. Transmisia seriala Implementarea de baza a transmisiei seriale RS485 consta intr-un dispozitiv master si unul sau mai multe dispozitive slave. Poate fi full-duplex (pe patru fire) sau half-duplex (pe doua fire). Aici transmisia este half-duplex. Implementarea mea Citirea fiecarui senzor returneaza un integer (2 bytes). Asta este valabil chiar si pentru DS18B20. In mod normal el returneaza un vector de 10 bytes, dar doar primii doi contin temperatura citita. Mai departe, pe magistrala vor fi mai multe dispozitive slave. Am nevoie de o adresa pentru fiecare, un byte este suficient (pentru prezentul modul am stabilit adresa 0x02). Apoi, masterul trimite catre slave o comanda, de exemplu citirea senzorului de lumina. Mai am nevoie de un byte. Am stabilit comenzile urmatoare: 0x02 - eroare 0x03 – citire temperatura 0x04 – citire luminozitate 0x05 – citire umiditate In total rezulta un pachet de 4 bytes. Astfel, masterul va trimite un pachet de forma: 0x02, 0x03, 0x00. 0x00, de exemplu, pentru citirea temperaturii La primirea comenzii, slave-ul va trimite inapoi: 0x01, 0x03, 0xuu. 0xvv, unde 0x01 este adresa masterului, 0xuu partea intreaga a temperaturii, oxvv partea zecimala a temperaturii. Dispozitivul slave intoarce comanda primita, astfel se mai reduc din erorile care pot sa apara pe bus. Descriere generala montaj Inima montajului este un PIC 18F2450. La observatia ca este puternic supradimensionat acest uC, precum si ca este oarecum destinat altor aplicatii, raspunsul este ca asta am gasit prin sertare. Responsabil pentru transmisia seriala este un MAX485CPA. Limitarea in folosirea acestui integrat este data chiar din indicativul sau: nu poate fi folosit sub 0 grdC, deci la amplasarea montajului se va avea in vedere acest lucru. O alta limitare este ca acest integrat este half-duplex. De fapt limitarea asta mie mi-a convenit de minune pentru ca astfel voi avea nevoie de doar doua fire pentru transmisie. Alternativa ar fi fost sa folosesc un modul Arduino cu un modul de comunicatie RS485, dar pretul final ar fi fost mult prea mare. Cu putina munca am scazut costurile la jumatate (sau chiar mai mult). In locul lui 18f2450 se poate folosi oricare alt pic ce are ADC si transmisie seriala. Cu toate astea, cristalul folosit de mine, de 20MHz, se poate inlocui mai greu, deoarece este implicat timingul DS18BB20 si viteza de transmisie seriala, de 19.2k baud. Schema montajului o puteti gasi in fisierele atasate, nu-i nici o filosofie aici. Pe partea de transmisie seriala am folosit 3 pini, RC6(TX), RC7(RX) si RB0, pentru stabilirea directiei. Atinci cand RB0 este HIGH se face o transmisie, LOW reprezinta o receptie. Senzorii de pe placa sunt: un LDR, un senzor de umiditate SY-HS-220 (se poate inlocui cu oricare alt senzor de umiditate analogic) si un senzor de temperatura DS18B20. Sensorii de lumina si temperatura sunt analogici, legati la pinii RA0/RA1 ai picului, initializati fiind, bineinteles ca intrari analogice. Senzorul de temperatura este unul digital, legat la pinul RB3, iar o biblioteca responsabila de citirea datelor de la acest senzor puteti gasi in documentele atasate. In schema lipseste rezistorul terminal al liniei seriale, de 120 Ohmi. Nu l-am inclus in montaj deoarece el se monteaza doar pe dispozitivele capat de linie. Nu stiu daca acesta va fi la capat, dar daca este asa atunci se poate monta in conectorul in care se infing firele. Programul Am atasat intreg proiectul din MPLAB. Nu am implementat (inca) CRC. Poate intr-o versiune ulterioara. In momentul in