Jump to content
ELFORUM - Forumul Electronistilor

mojnost

Membru activ
  • Content Count

    256
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

43 Se poate si mai bine

About mojnost

  • Rank
    Membru

Profile Information

  • Locatie
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Nu am experienta prea mare cu diferentialele, cand mi-am facut casa am citit nitel sa stiu ce sa-i cer electricianului sau sa stiu cu ce propuneri de-ale lui sa fiu de acord. Oricum am zbarcit-o nitel ca a ales un tablou prea mic, 16 sau 20 de posturi nici nu mai stiu dar nu a incaput in el tot ce am vrut. Am bus cate o siguranta diferentiala la fiecare din cele 2 bai, am pus doua sigurante trifazice, una generala si una pentru centrala termica electrica, mai multe monofazice dar as fi vrut si protectie la supratensiune insa nu au mai incaput. @keenox butonul propriu de test cred ca e suficient pentru a sti ca diferentialele sunt bune, cu 2 reostate si ceva AMC-uri se poate face o verificare completa dar nu cred ca-si are rostul. Ma mir insa ca nu ai impamantare in apartament, chiar nu era nici o priza suko? Eu aveam la bloc la bai si la bucatarie. La casa mi-am facut o impamantare foarte sanatoasa, mult peste cerinte.
  2. Siguranta cu protectie diferentiala ”masoara” curentul care circula prin ea, atat pe faza cat si pe nul. Cand apare un dezechilibru intre cei 2 curenti declanseaza, verificarea sigurantei necesita doar realizarea dezechilibrului, nu este necesara o legatura la pamant. Pentru a testa o asemenea siguranta va trebui o sarcina conectata la iesire (cu un curent mai mare decat cel de protectie) la care se adauga o sarcina care va folosi insa numai faza sau numai nulul de la siguranta. Daca se face testul la tablou, simplu un bec de 15W (65 mA) se concecteaza intre iesirea fazei de la diferential si intrare nul sau iesire nul-intrare faza. Si mai simplu test, siguranta diferentiala avand cuplata o sarcina se face scurtcircuit la siguranta pe intrare nul-iesire nul si trebuie sa declanseze. La fel daca se face scurtcircuit intrare faza-iesire faza.
  3. Ar fi o varianta sa folosesti 2 rezistente de 220V legate in serie intre 2 faze. In functie de rezistentele pe care le gasesti pe piata faci calculul de putere si iti alegi o varianta de compromis incat sa ai consum pe toate fazele la puterea dorita. In Romania in prezent tensiunea de linie este de 400V iar cea de faza este 400xradical din 3=230,94V. De exemplu 2 rezistente de masina de spalat de 230V, 2kw fiecare, daca le punem in serie la 400V vom obtine 3kw daca am socotit bine. Trebuie verificat in datasheetul rezistentei daca poate fi folosita la tensiune mai mare, adica izolatia fata de pamant sa reziste la 400V. Dupa ce realizezi circuitul conectat triunghi, prin comutarea triunghi-stea poti avea o treapta de putere mai mica.
  4. Imi pare rau dar nu il dezmembrez, nu e vorba de bani, il tin pentru colectie, e un aparat destul de rar. Poate reusesti sa faci una sau sa adaptezi ceva dintr-o dezmembrare.
  5. Felicitari pentru persistenta de a-i da de cap. Eu am vreo 10 osciloscoape defecte si tot zic sa ma apuc odata de ele dar sunt cativa ani de cand tot imi zic asta. Acu vreo 2 saptamani am fost la cineva care vindea niste Tektronixuri di anii 70, din 8 bucati miscau putin doar 2, n-am rezistat si am cumparat unul. Ieftin (150 lei) dar de atunci n-am mai avut timp sa-l bag in priza.
  6. Merge masurat cu aparatul indicat de @Spitfire, merge si cu orice multimetru care masoara si capacitate, daca vii pana in Rahova il masor eu. In lipsa unui capacimetru mai merge aflata capacitatea si cu un voltmetru prin inseriere cu o rezistenta la o tensiune alternativa, se afla astfel reactanta capacitiva si din formula reiese capacitatea. La service-urile de pe Maniu cred ca aveau un multimetru care sa masoare si capacitate.