care exista date receptionate, se genereaza o intrerupere, semnalata prin setarea bitului RCIF a registrului PIR1. Datele se citesc intr-un buffer de receptie recBuffer, iar la terminarea receptiei se seteaza un flag ‘rec’, astfel incat in functia main sa pot sti ca am o receptie. Daca am o eroare, setez un flag ‘err’. In functia main, daca am o receptie (rec=1) fara eroare (err=0), apelez functia ProcessRS485Data, care interpreteaza datele primite. Daca adresa din pachetul de 4 bytes (recBuffer[0]) nu corespunde cu cea a dispozitivului, atunci datele primite sunt ignorate. Daca adresa corespunde, setez primul byte din txBuffer cu adresa masterului. Apoi trec la interpretarea comenzilor. Daca comanda primita nu este cunoscuta de dispozitiv, montajul va returna comanda 0x02, eroare. Altfel procesez comanda primita. Ca o masura de control, in caz ca transmisia are erori, txBuffer[1] returneaza comanda primita. Apoi, in txBuffer[2:3] pun partea intreaga, respectiv partea zecimala a datelor citite de la senzor. Functia ProcessRS485Data returneaza 1 daca nu a aparut nici o eroare in interpretarea datelor. Inapoi in main, setez RB0 pentru a instrui MAX485 ca urmeaza o transmisie, apoi trimit datele catre master. In final pun RB0 pe 0, si astept alte comenzi. PCB Nu am construit o placuta secial pentru acest montaj. Am realizat montajul mai intai pe breadboard apoi am lipit componentele pe o placuta de dezvoltare. Nu-i tocmai eleganta solutia asta, dar pur si simplu nu a meritat efortul. Consideratii finale Asa cum am mai spus, prezentul montaj este integrat intr-un proiect ceva mai mare, cu care doresc sa-mi implementez o minima automatizare a casei. Ca master am folosit un RPi3, care functioneaza si ca webserver. Am testat la greu montajul, merge ok. Din motivele descrise mai sus prezentul proiect nu are propria lui sursa de alimentare. Fiind bazat pe un PIC, trebuie alimentat, bineinteles, la 5V stabilizati. Lucru foarte usor de realizat cu 2 condensatori si un 7805. Daca sunteti interesati de acest proiect, va stau, in masura in care pot, la dispozitie cu lamuriri. Spor! schema.zip proiectMPLAB.zip BOM.txt
  3. Salutari tuturor alaturi de urarile mele de bine pentru nou an. Dupa cum scrie si in titlu, este vorba de modulul PIR HC-SR501. Poate fi achizitionat la un pret intre 5-10 RON. E o chestie simpla, care poate fi integrata intr-un mediu care functioneaza la o tensiune de 5V, lucru util atunci cand lucram cu microcontrolere sau intr-un mediu Arduino. Acest modul detecteaza miscarea, nu prezenta. Daca cineva sta in aria de detectie, nu va fi detectat de senzor. Detectia incepe doar daca persoana se misca. O documentatie pentru acest modul se poate gasi la https://www.mpja.com/download/31227sc.pdf, de exemplu. Ce m-a intrigat la acest modul este ca nu are o detectie zi/noapte. Asta inseamna ca detecteaza prezenta indiferent de nivelul de lumina ambianta. Sapand un pic pe net, am gasit ca de fapt are si asa ceva, (v. https://www.electroschematics.com/night-security-light-with-hacked-pir-sensor/) Nu m-a prea satisfacut rezolvarea. Nu are o posibilitate de reglare a nivelului de lumina la care declanseaza. Asa ca am construit un mic montaj in jurul acestui modul care sa permita acest lucru. Probabil ca se putea mai simplu, dar eu am ales sa folosesc un PIC12F629 (avem cateva bucati prin sertare) Modul de lucru: Am folosit modulul comparator al picului, un pin de intrare conectat la iesirea modulului PIR si un pin de iesire conectat in baza unui BC547, care da iesirea. Picul monitorizeaza continuu iesirea PIR. Daca a fost detectata o prezenta, atunci se verifica nivelul de lumina cu ajutorul comparatorului. Daca am un nivel de luminozitate prea scazut, setat din potentiometrul R3, atunci se pune iesirea GP2 pe "1", se deschide astfel tranzistorul T1 si voi avea iesirea la aprox. 5V. Iesirea ramane apoi pe "ON" cat timp PIR detecteaza ceva. Timpul de detectie se poate seta din PIR. Este important sa puneti JP1 pe H: Repeat trigger. Montajul necestíta o alimentare stabilizata de 5V, nu am inclus partea asta deoarece eu voi folosi mai multe astfel de montaje pentru a-mi controla iluminatul in casa. Asa ca am decis sa folosesco sursa centrala de alimentare. Consum: 3,2 mA in stare OFF, 11.5 mA in stare ON fara sarcina, 35mA cu un LED ca sarcina. Softuri folosite: MPLAB 8.92 (cu ICD2), Eagle, Fusion360, Ultimaker Cura, Repetier Host. PCB-ul l-am frezat pe CNC, dar aici fiecare cu ce are. Nu voi intra in mai multe amanunte aici, am atasat cam toate fisierele necesare realizarii proiectului, iar explicatiile necesare le puteti gasi acolo. Ca un detaliu, am programat picul in assembler si mi-a placut faptul ca a rezultat un cod foarte mic (asta este punctul forte al programarii in assembler, plus controlul absolut a ce se intampla cu picul). Carcasa am realizat-o la o imprimanta 3d, aveti fisierele gcode de asemenea atasate. Sper sa va ajute acest mic proiect, iar daca intampinati greutati in implementare va stau la dispozitie cu lamuriri. Spor! Link descarcare: https://www.filehosting.org/file/details/840619/pir.zip
  4. MCLR se leaga intotdeauna la VCC printr-o rezistenta de 10k si la GDN printr-un buton de reset.. Este activ LOW. Eu dezactivez pinul MCLR doar daca nu mai am pini disponibili. Dezactivand MCLR pierzi posibilitatea de a reseta uC-ul, altfel decat intrerupandu-i alimentarea. Un exemplu de conectare a pinului MCLR se poate gasi la https://microchipdeveloper.com/8bit:guide Cand ai lasat pinul MCLR liber ai buimacit uC-ul, saracul nemaistiind ce sa creada pe intrarea aia, asa ca intra in reset aleatoriu.
  5. kit

    Asus x555l

    Asus R558U: cand il las pe baterie, dupa o vreme ecranul se transforma in stroboscop. Asus R564F: trece in sleep in mod aleator. Am sapat un pic prin loguri si imi spune ca am inchis capacul sau am apasat butonul de power. Amandoua au un chipset intel. Asa ca l-am pus la treaba pe fiul meu sa gaseasca o explicatie. Se pare ca driverele sunt un pic varza, din ce a gasit el pe net. Solutia a fost sa il las in priza tot timpul pe primul iar la al doilea sa ii dezactivez capacul si butonul de power. Se pare ca-i o "boala" a laptopurilor asus (si acer, din ce am gasit eu), multa lume se plange de chestia asta cu driverele. Sincer, am lasat-o asa, n-am mai verificat daca s-a remediat problema. PS: Si eu am rescris BIOS-ul, degeaba. In plus, am facut bucati R558U in speranta ca voi gasi solutia... Poate un update la drivere, daca exista, va rezolva problema.
  6. Presupun ca plita lucreaza pe un sistem monofazat, 3 fire=F+N+PE. Maxim 3,7kW inseamna un curent un pic peste 16A (presupunand un factor de putere =1, ceea ce este cazul ideal). Chiar si pentru o priza de calitate este un pic prea mult. Daca veti constientiza asta si nu veti forta plita, este ok si cu priza+stecher. Subliniez! Este un risc pe care vi-l asumati! Ceea ce ma intriga insa este siguranta de 30 (32?)A. Daca sarma este de 2,5 mmp, asta e nebunie curata. Cf. I7 anexa 5.10, curentul maxim admisibil prin sarma de 2,5 mmp, prin tub tras in