  7. Instalatia e in functiune, merge exact cum am gandit-o de la inceput. Intre timp am aruncat acumulatorii alcalini ca erau prea mari si capacitate mica, am luat o baterie de masina 110Ah. stiu ca nu sunt indicate bateriile auto la instalatiile fotovoltaice, motivul principal fiind ca acestea nu permit descarcare mare insa am luat-o supradimensionata si nu se va descarca prea tare decat in cazuri de exceptie. Consumul de 1,3A timp de 10 ore inseamna 13Ah, din 110Ah e doar putin peste 10% descarcare. Pentru pompa fantanii (consuma cca 3,5A) am renuntat la actionarea ei in functie de tensiune si se cupleaza automat functie de lumina, am luat un senzor de lumina la 12V ceva mai dichisit, reglabil si cand e suficienta lumina porneste pompa, suficienta lumina inseamna ca panoul da putere si va duce el pompa, nu descarca acumulatorul. Inca nu am montat senzorul pentru pompa, abia ieri mi-a fost livrat, il voi seta sa porneasca pompa doar pe vreme cu soare puternic, vreau sa mearga pompa cca 3-4 ore pe zi dupa masa cand e cel mai cald. Fantana e decorativa, 3 jeturi care tasnesc aproape 1 m in sus, aceeasi apa plimbata.
  8. Azi am si verificat la un SE de test cu 6p14p-ev cu anodica 300V si nu se strica nimic nici fara sarcina si nici cu scurt pe iesire, curentul prin tub ramane tot 50 mA, am folosit la iesire un traf de retea la care am pus tolele cu intrefier. Verificarea mea nu prea duce la nici o concluzie pentru ca puterea e mica si OT folosit are inductanta mica.
  9. La volum mare fara sarcina apar descarcari in tubul/tuburile finale dar tuburile cel mai adesea rezista insa aceste spike-uri duc la tensiuni foarte mari in primar si pot aparea strapungeri unde e rezistenta cea mai mica. Comutatorul care introduce o sarcina la folosirea castilor este o idee buna avand insa dezavantajul ca omul mai poate uita de comutator. Exista si solutii permanente de limitare a tensiunii din primar, pot fi folosite diode zener, varistori sau tuburi stabilizatoare cu gaz, becuri cu neon etc., calculate sa intre in functiune doar la depasirea tensiunii normale de lucru. Si in secundar poate fi introdusa limitarea, de ex. 30W/8 ohmi cca 16V, protectia poate fi zener de 16 -18V serie cu rezistenta de 10-30 ohmi, sau varianta cu bec ori simpla rezistenta cu valori de compromis incat sa protejeze dar sa nu influenteze prea mult impedanta de iesire sau sa haleasca prea multa putere. Vazusem odinioara o schema de amplificator PP si producatorul, unul de renume, zicea ca poate fi lasat fara sarcina fara nici un risc. Pe schema nu am vazut alta protectie decat cate o dioda pusa in antiparalel cu fiecare tub (de fapt intre fiecare iesire anodica a trafului si masa erau cate 2 diode inseriate, cu anodul la masa). Cam in genul diodei de recuperare de pe vremea lui BU205 daca imi amintesc bine, sau PY88 pe vremea tuburilor in TV.
  10. Totul depinde de modul de realizare a transformatorului. Chiar cu secundarul in gol intre 2 spire alaturate, de pe acelasi strat, nu va exista niciodata o tensiune periculoasa care sa strapunga emailul. Ramane pericolul de strapungere intre straturi, intre primar si masa (tole), intre primar si secundar sau intre primar si firele de iesire. Deci totul depinde de modul de realizare si de izolatiile folosite. Am lucrat cu trafuri care scoteau 5KV si nu s-au strapuns, tensiunile sub 1000V nu ar trebui sa puna probleme la un traf realizat ingrijit si cu materiale de calitate. Intre infasurari si fata de masa poate fi testat cu un mogohmetru care lucreaza cu tensiune mai mare.