perete este de 24A. O solutie ideala, in situatia in care sarma este de 2,5 mmp ar fi o siguranta de 20A, cu plita legata in doza. Asta daca tuburile prin care sunt trase firele sunt ingropate in beton (caramida). Daca sunt trase prin izolatia termica a peretelui (daca exista) se scade siguranta la 16A. Daca sarma este insa de 4mmp, atunci curentul maxim admisibil este de 32A. Pentru tub ingropat in beton. Prin izolatia termica, curentul este de 26A. Consideratiile de mai sus se aplica in cazul in care prin tub este tras un singur circuit. Daca electricianul a grupat mai multe circuite in acelasi tub (caz probabil), atunci mai intervine si un coeficient de reducere de grup (0,8, de exemplu pentru 2 circuite prin tub), iar curentul maxim admisibil scade. Totusi, producatorul n-a pus papucii aia de pomana. Stia el ceva, iar pentru siguranta Dvs. ar fi bine sa-i dati crezare. Daca pe acel circuit mai sunt legate si alte prize atunci 110% contructorul bate campii. In mod normal se proiecteaza circuite pentru prize de uz general, iar separat, circuite pentru consumatori mari. Pe astea nu se leaga nimic altceva. Consideratiile de mai sus sunt bazate pe presupunerea ca in casa (apartament) nu va fi o temperatura mai mare de 30 grdC. Daca temperatura ambianta va fi mai mare, mai scade un pic (un factor de 0,94 la 35grdC). Pentru o temperatura de 25grdC, factorul este de 1,04, dar acestea sunt valori marginale si se pot oarecum ignora. Pentru un raspuns complet/corect, trebuie sa specificati: - sectiunea firelor care alimenteaza consumatorul (am acoperit oarecum treaba asta cu explicatii). - cate circuite sunt trase prin tubul ala (se verifica in plecarea din tablou). - daca mai sunt si alte prize legate la acel circuit. - daca instalatia este executata cu sarma sau cablu. Pentru cablu valorile curentului mai scad. Nelamurire finala: siguranta aia e sigur de 30A, sau este de 32A? Nu ca ar mai conta, doar asa, pentru mine...
  7. 1. Posibil cu un timer electronic programabil. Se seteaza din timerul electronic intervalul dorit (de exemplu, acuma, iarna, intre 17:00 - 7:00). Dezavantajul e ca sezonier trebuie reajustat intervalul. 2. Posibil si cu un senzor crepuscular, care, daca este intuneric afara, da comanda de aprindere. Chestia-i ca daca e innorat tare afara, senzorul ar putea crede ca-i noapte, functie si de locul de amplasare. 3. Posibil o combinatie intre cele doua de mai sus. Elimina oarecum falsele detectii si nu mai necesita reajustare sezoniera. 4. Posibil cu un senzor de prezenta (care are inclus senzorul crepuscular), care da comanda numai cand detecteaza o prezenta pe intuneric, rezultand o economie de curent. Dezavantajul este ca senzorul poate detecta de exemplu un caine si sa aprinda lumina. Dar si asta in principiu se poate regla cumva din senzitivitatea senzorului. - Nu ati specificat puterea proiectoarelor... Daca puterea-i mare mai este nevoie si de un contactor (>= 16A, pana-n 10A duce in mod normal releul incorporat) 5. Alternativa, intr-adevar, un pic (sau arduino) cu un fotorezistor, detector de prezenta (optional) si un releu, ales functie de sarcina. Codul este simplu si cred ca poate fi livrat de cineva de pe forum, trebuie doar sa indrazniti. Singurul impediment pe care-l vad eu e ca trebuie sa furnizati o tensiune de 5V montajului, deci mai trebuie si un alimentator in plus. Chiar si asa, iese cu mult mai ieftin. Daca nu vreti batai de cap, varianta a patra. Eu personal am fost pe varianta 4, apoi pe varianta 1 si am trecut in final pe varianta 5.
  8. Ups! Tocmai am picat examenul de autorizare ANRE. Multumesc flomar pentru corectura, ai dreptate, kVA era un pic prea mult. Curba de declansare B vs C. Un disjunctor are doua zone de lucru: termica si magnetica. Din astea doua, cea magnetica se ocupa de curentul de pornire si scurt, pe cand cea termica este comuna. Cea magnetica are o acoperire de pana la 3-12s, dupa cum se vede in documentul din atasament. Nu inteleg cum poate ajuta in acest caz, cand curba termica ramane identica... O lamurire mai detaliata se poate gasi si la https://www.c3controls.com/wp-content/uploads/2018/05/c3controls-Understanding-Trip-Curves.pdf. Oricum, eu folosesc clasa C doar pentru sarcini care cer curent mare la pornire. Asa-i inteleg eu utilitatea, atat ma duce capul... In plus, am incercat sa scalez o curba pentru 16A si una pentru 13A. Cea de 13A este cea mai colorata. Nu-i prea clar rezultatul si departe de a fi perfect, dar putem obtine astfel o comparatie intre cele doua curbe, dar cam asta ar fi calea: suprapunerea curbelor pentru 13A si pentru 16A, apoi interpretarea rezultatelor. Am atasat si poza obtinuta, inca odata scuze pentru calitatea scazuta. curba de declansare.pdf
  9. 4.3.1.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate împotriva supracurentilor datorati suprasarcinilor sau scurtcircuitelor. a) Protectia împotriva suprasarcinilor. Un circuit electric trebuie sa fie protejat prin dispozitive care sa întrerupa curentul în circuit daca unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce depaseste valoarea curentului maxim admisibil si care, în cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea izolatiei conductoarelor. 5.4.7. Puterea instalata pe un circuit monofazat de prize din cladirile de locuit si social - culturale este de 2kW. 5.2.4.1.2. Sectiunea conductoarelor se alege din conditia : Ic<=I´z unde : Ic – este curentul de calcul I'z - curentul maxim admisibil corectat (în functie de temperatura mediului ambiant, sistem de pozare, natura conductoarelor si izolatiei) al sectiunii în regimul de functionare . Tot I7, bata-l vina. De aici, in opinia mea, rezulta necesitatea protejarii circuitului. La un cosfi de 0,8, valoare in general acceptata, rezulta cumva o putere aparenta de 2500KVA si un curent de 10,86A ( => CB 10A este un pic prea mic, dar doar un pic) Pentru sintagma "circuit de prize" se mai foloseste "circuit de prize de uz general". Asta pentru ca tu, ca proiectant, nu ai de unde sa ai habar ce va baga o gospodina in priza aia. De aia se mai zice si de uz general. Si nici nu poti sa-i impui sa nu bage acel ceva in priza. Poti doar sa-i faci figura ca atunci cand baga ceva in priza, ceva ce nu-ti place (putere prea mare, de exemplu), s-o dai afara din siguranta. Putere prea mare, dar cat de mare? Pai 2kW, ca-n normativ. Cine face asta? Cam nimeni, ca se pune rau cu gospodina, care urla dupa aia ca esti un idiot. Asa ca, in practica, se protejeaza doar circuitul, la 16A, fara limitarea de 2kW. S-ar putea monta, bineinteles, o siguranta de 13A, dar 16A se pare ca este mai la indemana. N-o spun eu, ca-s cu nasul pe sus. Am vazut la case mai mari (foarte mari) chestia asta. Mai departe. Daca ai banuiala ca pe circuitul ala vor fi consumatori la greu, atunci il rupi in doua (sau chiar mai multe). Si intercalezi prizele circuitelor intr-un mod destul de ingenios, astfel incat sa preintampini perversitatea clientului, care are resurse nebanuite de prostie cand vine vorba de asa ceva (sau, ca sa fiu mai bland, ignoranta). Partea proasta e ca vei avea probleme cu sotul gospodinei, care are sa sara in sus pana-n tavan cand are sa vada pretul... In concluzie, ca iar m-am intins la povesti: necesitatea protectiei circuitului rezulta chiar din I7. Coroborarea cu puterea maxim instalata, 2kW, n-o respecta nimeni. Este corect? Nu, da, poate... Mda, multa lume nebuna... Am patit-o, clientul vroia asta si se uita la mine de parca eram eu vinovat cand i-am spus sa uite de asta. In final i-am montat plita, dar am pastrat RCBO de 16A. Sa-i faca ca telegraful, n-are decat. Am protejat circuitul. I-am demonstrat ca-i sare RCBO la putere prea mare si gata. Dupa care am pus coada intre picioare, nu i-am luat nici un ban, pentru ca nu mi-a placut ce a trebuit sa fac. Macar avea sarma de 2,5 pe circuitul ala. Mda, multa lume nebuna, toti se pricep la toate...