  11. Am instalat si am pus in functiune sistemul, avand ca sarcina doar iluminatul pe timp de noapte care consuma 1,3A (8 becuri de 2,2W dar probabil e putere chinezeasca). Panoul fotovoltaic este folosit sub jumatate din capacitate dar avantajul unui panou supradimensionat este ca si pe vreme mohorata inca mai furnizeaza suficienta putere. De ex. vreme mohorata inainte de apus panoul furnizeaza 50W, in plin soare se consuma de la el maxim 70W pentru incarcarea bateriilor. Am verificat setarile controlerului si pentru sarcina am 2 timere care pot fi programate dupa ceas sau dupa rasaritul/apusul soarelui. Interpretarea apusului si rasaritului de catre controler poate fi setata de asemenea, de ex. pentru apus 10 min. tensiune sub 1V sau 5 min tensiune sun 15V etc... Nu am setari de cuplare a sarcinii in functie de tensiunea pe baterii, deci pentru pompa fantanii va trebui sa fac eu un montaj care sa comande pompa, on la 15,3V si off la 14,8V. Acumulatoarele alcaline se incarca pana la 15,5-16V.
  12. @Armonia-S56 multumesc de sfaturi, inca nu am ajuns la setari, am montat panoul si am facut instalatia + fundatia stalpilor si acum sunt la formatarea acumulatorilor, am acumulatori alcalini (electrolit hidroxid de potasiu sau soda caustica) si mai am putin de studiat cum e cu acesti acumulatori, ce tensiuni trebuiesc setate pentru ei la incarcare. Acumulatorii de acest tip sunt dezavantajosi ca spatiu (sunt mai mari) dar sunt de viata lunga, 10-20 de ani.
  13. Azi am fost la cumparaturi si am luat panou monocristalin 300W/24V + chit prindere + cabluri (560 lei panoul, accesorile nu mai stiu cat au costat), un regulator MPPT40A 12/24V (585 lei) si o interfata pentru afisare si control (125 lei). Interfata nu e stric neccesara dar nu e prea scumpa si e prezenta permanent, mai lejer de lucrat decat cu laptopul. Regulator de 20A ar fi fost la limita, de 30A nu aveau desi era afisat pe sait asa ca am luat de 40A. Total 1500 lei. Ar mai fi fost necesare niste sigurante dar improvizez cu ce am prin atelier. Am observat ca regulatorul poate fi setat sa cupleze sarcina cate ore doresc dupa apus sau dupa rasarit, deci senzorul crepuscular nu mai e necesar, inca nu stiu cum sa cuplez pompa astfel incat functioneze doar cand exista exces de energie furnizata de panou si seara sa am acumulatorii incarcati full indiferent de functionarea pompei. @Armonia-S56 multumesc de sfaturi, nu am dat de setarile mentionate (cuplare/decuplare sarcina functie de tensiune) si nu stiu ce inseamna releu SSR sau diverter. "Se poate seta la ce tensiune (a bateriilor) sa activeze functia load on (pompa pornita) si la ce tensiune sa faca load of. Se pot seta aceste valori in apropierea valorilor de float pentru baterii , nu stiu exact cat de des ar cupla/decupla , n-am incercat. Sau un releu SSR. Sau si mai bine un diverter pentru surplus (nu stiu daca se justifica la consumul unei pompe pentru fantana)."
  14. Stiam ca am un osciloscop asemanator, nu stiam ca e pe lampi si cand am vazut topicul l-am cautat dar din pacate nu e cu lampi, si nici nu mai functioneaza, acum vreo 10 ani am lucrat cu el si era bun. Probabil nu i-a priit sa stea in garaj, banuiesc in primul rand conectica sa fie vinovata, cand misc comutatorul sensibilitate ch1 apare o urma de trasa, doar intre pozitii. Acesta e La al tau probabil e o problema cu amplificatorul pe verticala sau comutatorul/atenuatorul de la intrare, urmareste traseul cu un osciloscop sau cu un voltmetru c.a. In loc de ecc88 poti folosi ruseasca echivalenta 6n23p, 6n23p-ev e mai buna. Poti incerca si cu 6n1p in loc, la aceasta filamentul cosuma mai mult, intr-un preamplificator audio se aude cam la fel, nu stiu cat de echivalente ar fi in osciloscop.
  15. Admir meticulozitatea. Mi-ar fi trebuit o carcasa de 3 ori mai mare sa incapa componentele
×
×
  • Create New...