  10. Chestie de practica, zic eu. Dupa ce ai muscat-o de 2-3 ori, iti mai creste moralul. Un diferential de 30mA chiar te protejeaza, cu o singura conditie: sa fie functional, nu o chinezarie. Cred ca asta este o confuzie comuna. Tot pe forumul asta, intr-un topic muult mai vechi, o sa puteti gasi regula asta: protectia protejeaza circuitul, nu consumatorul. Ala are protectia sa, de care s-a ingrijit producatorul. Iar aici intervine notiunea de supracurent. Supracurentul de aplica la circuit, nu la sarcina. Supracurentul circuitului nu este tot una cu supracurentul aparatului de utilizare din circuit. Pe electrician il intereseaza doar circuitul, ca urmare protectia se raporteaza numai la circuit, cu protectie la scurtcircuit si supracurentul suportat de circuit. Depinde bineinteles, de sectiunea conductorului. Tinand cont insa de faptul ca, in final, pe un circuit de prize o sa avem in final sarma de 2,5 mmp, atunci 25A este un act de curaj. Pentru ca in mod de pozare A1 (Conductoare izolate in tuburi in pereti izolati termic, mod de pozare care din punctul meu de vedere ar trebui prezumat) curentul maxim admisibil este de 19,5 A, iar de aici ar rezulta vreo 16A pentru RCBO (sau RCCB + disjunctor). Bineinteles, putem urca la un curent maxim de 27A, daca ingropam direct cablul in tencuiala, dar cine face asta? In plus, se mai pune problema prizelor: 16A curent maxim. Daca tot facem o protectie, atunci poate ca ar fi bine sa includem si priza in protectie, pentru ca de fapt este elementul cel mai firav. Mai scrie in I7 ca puterea maxima pe un circuit de iluminat sa fie de 3kW, iar pe un circuit de prize de 2kW (art. 5.4.5 si 5.4.7). Asta se face cumva din proiectare... Parerea mea ca normativul este ambiguu aici. Daca pe partea de iluminat poti sa limitezi puterea instalata, din numarul de lampi instalate, pe partea de prize e mai dificil s-o faci. Parerea mea este ca singurul mod in care se poate face asta e sa-i bagi pumnul in gura clientului si sa pui RCBO de 10A pe circuitul de prize. Nu trebuie subestimat ce poate face un bou, dar daca vorbim de lampi, este obligatorie montarea de diferentiale numai daca lampile au corp metalic, pe care cineva l-ar putea atinge. Este o protectie suplimentara, de fapt, cea de baza fiind impamantarea. Hmmm. Generalele cui? Un general este un dispozitiv care protejeaza un arbore de mai multe circuite, fiecare cu protectia sa. Are noima sa punem CB (de 10A) pe ramura de prize, de exemplu, iar ca general sa folosim un RCCB de 30mA, dar el trebuie sa fie macar cu o treapta superioara, de exemplu 16A. Iar daca electricianul este normal la cap, va proteja circuitul. Maxim 16A CB, RCCB 20A 30mA, sau RCBO de 16A 30mA pe fiecare circuit. Se poate bineinteles limita puterea instalata, cu un CB de 10A, pentru o protectie suplimentara, nu doare. Dar... Aici intervine ignoranta clientului, care nu pricepe aceasta limitare de putere, iar la urma iese prost tot electricianul. Curbe C... Daca ai aparate ca pornesc greu, gen motoare electrice, atunci probabil ca da. Altfel, curba C nu inseamna altceva decat o suprasolicitare a circuitului. In practica: eu folosesc RCBO de 10A, 30mA, curba B pe circuitul de prize. Cu o incarcare decenta, n-au sarit niciodata. Pe iluminat, CB de 10A, curba B. In practica curenta; RCBO de 16A pe prize, CB de 10A pe iluminat (cu un general RCCB de 16A, ca protectie la incendiu). Curbe de declansare B, pentru circuitele de uz general. Hazliu. Nu s-au facut masuratori inainte de punerea in functiune? Ca sa nu mai pun si intrebarea ce a facut proiectantul... In concluzie: ce vrea initiatorul topicului se poate dezbate pe mii de pagini. Eu ii recomand sa caute un eletrician autorizat ANRE, dupa care, tinand cont de cunostintele dezvaluite aici, sa stea cu ochii pe el, asa, ca o protectie suplimentara...
  11. O idee oarecum traznita: se pot monta senzorii astia pe ambele parti ale caii de acces, ca in atasament. Da, se poate ingusta unghiul de detectie. Oricum, nu este solutia ideala, cu un arduino conectat acolo s-ar fi imbunatatit considerabil detectia si s-ar fi putut crea si niste efecte. De exemplu, realizarea detectiei sensului de miscare. La modelul de fata se aprinde (teoretic) doar o dala. Cea din fata ramane stinsa. Sau, daca se mareste un pic unghiul de detectie, se pot aprinde 3 dale, una in fata, cea din mijloc, dar si cea din spate. Cu un arduino, cea din spate ar fi fost eliminata. Functie de lampa aleasa, s-ar poate obtine si dimming (daca lampa permite). Probleme: 1. Detectoarele astea au o raza de 3-7m. Trebuie setata valoarea minima a sensibilitatii (daca permite), ca si timpul de ON, dar asta e de fapt joaca de la momentul reglarii instalatiei. 2. Pretul. 20 de senzori, e ceva. Cu o automatizare poate ca s-ar fi redus numarul lor (nu sunt sigur, automatizarea costa si ea, n-am aprofundat). 3. Senzorul trebuie sa fie de exterior, daca nu, este necesara realizarea unei carcase pentru fiecare senzor. Daca realizarea carcasei nu ridica probleme serioase, atunci niste HC-SR501 (8-12 RON, pana la -15°C), cu ceva tranzistori pe partea de comanda, este varianta cea mai ieftina, dar asta presupune ceva munca (lipituri pe placa...). Practic se construieste un senzor de prezenta. Pe langa astea mai trebuie avut in vedere si un senzor crepuscular (nu-l au incorporat). Este varianta pe care eu am ales-o si sunt multumit de rezultate (pentru interior, la 5V, dar se poate adapta) Spor!
  12. Ma intriga modelul fizic. Nu cunosc latimea caii de acces, am pus si eu, acolo, 2m. Dar... Un senzor are drept caracteristica si unghiul de detectie, maxim 120° (de exemplu). Acesta poate fi, bineinteles redus. Cu toate astea, am 20 de dale rasfirate pe 15m. Ar veni cam 0,7m intre dale. Daca se monteaza senzor pentru fiecare dala, la marginea caii de acces, obtinem un model ca in atasament. Care va prezenta zone de suprapunere si zone de unghi mort. Daca nu se doreste ceva foarte precis, merge si asa. Poate ar fi bine sa departati ceva mai mult senzorii fata de alee. Oricum, este realizabil, pana la un anumit punct. Trebuie sa stabiliti insa foarte riguros modelul fizic in baza caruia o sa faceti implementarea. Daca aveti nevoie de ajutor la programare, sunt 100% convins ca cineva de pe forum va va ajuta. Si nu vorbesc doar de programare, ci si de partea de electronica. Este un proiect frumos, va doresc succes la realizarea lui.
  13. Ar fi mai multe cai de abordare a problemei. Una ar, intr-adevar cu senzori de prezenta. Aceasta este o detectie de tip on-off. Ofera informatii foarte limitate. Ne arata doar daca detecteaza sau nu ceva. Ca urmare, numarul de senzori trebuie sa fie destul de mare, iar acestia trebuie sa fie extrem de bine pozitionati/orientati. Si sunt scumpi. SI mai apare si problema unghiurilor moarte, in care daca primul senzor a detectat ceva, pana cand al doilea sensor detecteaza suntem intr-o stare de incertitudine, in care nu cunoastem directia de miscare. Putem elimina asta prin implementare soft, dar numai pana la un anumit punct. Detectia ar putea fi imbunatatita prin suprapunerea ariei de detectie a senzorilor, dar asta depinde foarte mult de configuratia din teren. In plus, se pot folosi senzori HC-SR501, care sunt ceva mai ieftini. In orice caz, nu sunt necesari senzori pentru fiecare dala. prin suprapunerea ariei de detectie se poate reduce numarul lor. Totusi, trebuie tinut cont de faptul ca au un unghi de detectie de maxim 110 grade, ca urmare trebuie scosi din alee. Au o distanta de detectie intre 3-7m. O a doua cale, tot de tip on-off, este un grid de senzori in infrarosu (led infrarosu si senzor infrarosu integrat, de exemplu TSOP). Dar, pe langa dificultatea de implementare, mai avem si problema murdaririi in timp a sensorului. Se poate simplifica implementarea renuntand la TSOP, inlocuindu-l cu o fotodioda in infrarosu, dar murdarirea senzorilor ramane. Iar zona de detectie este cu mult mai mica decat a senzorilor PIR (practic un fascicul). A treia cale este folosirea a cativa senzori ultrasonici. Au o raza de actiune de pana la 4m si dau o valoare continuua a distantei pana la tinta. Ca urmare, se poate reduce numarul lor, iar precizia detectie este mare. Ca urmare, se poate sti in orice moment care este pozitia si directia de miscare. Un exemplu de senzor ultrasonic este HC-SR04. Dezavantajul este ca trebuie foarte bine protejati de apa, fiind o instalatie exterioara, dar asta se poate rezolva simplu, proiectandu-le corespunzator carcasa. Aceasta implementare are avantajul ca senzorii se pot monta pe alee, dar trebuie bine gandita pozitionarea lor, deoarece au un unghi de detectie de 15 grade. Mai departe, datele preluate de la senzori se trimit la un arduino sau un pic si se trece la programare. Toata treaba se poate rezolva la 12V fara nici o problema..
  14. Este obligatoriu ca toate conductoarele pe circuitele de prize fie de minim 2,5mmp. Iar sigurantele (diferentialele) din tablou, pe circuitele de prize sa fie de maxim 16A. Daca aveti diferentiale mai mari, trebuie inlocuite. La fel, pe circuitele de iluminat, sectiune de minim 1,5 mmp, disjunctor de maxim 10A. Deci da, electricianul trebuie sa-si repare greseala si sa inlocuiasca acel fir de 1,5. In plus, sunt interzise circuitele comune pentru iluminat si prize. Acestea trebuie sa fie separate, nu are ce cauta iluminat pe circuit de prize (sau invers). Ar fi bine sa verificati si asta. In general, pentru instalatii casnice, este suficient 2,5mmp. O sectiune de 4mmp nu este necesara, aceasta fiind impusa de lungimi mari ale circuitului. Radiatorul Dvs. are 3kW. Cam mult, ma gandesc eu. Puterea pe un circuit general de prize, in normativul I7, este limitata la 2kW. , Totusi, incalzirea stecherului se poate rezolva cu o priza de calitate, care ar trebui sa duca fara probleme pana in 16A, care este curentul maxim dus de o priza. Si da, nu ar strica sa-l dati un pic mai jos.
  15. Aveti in poza un extras din I7 cu privire la selectivitatea diferentialelor. In principiu, pe orice circuit de prize se monteaza diferentiale. Daca pe un circiut de iluminat exista aparata cu carcasa metalica, se monteaza un diferential. La iesirea din tabloul de alimentare este indicat sa se monteze un diferential de 500 mA tip S. Pe partea de disjunctor, in principiu, diferenta dintre doua disjunctoare montate in cascada trebuie sa fie de 2 clase. Atunci luand un exemplu simplu, avem: - In tabloul de zona, la intrare, un intrerupator de 25A (sau mai mult). Pentru iluminat, un diferential RCCB de 16A (preferabil 2, care sa deserveasca doua grupe de circuite de iluminat), urmat de disjunctoarele de 10A pentru circuitele individuale de iluminat. Pentru circuitele de priza, diferentiale (RCBO) de 16A. Pentru circuitele aferente consumatorilor speciali (plita electrica, boiler samd), functie de puterea ceruta de consumator, sau daca circuitele exista deja, functie de sectiunea conductorului (v poza atasata). In final, suma tuturor ramurilor care ies din intrerupatorul general, inmultita cu un coeficient de utilizare, trebuie sa fie mai mica decat curentul nominal al intrerupatorului. - In tabloul general, se monteaza un diferential RCBO 500mA tip S (sau 100mA), care sa protejeze coloana existenta dintre tablouri, deci cu o valoare de minim de 25A. Valoarea se alege in mod identic cu cea a intrerupatorului din tabloul de zona.. Se prefera un diferential in locul unui disjunctor simplu pentru a asigura protectia la incendiu. Acestea sunt niste consideratii generale. Pentru uz casnic, ar trebui sa fie valabile. Orice aprofundare necesita date suplimantare, iar aici sunt perfect de acord cu @sesebe. Probleme: 1. Este dificil de gasit acel diferential de tip S, 500mA. Montarea unui diferential RCBO de 30mA poate in final sa genereze probleme in utilizare (poate sa sara generalul in locul unui diferential de priza). 2. Pretul. Alternativa este insa 112, deci... 3. Meseriasul care face lucrarea. Am vazut disjunctoare de 32A pe circuitul de prize in baie, pe sarma de 1,5mmp, de mi-am facut cruce.
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.